3,144 matches
-
Iar unda monotonă ne petrece, Tristețea lângă masa noastră șade, Lumina zilei tremură și scade Și clipa se grăbește ca să plece. E sufletul cel trist, în piept, fântână, În care soarele nu se răsfrânge, Doar noaptea ce se lasă e stăpână Și liliacul, în grădini, se frânge. Iar îngerul ne ia pe toți de mână, E singur în tăcerea care plânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TĂCERE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15
TĂCERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380817_a_382146]
-
cont și de îmbrățișarea posesivă a doamnei, s-ar zice că unicornul se gîndește la plecare. Botul său ce transgresează insula amușină deja alte zări. Ar putea fi vorba de aceleași orizonturi pe care le întrevede și privirea doamnei și stăpînei sale. O posibilă interpretare - poate, cea mai simplă - a alegoriei ar fi aceea că pictorul anonim a surprins momentul de paroxism al iubirii împărtășite, încă pure și frumoase. Și licornul legănat în poala doamnei și doamna care-l reține cu
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
macaragiu, ca lucrător pe șantierele hidrocentralelor, în marile combinate ale industriei grele, totodată și soții și mame, cu cel puțin trei copii, care visau să îmbrățișeze meseriile părinților. Ignorarea propagandei și a legii comuniste de către femeile care doreau să devină stăpâne pe trupul lor și să decidă momentul procreării cât și numărul urmașilor se termină de multe ori tragic, iar singurele vinovate erau femeile, bineînțeles. Studiul Corinei Doboș "" Decesul s-a produs din vina femeii..." fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și "evidențierea locului aparte pe care îl ocupă cele două scrieri în panoramă utopiilor", numeroase argumente fiind formulate și aduse în sprijinul afirmației. În acest context, trebuie sa menționam că analizele efectuate ne relevă faptul că autoarea este nu numai stăpâna pe domeniul supus cercetării, dar și avizata asupra complexității, diversității și dificultăților interpretative. Totuși, atunci când situația o impune, aceasta se delimitează sau își precizează cu claritate propria poziție, fiind totodată deschisă și altor posibile interpretări. În fine, remarc ultimul capitol
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o sticlă de 2.5 litri de vin de la Amărăști. Era un vin special, iată de ce: de 7 ani, via mamei mele nu a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o sticlă de 2.5 litri de vin de la Amărăști. Era un vin special, iată de ce: de 7 ani, via mamei mele nu a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Deosebite sunt și colecțiile sale, întocmite cu răbdare, trudă și bani mulți. Când femeile ies duminica în stradă, la „radio-șanț”, tanti Nela stă în casă și lucrează. Și nu o dată, familia a mâncat o săptămână întreagă de la frigider, tocmai ca stăpâna casei să aibă timp pentru pasiunile sale. La Dej, în audiență pentru pământ Tanti Nela s-a născut pe 13 iulie 1925, la Vulcan. Tatăl său a fost croitor, iar mama, casnică. Au avut 12 iugăre de pământ la Nălaț
Agenda2003-31-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281325_a_282654]
-
frumoasei Malcatun”. În legenda despre visul premonitoriu al lui Osman din textul istoricului austriac nu găsim enumerate cele trei continente peste care se va întinde Imperiul Otoman, care apar însă explicit în versurile eminesciene: „Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri...”. Cel mult, la Hammer, se pomenește despre „cele trei părți ale pământului peste care umbra lui se răspândește” (der drey Theile der Erde seinen Schatten). Enumerarea lor explicită denotă, în opinia noastră
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
coroană și sceptru, deasupra cărora scrie: Asia, Africa, Europa. Exact ca în versurile eminesciene: „Iar din inima lui simte un copac cum că răsare,/ Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește [...],/ Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri/ [...] / Toate se întind nainte-i...”. În paranteză fie zis, modelul gravurii făcute la indicațiile principelui moldav de gravorul rus Aleksei Fedorovici Zubov (1682-175?) se cere căutat nu în zona teologiei, cum încă se
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
e baterist, a fost o vreme când făceam muzică de dans împreună, Anita e cu pianul, Stefan a ales saxofonul, dar e prea leneș, povestește Werner Salm. Muzica înseamnă trudă, ore și ore și ore de repetiții, căci e o stăpână pretențioasă, crudă cu cei care nu-i acordă toată atenția lor. Dacă muncești suficient, bucuriile sunt mari și-ți încălzesc inima. N-am să uit ce mult a însemnat pentru mine faptul că, împreună cu cei cinci băieți din formația mea
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
altor trupe, am obținut locul al II-lea la Televiziunea ZDF, în concurs cu cei mai importanți artiști ai Germaniei, e minunat că suntem mereu invitați la televiziune, la posturile publice naționale, firme serioase: ZDF, ARD, ZR 3. E-o stăpână pretențioasă muzica, dar n-aș renunța la ea pentru nimic în lume. Cât pot de des, mă întorc la Timișoara cu muzica mea și mi-e drag să văd că sunt locuri care arată exact ca-n vremea tinereții mele
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
și faptele acesteia. Este o despărțire naivă, survenita mai mult din imprudenta decît prin voința autorului ei. Iată, pe scurt, episodul la care ne referim: înarmat pînă-n dinți, Don Quijote stă de pază în fața hanului unde slujnica Maritornes și tînăra să stăpîna plănuiesc să-i joace o festă, ori - cum spune Cervantes - "să petreacă un pic ascultîndu-i aiurelile"2. Ademenit de vocea necunoscută printr-un soi de fereastră (bageaca de la pod) pe unde - explică autorul - "virau de-afară finul și paiele"3
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
transmis din alt sediu", a mai spus Răsvan Popescu. La 6 dimineață reintră Realitatea TV pentru că peste câteva zeci de minute miră RTV să-i ia locul. Schimbul a continuat apoi până dimineață în jurul orei 7, cănd Realitatea TV pare stăpâna pe frecvența. UPDATE (06.55) Realitatea TV este din nou în grila. UPDATE (6.50) Miră RTV intra peste Realitatea TV. UPDATE (06.40) Realitatea TV reintră în locul RTV în grila de programe a UPC. UPDATE (02.50) RTV (Sebastian
Vezi filmul evenimentelor în războiul Realitatea. Mutarea s-a realizat fără acordul CNA () [Corola-journal/Journalistic/24850_a_26175]
-
mine, următorul titlu noului său volum de poezii - Noi care nu simțim”. Comarnescu e, desigur, ușor dezamăgit: „Ce i-am spus eu și ce a înțeles ea...”.9 Lucica a înțeles însă ce i-a dictat temperamentul și ethosul de stăpînă (dar Comarnescu n-a înțeles că rolul lui era de servant). O fi fost, n-o fi fost spioană (să zicem c-a fost), poezii își publică destul de frecvent în Convorbiri literare (prin 1908-1916, apoi 1923-24, 1933), semnîndu-le ba Lucia
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
fermecat,/ Să-ți rup chiar inima din piept/ Și fără teamă de păcat.// Iar umilit și fără preget,/ Mă vei lăsa să te privesc,/ Să-mi curgă sîngele pe deget,/ Din sufletul care-l strivesc.// Și tu mă vei simți stăpîna/ Iubirei tale vrînd nevrînd,/ Încet mi se va strînge mîna/ Asupra dorului plăpînd.// Vor pune capăt nemiloase,/ Doar unghile-mi ca și-un cuțit/ Svîcnirei calde dureroase,/ Ce bate tot mai nesimțit.” (Învrăjbire). Strivitul e bucuria adevărată a Lucicăi (dar și
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
surprinde peisajul, înaintarea trenului („Trenul urcă sensibil.”), chipuri feminine foarte pregnant observate și consemnează apariția unor idei... Într-un periplu cu prozatorul M. H. S. întîlnește „În șosea, un om (care, n.n.) tîrăște de frînghie cîinele negru otrăvit ieri de stăpîna sa, apoi apare ea însăși în vîrful colinei și ne însoțește, pînă la Telefoane, unde ne despărțim. Convorbire vivace, de genul cinic.” Este interesant de reținut această intruziune a dramei și atitudinii cinice în peisajul încărcat de conotații relaxante. Spre
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
culturii românești” (1975) al lui unica poezie “Peste vârfuri”: stări din “Peste vârfuri...” contemplația Constantin Noica, era șicanat ca o Peste vârfuri trece lună, și ascultarea topite în iubirea a toate exagerațiune venită din partea unui Codru-și bate frunza lin, stăpână care tace în eternul originar; bătrân și atemporal lector, în extazul Dintre ramuri de arin pare un exercițiu de închinare hindus zeificării programate a subiectului său. Melancolic cornul sună. sau o rugăciune budistă... ”De ce taci Nimic mai fals. Eminescu emoționează
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
se -nfiripă, Dau nemurirea mea pe-o clipă ; Tamara , crede-mi sfanțul țel : Ca-n dragoste ,precum și-n ură, Eu sunt statornic, eu nu-nșel ! Eu ,fiul hăurilor reci , Spre stele te-oi purta de mână ; Vei fi pe univers stăpâna , Si draga mea vei fi pe veci ; Privi-vei lumea de departe , Neîncercând compătimiri , Pământul - fără fericire Și frmusețe , fără moarte Pe care-i crimă și tortură, Pe care nici un suflet nu-i Să-și ducă, fără teama , ura, Ori
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
să te pomenești deodată în față cu treizeci de uriași... Am să mă bat cu ei și am să-i dobor pe toți, - să ne răsplătească Cel de sus că vom stîrpi de pe fața pămîntului sămînța lor blestemată! - Ce uriași, stăpîne?... Păi ce vedeți Luminăția voastră acolo, - îl preveni scutierul, - nu e uriași, e mori de vînt... - E clar că habar n-ai, că nu ești citit, răspunse Cavalerul, ia-o din loc, șterge-o, dacă ți-e frică. Și, zicînd
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
magice, misterioase, malefice, atribuite femeii, i-a urmat puterea de a se inventa pe sine însăși, puterea de a proiecta și de a construi un viitor nedeterminat. Prima, ca și a doua femeie, erau subordonate bărbatului. A treia femeie este stăpînă pe ea însăși. A doua femeie era o creație ideală a bărbatului (femeia liricii de dragoste medievale și a romanțurilor sentimentale de secol 17 și 18, n.n.), a treia femeie este creație sută la sută feminină." Dacă seria celor trei
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
de regulă copiii sînt moartea părinților. De unde alungarea, expulzarea, abandonul, plecarea însoțită uneori de o sarcină imposibilă impusă ființei lipsită de mijloace. Mama vitregă ca figură a gazdei (fără legături de sînge) pune problema locului, a legitimității și a uzurpării. Stăpînă a casei, ea ia locul mamei și transformă în oaspete indezirabil copilul care locuia legitim în spațiul familial. Evicția sa finală și reintegrarea exclusei fac să dispară figura neospitalieră a mamei vitrege/rele pentru a restaura o ordine care fusese
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
adastă/ Cu cotul labei pe fereastră/ Zvîrlindu-i o ochiadă castă/ Oooo! patrupeda mea nefastă" (Despre caracterul infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de virtuozitate - a relua cadența lui Octavian Goga, pusă în slujba dezabuzării, umplută cu fantasme grotești, blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde/ În tot ce poate să cuvînte./ Fă
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Un Centru de Artă Contemporană greu intuibil din stradă, undeva în sectorul 3, între strada Mîntuleasa și Udriște, în Casa Eliad, monument istoric de la 1851. Între o spălătorie auto și un restaurant există un teritoriu suspendant, neverosimil parcă, în care stăpînă este arta și un mod de a exista a unui grup mic de artiști, animat de regizoarea Nona Ciobanu. Deși amplasat la stradă, locul este ferit de zgomotul și trepidațiile diurnului. Tinerii își cumpără bilet pentru spectacol iar eu mă
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
lui Dumnezeu și Fiul Preacuratei Fecioare Maria, Care șade de-a dreapta lui Dumnezeu și Tatăl<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Din sfinți nu ia trup, ci le Împărtășește lor trupul Său Îndumnezeit. Deci, Maica Domnului este „Stăpâna și Împărăteasa și Doamna tuturor sfinților, iar sfinții toți sunt slujitorii ei, precum Maica este a lui Dumnezeu. Pe de altă parte, sunt fiii ei, Întrucât se Împărtășesc din preacuratul trup al Fiului ei”<footnote Ibidem, p. 145 footnote>. Toți
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
că expresiile folosite de ei nu numai că nu epuizează, dar nici nu explicitează taina, misterul, ci le vehiculează, le comunică, fiind Învăluiți de ele. Rolul de rugătoare al Maicii Domnului se ține În echilibru cu cel de Împărăteasă, de Stăpână, de Dăruitoare, căci „a vedea În Maica Domnului numai pe rugătoarea, ar Însemna să o dezbrăcăm de majestatea Împărătească, de haina aurită În care e Împodobită, s-o coborâm de pe Scaunul cel de-a dreapta Fiului, pe care a așezat-o
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]