168 matches
-
acea uluitoare mlădiță a vieței cu florile ei uriașe și spăimântătoare: au crucificat, au otrăvit și au ars ființa miraculoasă. N'au copii; geniile sunt uneori cu totul sterile trupește, iar alteori procrează oameni comuni, dacă nu de-a dreptul stârpituri, din cine știe ce osteneală și sleire a generației, prin ecloziunea bruscă a marelui lor soare vital." (p. 64) Firește, există o răsplată, și aceea e jocul, cu spectatori, cu emoții, cu bucurie și rînduială: "Lumea văzută estetic este numai un joc
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
altor vieți - notează în continuare criticul - Dinu Păturică semnifică alt tipar omenesc, ca și Scatiu, dar cu totul deosebit de acela al orgolioșilor Sorel, Pietraru și Aspru, deși lipit de al lor”. Eroul lui Filimon se găsește mai aproape de Gore Pirgu, “stârpitura morală din Craii de Curtea-Veche a lui Mateiu Caragiale, iasma putreziciunii și fatalitatea Crailor”. Portretul lui de o mare plasticitate ni se impune ca unul dintre cele mai reușite din câte a conturat Vladimir Streinu în studiul pe care-l
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și au încercat o "nouă" substituire prin care nu a rezultat decât schimbarea unei stârpituri cu un "proaspăt" avorton: "Imnul de Stat al R.P.R.", pe versuri de E. Frunză și D. Deșliu și muzică de (același) M. Socor, în 1953. Dar surogatul tot surogat rămânea și după vreo două decenii s-a procedat la o
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
marcată puternic de prea puținii centimetri ai staturii sale, idealurile nefericitului personaj sunt unele de compensație. Când trebuie să te înalți pe vârfuri pentru a săruta mâna unei doamne sau când, la oferirea unei flori, ești respins cu apelativul crud stârpitură, îți creezi o lume a ta, paralelă, în care batjocura sau mila semenilor nu mai contează. O lume imaginară, aprinsă de forța gândirii, și care este foarte bine ascunsă, sub măști succesive, de privirile prea curioase. Spre deosebire de restul eroilor romanului
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
Dacă obștii românești în curs de închegare modernă îi lipsea "clasa de mijloc", oare nu simțim și noi fenomenul insolent-dureros al substituirii acesteia prin impostură? "Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, stârpiturile, plebea intelectuală și morală". Iar dacă e să ne referim la corupția politicianistă, prezentă cu asupra de măsură și la acest început de mileniu, nu putem recurge la considerațiile eminesciene, înlocuind doar numele unor lideri și păstrînd neschimbat peisajul turpitudinii
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
generații. Emilian - omul faptei - înscris la comuniști, ucide un gardian, apoi i se face frică și fuge. Nu are nici o ideologie, fiindu-i indiferent dacă revoluția este făcută de comuniști sau de naționaliști. Dorea să se răzbune "contra bătrânilor, contra stârpiturilor". Lazarovici, Dobridor, Ciutariu își au problemele lor personale. Toți fac parte din generația caracterizată cu exactitate de Vlădescu în termeni nu prea măgulitori: "E o sete de vulgaritate, de frondă și murdărie în toți tinerii de azi, incapabili de dialectică
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
o întruchipare aproape morganatică. l Cele două lăcașe ale Galeriei naționale de artă din Washington: clădirea vestică în stil clasic, rectangular, și cea estică în stil ultramodern, octogonal. l Mă gîndeam atunci că Infernul lui Dante este un hibrid, o stîrpitură pe lîngă ceea ce se întîmpla pe magistrala care se deschidea ca două coapse fecunde către Milano. Gîgă l De la Aristotel încoace se știe că nu poți învăța pe altul nimic dacă mai întîi nu știi tu singur. l Medicina românească
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
Un alien fără cap, fără trunchi, fără mîini, fără picioare, fără sex. O răscruce a regnurilor. O rotiferă bdeloidă. Un pacient legat de pat. Un pervers. Un urît. Un gras. Un peltic. Un omulete. Un vai de capul lui. O stîrpitură. Un vibrion. Un punct sensibil. Orice spui împotriva acestor rînduri spui împotriva mea. Și mă doare“. De altfel, dacă întâia secțiune a volumului, Aura efemeridelor, îmbracă haina unui lirism aparent cuminte, de coloratură „stoică“ (Bogdan-Alexandru Stănescu identifica aici „o voce
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
după ce s-a obișnuit cu piedicile de pe Lună, întors pe Pămînt. Va face, sărmanul de el, o figură jalnică: se va tîrî ca un vierme într-un cîmp gravitațional prea puternic pentru tonusul lui atrofiat. Din supraom va fi o stîrpitură, dintr-un om normal, o zdreanță atonică. Și acum să-ți povestesc experiența pe care am trăit-o eu scriind pe ecranul calculatorului și mînuind degetele ca pe niște instrumente de percuție a tastelor. M-am simțit precum supraomul lui
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
și ar trăi mulți ani, oricît de mult i s-ar mări numărul zilelor anilor lui, dar dacă nu i se satură sufletul de bunătățile agonisite de el, și dacă nici de înmormîntare n-are parte, eu zic că o stîrpitură este mai fericită decît el. 4. Căci aceasta din urmă piere odată cu venirea ei, se duce în întuneric, și numele îi rămîne acoperit cu întuneric; 5. n-a văzut, nici n-a cunoscut soarele; și de aceea este mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
ne face câtuși de puțin apologiștii lui 2 mai, l-asigurăm pe d. Boerescu, din intuiție și convingere, că incapabil, absolut incapabil, ar fi fost un venetic ca d. C. A. Rosetti, un bizantin ca Brătianu și toată seria de stârpituri etnice și intelectuale ce formează partidul lor să rezolve una măcar din cestiunile pe cari le-a rezolvat Vodă Cuza. Le-a rezolvat, e drept, ca Alexandru nodul gordian, dar a curățit atmosfera de toate sofismele de temporizare și n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
odată în lista colegiului I, își speculează votul ba cerând slujbe pentru rude, ba locuri în internatele statului. Astfel slujbele se dau la idioți; stipendiile și locurile din internate, menite pentru copiii de talent ai poporului, se dau adesea unor stârpituri din care nici dascăl, nici școală nu poate alege nimic. Acești speculanți ai unui drept pe care nu-l au sunt numeroși. Degeaba cetățenii ar contesta înscrierea lor la primărie. Primăria nu judecă cazurile, lasă să treacă termenele de apel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
comoara de idei și înclinări abituale cari făceau ca poporul nostru să semene în toate cu strămoșii lui. Dar în zadar le fu: ceea ce este este și nu se poate tăgădui. La toate ocaziile reapare deosebirea între breasla cîrciocărească a stârpiturilor intelectuale, între produsul străin, corcit cu pseudocivilizație occidentală și între caracterele și mințile ce constituie eflorescența organică a chiar poporului nostru. Și cu ocazia dezbaterii legii tocmelelor agricole am avut a înregistra discursuri bune, idei sănătoase și temeinice, vederi organice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ști în contra cui era îndreptată mișcarea? Lecție de istorie voiți, onorabililor? Lecție de istorie vă dăm. Teoria despre pătura superpusă de străini cari formează partidul roșu în țară, fără tradiții și fără moralitate, este din nenorocire o teorie exactă și stârpiturile din cafeneaua Procope nu sunt decât urmașii străinilor în contra cărora Domnul Tudor s-a ridicat. Dar, se 'nțelege, s-au înălțat ca pluta pe apă. Ypsilant i-a găsit, îndărătul trăsurilor boierilor pământeni, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
limba și datina, și să nu se crează că acest caracter energic și drept, această minte de-o înnăscută claritate și iubire de adevăr, vor putea fi pe mult timp întunecate de tertipurile, apucăturile sofistice și mizeria de caracter a stârpiturilor bizantine ce ne guvernă azi. Domnia acestor oameni e o domnie a străinilor cari și-au romanizat numai pielea - dovadă banchetul C. A. Rosetti -, dar nu e în natura lucrurilor ca aceste elemente debile, intelectual sterpe și fizic degenerate, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sărăcirii claselor producătoare; iar mizeria are de efect imediat demoralizarea. Aceasta apoi merge mână 'n mână cu degenerarea rasei chiar. Un popor sărac, dar sănătos, are tot lungul viitorului înaintea lui; dar un popor fizic degenerat, un popor compus din stârpituri, e condamnat a pieri pentru totdeuna. Medicul recrutor ce constată degenerarea fizică a rasei, cel igienist care constată morbiditatea și mortalitatea ei, iată cei ce ne arată în adevăr rezultatele negustoriei de vorbe cu care ne 'ndeletnicim toți, din nenorocire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aibă naivitatea de-a crede că, cu asemenea oameni, din asemenea materie putredă, din aceste scârbe ale omenirii se poate face ceva de-acum înainte prin morală teoretică? Cânepa, iată mijlocul cu care țara s-ar putea scăpa de aceste stârpituri morale și intelectuale. Nu vorbim aci de principii politice, facem chiar abstracție de ele. Roșii ar fi ceea ce sunt chiar având principii diametral opuse celor ce au astăzi, căci organisme degradate rămân degradate în toate împrejurările. Oricari ar fi credințele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căror nume s' amestecă cu începuturile țării: Egali da! dar semenii noștri nu sunt, precum bine observă d. C. A. Rosetti. Așa de puțin încît e preferabil să fim tiranizați de un român decât egali și liberi alături cu aceste stârpituri orientale; așa de puțin încît singurul bine veritabil ce-ar putea să ne facă d. C. A. Rosetti și conaționalii săi transdanubiani ar fi să ne slăbească cu dragostea și să nu se mai intereseze nici de-o țară care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
constata acest adevăr; e trist a constata că faimoasa noastră psendocivilizație nu s-a tradus decât într-o cumplită apăsare a poporului nostru. La urma urmelor însă nici un popor nu e osândit de Dumnezeu de a fi vecinic robul invaziunei stârpiturilor orientale și când, fără nici un bine pe pământ și fără rază de speranță în inima sa amărâtă, cade ostenit în umbra străinătății, el a murit pentru istorie, dar moartea va fi fost o binefacere supremă și o mântuire pentru el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Istoria își are logica ei proprie; nici un neam nu e condamnat de a suporta în veci un regim vitreg, corupt și mincinos, chiar daca acel regim se exercitează de cătră fiii lui proprii, cu atât mai puțin când se exercită de stârpituri orientale. Ne temem că aproape e ziua în care simțul conservațiunii fizice, revoltat de maltratările administrative și fiscale și de exploatarea escesivă din partea străinilor, va preface poporul nostru într-o unealtă lesne de mânuit în contra a chiar existenței statului. [5
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au fost alături cu cei dentăi Basarabi și Dragoșizi. Acestea au ridicat între ele și alte familii prin încuscrire, dar aci se sfârșește totul. Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialîii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea romană. Din societatea românilor "Romînului" de cari era încunjurat d. Chițu la banchet da; dar nu din societatea românilor adevărați și în sensul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trecut fără a lăsa urme în organizația fizică și morală a unei ființi atât de impresionabile precum e omul? O mie cinci sute de ani de putrejune bizantină să nu fi trecut în sufletul, în creierul, în vertebrele fanarioților? Aceste stârpituri fizice, mioape, înclinate a avea o cocoașă, să nu fie și ca suflet miopi, să n-aibă cocoașa morală corespunzătoare? Căci ceea ce această canalie intelectuală nu poate pricepe niciodată este adevărul. că un grec - - în calitate de ambasador al Moldovei - au precupețit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fost epuizați de civilizația bizantină și nu mai pot ține pas cu dezvoltarea înainte a altor ochi omenești. La toate rasele îmbătrînite și decrepite miopia se va găsi des. Nu se pot altoi, pentru că uscătura nu se poate altoi. Sunt stârpituri morale, stârpituri fizice, stârpituri intelectuale, catâri etnici. fizic stârpituri, intelectual catâri, incapabili a pricepe ori a produce un adevăr, moralicește mlaștine infecte de nerușinare și de libertinaj. O! natura nu minte niciodată! Când pune-o viață *-n două picioare - miop
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de civilizația bizantină și nu mai pot ține pas cu dezvoltarea înainte a altor ochi omenești. La toate rasele îmbătrînite și decrepite miopia se va găsi des. Nu se pot altoi, pentru că uscătura nu se poate altoi. Sunt stârpituri morale, stârpituri fizice, stârpituri intelectuale, catâri etnici. fizic stârpituri, intelectual catâri, incapabili a pricepe ori a produce un adevăr, moralicește mlaștine infecte de nerușinare și de libertinaj. O! natura nu minte niciodată! Când pune-o viață *-n două picioare - miop, cu privirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bizantină și nu mai pot ține pas cu dezvoltarea înainte a altor ochi omenești. La toate rasele îmbătrînite și decrepite miopia se va găsi des. Nu se pot altoi, pentru că uscătura nu se poate altoi. Sunt stârpituri morale, stârpituri fizice, stârpituri intelectuale, catâri etnici. fizic stârpituri, intelectual catâri, incapabili a pricepe ori a produce un adevăr, moralicește mlaștine infecte de nerușinare și de libertinaj. O! natura nu minte niciodată! Când pune-o viață *-n două picioare - miop, cu privirea ascuțită și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]