167 matches
-
PARTEA A DOUA TYPICAL Într-un aeroport dintr-un oraș mai măricel, la jumătatea drumului către Typical, Wakefield caută o modalitate de a-și umple de sevă laptopul. Locul e plin de alții asemenea lui. Uite-l pe unul, o stîrpitură cu țăcălie. Ochii Îi mătură cu lăcomie holul aeroportului, iscoditor. Apoi face cîțiva pași hotărîți Înainte, și Încă un salt și gata! A ajuns! Se apleacă, rînjește, Își deschide geanta de pe umăr și scoate cablurile. Se lasă pe genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sau în Franța (caseta 2). Vameșii de la Passau nu închid ochii. Episodul cu nevastă-sa pe care-o duce la furat... atâtea detalii sunt suspecte. Remușcările contrastează cu emfaza cu care-și povestește ticăloșiile anterioare. Bănuiesc că fizic e o stârpitură și de aici îi vin complexele. / Mai rar așa pușcăriași ce nu fac greșeli de exprimare! Felicitări regiei! Nu știu, dar am impresia că înregistrările - toate! - de la Rahova au fost făcute ca să fie ascultate, cândva, în fața sobei, și nicidecum ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
putut să mă roage să-i dau drumul. CĂLĂUL: Putea să ne cumpere. Are bani. L-am fi lăsat de mult s-o șteargă dacă ne dădea bani. GARDIANUL: Are bani, da’ nu vrea să-i dea. GUFI: Cerule! Ce stârpitură! CĂLĂUL: Dacă-l omorâm îi facem un bine. COLONELUL: Să-l ducem până la poartă, pe furiș... Să-l lăsăm în drum și să-nchidem poarta orașului după el. GARDIANUL: O să urle. O să bată cu pumnii în poartă. O să facă scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ai urcat în turn, te-ai uitat să vezi cum arată câmpia? Ai văzut ce broască uriașă doarme cu burta lipită de aerul nostru? Te-ai uitat la trecători, te-ai uitat la soldați, la vagabonzi, la șperțari și la stârpituri? Ai văzut că nimeni nu mai are mâini, că nimeni nu mai are picioare, că nu le-a mai rămas decât un ochi roșu în frunte? Nu vezi cum atârnă cerul ca o burtă despicată de oaie? În dreapta te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ți-a păsat niciodată de noi. — Te-ai lingușit în fața directorului. Știm noi. Ești o cârpă! Nu ești om. — Ce credeai? C-ai s-ajungi celebru cu un rol de nimic? — Ți-am spus c-o să se sfârșească prost! - Rușine! — Stârpitură! — Crezi c-ai să scapi așa de ușor? — Mocofanule! Tu și cu ăl’lalt! — Să taci! Ai făcut pe grozavul! Ești un pungaș și un libidinos. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Îi cunoști pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ți-am spus c-o să se sfârșească prost! - Rușine! — Stârpitură! — Crezi c-ai să scapi așa de ușor? — Mocofanule! Tu și cu ăl’lalt! — Să taci! Ai făcut pe grozavul! Ești un pungaș și un libidinos. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Îi cunoști pe toți. Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! — Huo! — Nu ești om! — Huo! — Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! Îi cunoști pe toți. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
libidinos. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Îi cunoști pe toți. Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! — Huo! — Nu ești om! — Huo! — Ai primit apartament în Piața Cosmonauților! Îi cunoști pe toți. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Ești un pungaș și un libidinos. Ai făcut pe grozavul! Să taci! Să taci! Tu și cu ăl’lalt! Mocofanule! — Crezi c-ai să scapi așa de ușor? — Stârpitură! — Rușine! — Ți-am spus c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pe toți. Ești prieten și cu stârpitura aia care a scris piesa. Ești un pungaș și un libidinos. Ai făcut pe grozavul! Să taci! Să taci! Tu și cu ăl’lalt! Mocofanule! — Crezi c-ai să scapi așa de ușor? — Stârpitură! — Rușine! — Ți-am spus c-o să se sfârșească prost! — C-ai s-ajungi celebru cu-n rol de nimic? Ce credeai? Nu ești om! Ești o cârpă! — Știm noi! Te-ai lingușit în fața directorului! — Nu ți-a păsat niciodată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
BĂRBATUL CU ZIARUL (Mai mult pentru sine.): Ce ordinar! BĂTRÎNUL CU BASTON (Lovind continuu cu bastonul.): Cu dumneata vorbim, auzi? Nu ne fă să... DOAMNA CU VOAL (Izbind cu piciorul în pământ.); Destul! Destul! BĂRBATUL CU ZIARUL (Tremurând aproape.): Ce stârpitură! (Brusc, cu ziarul înfășurat, izbește în violoncel.) Stop! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL rămâne nemișcat. Tăcere profundă.) DOAMNA CU VOAL (Pornită.): Monstrule! BĂRBATUL CU ZIARUL: Gunoiule! (Mai izbește cu ziarul, de trei ori, violent, în violoncel.) Taci! Taci! Taci! (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
anumită vreme, lumea, înainte de a dispărea și el, ca persoană, și textul... Eram atât de neconsolat pe chestia asta, încît mă ustura în cot. Polizam destul de șucărit deci, că nu răzbeam să guvernez nici la masa mea, reperând între timp stârpitura cum se insinua languroasă către mine, dar nereperînd-o când, iute de labă, mi-a slobozit tinicheaua în halbă. Nu l-am cârpit. Mi-a demonstrat chiar atunci, în stolul de argint ridicat deasupra clăbucului berii, că descoperitorul poeziei perfecte va
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cuvântului ebraic rúach și a cuvântului grecesc pneúma, însemnînd ambele "spirit" și, desigur, făcând apel la ceva invizibil ochiului omenesc și caracterizat printr-o anumită forță activă? - Etimologia? nimeri cuvântul șoferul bănuitor, nevenindu-i să creadă că încercase să ia stârpitură aia atât de țicnită la rangă, dar și luînd-o la rangă, nedîndu-și seama cam câte sentimente de prețuire stârnise în ea. - Da. Etimologia. Atât eu, cât și redutabilul dumneavoastră pasager și coleg, sosit din Mozambic, am căzut în acord asupra
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că-n timp ce-o regula (enervîndu-l totodată că ea se tot pupa c-o arătare, strunjită parcă doar din fum de la eșapament), el, Genel, se trăsese afară din fermecătoare și încercase să-și vâre mătărînga și-n curul la stârpitura, ce-i zicea roșcovana c-ar fi Profesor. Ce, parcă nu văzuse el că și Profesorii se bulesc?! În pârnaie, pe-ntuneric, nu simțeai c-ar fi mai citită găoază de la nici vreun Profesor. Nu era... 154 DANIEL BĂNULESCU
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și la altceva. - Să ne crape! se mobilizau, neclarificați, dar bucuroși că fuseseră confundați cu cenaliștii autentici, profanii. - Păi, o să vă! Că altceva ce are să vă crape?! Duceți-vă și mâncați slană. Băgați, la intestin, pită. Și faceți sport. Că stârpiturile ca voi, de-i poți ridica cinci într-o mână, n-are talent! La UNIVERSITAS, chiar și portăreasa Cenaclului poseda cel mai uriaș talent dintre toate portăresele din București. Ieșea din ghereta ei cu lampă de gaz și trântea zăvorul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Soru-ta, ai ? Și cu cine lucrează soru-ta ? — Cu nimeni, interveni orbul. Îl aduce că n-au din ce trăi... sunt oameni necăjiți... — Zău, cârtiță ? N-au din ce trăi... Și, dacă toți care n-au din ce trăi fac ca stârpitura asta, noi din ce-am mai trăi, boșorogule ? Nu te mai uita la mine ca o bufniță beată și taci dracului din gură... Iar tu spune-i soru-tii să te care de-aici. ăsta e locul meu. Aicea numai eu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal. Domnia fanarioților au putrezit clasele noastre sociale; aristocrația noastră, din războinică și mândră ce era, a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă a societății noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă ușor înădușită de ciocoimea ei, de foastele ei slugi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra celorlalți creștini. Neapărat că înlăuntrul statului lor vor căuta, vor găsi chiar aliați, dar aliați de interese zilnice; vor găsi o clasă care nici într-o țară nu poartă greutățile ca să zicem fizice ale statului, vor găsi aliați pe stârpitura de cămătar grec, pe evreu, pe străinii din orice {EminescuOpIX 310} țară cari au interes ca o stare coruptă de lucruri să dureze; dar toți acești aliați îl vor renega și părăsi în "dies irae ". Tot astfel scamatoriile diplomatice interne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o primejdie vie pentru orice aspirare adevărată și serioasă. "Istoria romînilor" scrisă de el este o țesătură de închipuiri subiective și de greșeli; o a doua ediție a gramaticii e o adevărată babilonie de fantazii etimologice, iar poeziile sale sunt stârpituri de cuvinte {EminescuOpIX 342} străine înșirate după o măsură oarecare. Aproape tot ce-a făcut Ioan Eliad modestul învățător de la Sf. Sava a fost caricat de Heliade-Rădulescu. Oricine va scrie o istorie a culturii pe malurile Dunărei va trebui să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
A trecut prin fața parcului împănat de strigătele copiilor, dădu să intre dar văzând chipurile grave ale pensionarilor care se odihneau pe bănci, se trase imediat instinctiv înapoi, de parcă de undeva, cineva i-ar fi spus răstit: „ Ce cauți aici mă stârpitură, aici nu este loc pentru păsări de noapte”. Merse mai departe fără țintă sorbind pe nările nasului borcănat aerul cald, stătut, al orașului, cu iz de praf și transpirație, ocolind femeile care treceau pline de cuvinte și griji, cu fuste
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă viață pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară."77 Pe 3 ianuarie 1878, Eminescu amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
un nou prilej de a se nega pe sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie, Cioran vorbește și cu altă ocazie, când este epuizat de insomnie: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ou subsuoară prin nouă luni, apoi se zice că din el iese Necuratul, care îl servește pe respectivul; iară dacă nu-i dă de lucru, apoi se apucă de capul celui ce l-a clocit. De-i cloci ouă de stîrpitură (ouăle mici și moi pe care le fac unele puice) subsuoară și-i crește ce va ieși din ele, vei crește spiriduși, și aceștia cîți bani ai voi îți aduc - și nimeni nu te poate bate, că numai îi chemi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe. Se crede că, legănînd un casnic deja în vîrstă un leagăn deșert, lea gănă un duh necurat. Dracul iese întotdeauna la miezul nopții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele, căci nasc stîrpituri. Cînd cîntă găinile în pătul, are să ploaie. Se crede că nu e bine ca găinile să beie apa în care s-a spălat o găină tăiată, căci la din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după spusele slugii, casă bisericească. Cu chiu cu vai, găsi cu cale să intre și să dea ochii cu hangiul grec, bulgar ori albanez ce-o fi fost; cu cei doi olteni cu priviri agere sau cu neamțul zdrențuros, o stârpitură de om spân, cu câteva fire de păr roșu drept barbă, cu glasul pițigăiat, cu ochii mărunți și vii, curat cum Tașcă și l-ar fi închipuit pe Satana. Apoi și locul era așa de te simțeai oarecum fermecat în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Veta nici că era frumoasă, cam înaltă, ciolănoasă și deșirată cu bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam gâlfadă și colțurată, cu umerii obrajilor ieșiti și cu fălcile late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești îi erau numai ochii, cam mărunți, care se mișcau însă săgetând ca cei de șopârlă. Ba era ceva femeiesc și-n gura ei, ce-i drept, mare și oarecum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]