521 matches
-
numai pentru că poartă-n suflet acest ideal patriotic, ci sentimentul lor este animat și de interese social-economice, dorința pentru un trai prosper, într-o țară membră UE și, mai ales că în România există un DNA puternic, care ar putea stârpi oligarhii moldoveni mafioți și corupți. Or promisiunile vagi că Rep. Moldova va fi primită cândva în UE, după un număr de ani nedefinit, i-au convins că singura cale de atingerea acestui țel este UNIREA cu România. În acest fel
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434943351.html [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-am făcut în America
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gheorghe_calciu_dumitreasa_.html [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
ce ne descoperi slava adevărului; Bucură-te, cel ce amuțești gura păcătoșilor; Bucură-te, bucuria și puterea credincioșilor; Bucură-te, sprijinul și întărirea sufletelor noastre; Bucură-te, cel prin care Hristos se slăvește; Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpește; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 11: Cântări de mulțumire nenumărate îți înălțăm ție, Sfinte, noi cei ocrotiți sub acoperământul tău. Căci, în toate ne¬cazurile noastre, degrabă ai venit să ne alungi tristețea. De aceea
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478510675.html [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
române. Ele îi vor fixa numele în galeria marilor patrioți români din Basarabia”. (Valentin Mândâcanu) „Vlad Pohilă e un voievod, dar unul de travaliu asiduu, de efort continuu, e un latifundiar, dar unul cu sapa mereu în mână (...) pentru a stârpi buruienile de pe ogorul românismului”. (Valentin Mândâcanu) „Vlad Pohilă este un remarcabil lingvist, dar și un strălucit publicist, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnite la noi...”(Grigore Vieru) CARTEA ( Se dedică, cu sfială , Cărturarului Vlad Pohilă) Snop
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_vlad_pohila_aniver_gheorghe_parlea_1365138016.html [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
arbitru, legea fundamentală a speciilor dotate cu conștiința de sine! Eroare! Acești nefericiți pe care trebuie să-i veghem și să-i îndrumăm au luat-o pe o cale complet greșită. Sunt paraziții universurilor inteligente. Dar cum nu-i putem stârpi acum, așa cum ne dorim, va trebui să le trimitem mai întâi un Învățător. Azaziel! Pregătește-te de misiune! Azaziel își schimbă culoarea din alb strălucitor în verde sumbru, dar nu spuse decât: Prea Strălucite, mă supun! Era un tip cu
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1494585027.html [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
cea mai modestă pe care ne-am putea-o închipui”. Pe de altă parte, „Spiritualizarea senzualității este numită iubire: aceasta este un mare triumf peste creștinism” afirma Friedrich Nietzsche, în „Amurgul idolilor”. „Iubirea este o primăvară din care trebuie să stârpești multe omizi, ca să poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind omizile, îți stârpești, în mai, trandafirii tăi... de fluturi.” (Mihai Codreanu, în Sonete și aforisme) „Iubire, lacrimă de mir/ Uscată-n candela uitării - scrie Mircea Istrate
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
Spiritualizarea senzualității este numită iubire: aceasta este un mare triumf peste creștinism” afirma Friedrich Nietzsche, în „Amurgul idolilor”. „Iubirea este o primăvară din care trebuie să stârpești multe omizi, ca să poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind omizile, îți stârpești, în mai, trandafirii tăi... de fluturi.” (Mihai Codreanu, în Sonete și aforisme) „Iubire, lacrimă de mir/ Uscată-n candela uitării - scrie Mircea Istrate -/ În rugi nălțate fără șir/ Ți-am tot cerșit un semn, iertării// Și rug
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
numită iubire: aceasta este un mare triumf peste creștinism” afirma Friedrich Nietzsche, în „Amurgul idolilor”. „Iubirea este o primăvară din care trebuie să stârpești multe omizi, ca să poți culege-n toamnă frumoase fructe. Dar ce păcat, poete, stârpind omizile, îți stârpești, în mai, trandafirii tăi... de fluturi.” (Mihai Codreanu, în Sonete și aforisme) „Iubire, lacrimă de mir/ Uscată-n candela uitării - scrie Mircea Istrate -/ În rugi nălțate fără șir/ Ți-am tot cerșit un semn, iertării// Și rug, și scrum de
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Mircea_dorin_istrate_indulcitele_iubiri_al_florin_tene_1336207384.html [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
și de ce trebuie să suporte legile care au transformat fructul iubirii în tr-un fruct otrăvit. Putred. Viața bate filmul, dar realitatea din spatele ușilor din multe familii depășește orice imaginație... Pentru că violența în familie există! Și legea încă n-o poate stârpi acum. Să sperăm că cei care pot face schimbarea s-o facă! Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede 11 decembrie 2013 Referință Bibliografică: Constantin T. CIUBOTARU - DESPRE O CARTE... / Constantin T. Ciubotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul
DESPRE O CARTE... de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_desp_constantin_t_ciubotaru_1386714091.html [Corola-blog/BlogPost/354950_a_356279]
-
nici un vis. Nu ne-aude nimeni plânsul, suntem săraci și bolnavi; Pentru cei ce ne conduc, noi suntem doar niște sclavi. Românii mei, nu mai stați! Hai să ne unim cu toții, Unindu-ne forțele, să dăm afară toți hoții! Să stârpim răufăcătorii - cei ce ne iau biruri grele, Vreau să știu cât mai degrabă, care-i rostul vieții mele? Nu mai suport umilința, vreau să trăiesc și eu bine, Vreau măcar un an de zile, să fie și ei ca mine
CARE ESTE ROLUL VIEŢII MELE? de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Care_este_rolul_vietii_mele_georgeta_nedelcu_1327360878.html [Corola-blog/BlogPost/359876_a_361205]
-
pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele negre și cealaltă neagră cu picățele albe. S‑au înmulțit atât de mult, încât nucii din jurul casei erau plini cu aceste păsări gălăgioase. Pichirile stârpeau șoarecii și șobolanii. Le vedeam, le auzeam, dar niciodată nu am putut să le ating. În ziua aceea, apropiindu‑mă de casă, zgomotele pe care le făceau pichirile erau slabe. În schimb, o cucuvea, ce tocmai poposise pe coșul de
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_cartea_bietul_om_sub_vrem_dorina_stoica_1387525212.html [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
-ți o mare Bătând la mal talazul Acolo unde dorul, A încrețit obrazul... Imaginează-ți un copac Cu crengile strângând apusul Acolo unde dorul, Și-a-ncremenit nespusul... Și-acum, imaginează-ți dragostea, Cu inimioare și lipici, Acolo unde dorul, A fost stârpit de lucruri mici... 03.12.2016 Referință Bibliografică: Imaginează-ți / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IMAGINEAZĂ-ȚI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1480780566.html [Corola-blog/BlogPost/382763_a_384092]
-
scuipat și necinstit soția! . . . De te aprinzi, ca să găsești pe undeva Dreptatea, Un pas de faci și nu plătești, îți pierzi și sănătatea! . . . Sistemu-i bine închegat, au ,,înflorit”. . .călăii! Palate ei și-au ridicat și-i apără. Nu-i poți stârpi, sunt apărați de legi și bodygoarzi!. De sărăcie poți să scapi, doar de-ți dai foc, să arzi! Un singur leac. . poate ar fi: Un ȚEPEȘ, de se-ntoarce, Să-i văd în țeapă într-o zi, cum sufletul le
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Intoarce_te_tepes_ionel_davidiuc_1341461750.html [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-am făcut în America
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1352711078.html [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
CU PIATRA” după spusele milenare ale celui care a fost, este și va fi, CALEA ADEVĂRUL ȘI VIAȚA, HRISTOS, FIUL LUI DUMNEZEU?. Oricât s-ar strădui și conduși de Mamona, toți Cernea-liștii, Banciu-liștii, Cartian-iștii, Florian-iștii, Iude-liști, NU VOR putea stârpii floarea cea vestită a României: Eminescu, Stăniloaie, Bartolomeu, Sfântul închisorilor, Sfântul Ardealului, Păunescu, Sutașul Cornelui Vadim sunt în pământul românesc în care a căzut sămânța cea bună a lui Dumnezeu și neamului Românesc. Despre semințele care cad între buruieni, pe
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” by http://uzp.org.ro/onoare-patriei-a-fost-taiat-un-brad-batran/ [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
pensia următoare. Dacă i-ar face cineva asta lui tata, eu i-aș da maximum de pedeapsă și nu l-aș elibera înainte de termen. - În toate timpurile s-a furat. Cred că e un rău neceasr dacă nu se poate stârpi. - Asta așa la modul general. Dar dacă v-ar afecta direct, ați vorbi altfel. Mi s-a părut că văd preț de o clipă pe figura tânărului o lumină fugară, ca un tâlc apare pe care n-ar fi vrut
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449946505.html [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-am făcut în America
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa by http://uzp.org.ro/in-memoriam-zece-ani-de-la-savarsirea-din-aceasta-viata-pamanteasca-a-parintelui-gheorghe-calciu-dumitreasa/ [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
în păcat fie din neștiință fie din curiozitate dar mai ales din încercarea la care i-a supus Dumnezeu iar ei nu au făcut față Pentru a le fi iertate greșelile s-ar cuveni să ne rugăm cu toții Ca să fie stârpit păcatul chiar de la rădăcină Astfel am împlini unele dintre poruncile Lui Dumnezeu de a ne respecta părinții de a ne ierta unii pe alții de a ne iubi unii pe alții IOANA STUPARU Referință Bibliografică: LAȘ ESTE ACELA , de IOANA
LAŞ ESTE ACELA , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_las_este_acela_de_ioana_st_ioana_stuparu_1386071862.html [Corola-blog/BlogPost/363023_a_364352]
-
duc pe caseta colectoare a Dâmboviței, din care se ramifică instalațiile de canalizare, până la etajul 4 în orice bloc din București. Practic, pe axa centrală a orașului, a fost pus un focar de șobolani pe care nu poți să îi stârpești deoarece este arie protejată. a cerut un punct de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la pericolul de la Delta Văcărești în contextul în care Bucureștiul are o 'maternitate' pentru țântari, iar mulți oameni au murit din cauza infectării cu West Nile. "Vă
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
votulu Presidentului va fi hotaritoru. Comisia centrală își va face regulamentulu sau interioru. Cheltuelile ei de ori ce natură voru fi puse pe jumătate în sarcina ambeloru Principate. Articolul 32 Dispoditiile constitutive nuoei organidatii a Principateloru părea de trebuința a stîrpi, si a însemna îmbunătățirile ce aru fi de trebuința a se introduce în osebitele ramuri ale administrației. Articolul 33 Hospodarii voru putea trimite Comisie centrale tote propunerile ce lise voru părea de folosu a preface în proiectele de legi comune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
ca reprezentant al acestuia la Istanbul, pentru a negocia cu guvernul turc. După înfrângerea revoluției, a rămas în exil la Istanbul; ulterior a fost numit de autoritățile turce în funcția de "Bei" al Samosului (1853 - 1859), unde a reușit să stârpească pirateria, în floare în acea insulă, care afecta în mod serios aprovizionarea pe mare a trupelor ce luptau în războiul Crimeii. La terminarea misiunii sale, în 1859, a primit de la sultanul Abdul-Medjid titlul onorific de "Bei (prinț) de Samos". În
Ion Ghica () [Corola-website/Science/297348_a_298677]
-
episcopi și alți capi au reformei, printre care Thomas Cranmer. Elisabeta I, noua regină și verisoara Mariei Stuard, a avut de calmat conflictul între spiritele pro-catolice și cele evanghelice. Elisabeta găsi o cale de mijloc: «să primești rezultatele umaniștilor, să stârpești toate obiceiurile care nu se putuseră dezvolta în urma unui sentimentalism irațional și în urma unei blândețe perverse, să păstrezi tot ceea ce exista în primele veacuri [creștine]». "(Creighton)". Compromisul doctrinal este conținut în Cele treizeci și nouă de articole. S-a ocupat
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
voința zeilor. Ba încă, de la un timp era socotit și zeu, așa cum am arătat când am vorbit de Zamolxe. Ca o dovadă de ascultarea ce i-o dădeau geții, este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să-și stârpească viile și să traiască fără vin" (Geografia:VII,3,11) După Iordanes, Deceneu era un om de o vastă erudiție. Relatarea istoricului got conține date deosebite privind rolul cultural și religios jucat de către Deceneu în instruirea spirituală a stratului social
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
să dispună distrugerea viței de vie — planta sacră a lui Dyonisos — și că toată preoțimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar. Ca mare preot și vicerege, apoi el însuși rege, Deceneu a dispus de o dublă autoritate, morală (stârpind viciul beției) și politică (organizând triburile și casta sacerdotală). Deceneu înfăptuit o profundă reformă socială și religioasă a poporului geto-dac, celebră în lumea antică. A impus sobrietatea și cumpătarea, a cerut poporului "ascultarea de porunci" ca efect al educației prin
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
a paraziților străini” și îndeosebi a evreilor (între 1940 și 1944). Micul Boris a fost atunci dat de părinții săi la o pensiune pentru a nu fi arestat și deportat, în timp ce aceștia au fost deportați în Germania pentru a fi „stârpiți” (ceea ce s-a și întâmplat). Fără bani, Boris este dat afară din pensiune și ajunge într-un cămin de orfani unde are norocul de a fi primit de o învățătoare din Bordeaux, pe nume Marguerite Farge, care nu aprobă politica
Boris Cyrulnik () [Corola-website/Science/326554_a_327883]