4,267 matches
-
acestei facultăți. Sunt însă înduioșătoare speranțele pe care le-am trezit academicianului. 30 dec. 1951. Eu nu v-am comunicat nimic în legătură cu venirea în vacanță, deoarece pînă în ultimul moment au circulat tot soiul de versiuni și pe buzele tuturor stăruiau invariabil întrebările: „Se dă?...”, „Nu se dă?...” (cuvîntul „vacanță” - subînțeles fiind - nu mai era pronunțat). Profitînd de această stare de spirit, într-o bună zi am decupat din Scînteia de anul trecut anunțul referitor la vacanța de iarnă și l-
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
ceștile de cafea/știu răspunsul/la întrebările locuite și dezlocuite de mine.” În marea lor majoritate sunt poeme sincere, mediocre, ca 99% dintre poemele actuale, anonime. Metafore comune, peste sentimente indubitabil profunde, lexicul poetic nutrit din masa vocabularului, iată: “Mai stăruie sfidarea/ poemul se lichefiază/ frigul își ucide sângele/ femeia își așteaptă iubitul/ devenit vânător de iluzii.” Alteori anxietățile parcă ar vrea să capete o expresie ceva mai inedită, distinctă, deși repetiția omoară ideea poetică incipientă. Întregul volum lasă o impresie
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
Moscovei, începută timid și precaut încă din inițiativa fostului ceferist, a cunoscut un avânt când la cârmă s-a aflat Nicolae Ceaușescu. Acesta a combinat comunismul cu naționalismul, impunând o altă strategie din partea cărturarilor ca să scape de strânsoare (nu pot stărui în acest volum asupra unor delimitări). În esență și în perioadele de îmblânzire a regimului, dictatul în esența lui n-a încetat, n-a prins cheag nicicând o adevărată autonomie a literaturii. Și în România s-a preconizat transplantarea dispozitivului
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
cuprinde atât analize de poezie cât și de proză, jurnal literar (Steinhardt) și eseistică (Cioran). Autorul reactualizează locuri comune ale criticii literare (vezi fragmentul despre Camil Petrescu și fascinația ideii sau cel despre George Coșbuc și bucuria jocului) sau, dimpotrivă, stăruie asupra unor aspecte mai puțin studiate. Așa se întâmplă în eseul intitulat Paradigme complementare, în care autorul vorbește despre "binomul Eminescu-Caragiale", privit din perspectiva aforismului novalisian Kontraste sind inverse Ähnlichkeiten, i.e. contrastele sunt asemănări inverse. Pornind pe urmele lui Pompiliu
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
creierului în numele absurdului priitor vedeniilor plăsmuite de visul ori ceața lumii prin care abia mai străbate amestecul de gânguriri ale bebelușilor Babilonului și rugile eremiților mai că negreșelnici, înălțate Celui de Sine Însuși necunten înzilit totdeauna de față, însă stăruind a rămânea mereu întru ascunsul chipului aproximat de vitralii cu sticla îmbătrânită în clarobscurul co-etern cu moartea ce pare ca și cum un mod de a conserva asfințitul non-stop sub care Matusalem, probabil, își rostește parafraza sacramentală: - Nu credeam să nu învăț
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
după o formulă devenită și ea deja clișeu, în "contemporanul nostru" - cel puțin să ni-l redea în toată complexitatea lui de poet autentic. Convinsă că "Iuvenal ironicul are mai multe șanse să placă postmodernilor decît moralistul sau declamatorul", autoarea stăruie apoi în cele cinci studii analitice extrem de aplicate, asupra modului în care mecanismele ironiei funcționează efectiv, caută cu răbdare punctele de acroș, folosindu-se în același timp de o bibliografie impresionantă ca de un instrument de investigație funcțional. Ceea ce mai
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
în comun cele două cărți nu simplul fapt de a fi biografii, ci pe acela de a fi biografii reușite, adică scrise documentat și frumos, cu stil și cu puterea de a-și captiva cititorii, de a-i face să stăruie asupra unor pagini pe care, știindu-le interesul pentru documentul mărunt și cronologie, le-am bănui aride. Nu sînt deloc așa. Biografia alcătuită de Ion Iovan e aproape un roman și, doar prin comparație cu aceasta, cea scrisă de Al.
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
mele. Maestrul a ridicat sprîncenele într-un gest de mirare năstrușnică. - Adică, îmi propui o călătorie de multe ceasuri la Ocna Sibiului? - Da, m-am trezit accentuînd cu cuvinte cu o forță pe care nu mi-o puteam stăpîni. Am stăruit în ideea mea răsărită spontan care deodată pusese stăpînire pe mine și pe care o însuflețeam cu o expresie de o naivitate camuflată. Propunerea mea îndrăzneață părea că-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
a bunului său prieten. După un timp de reculegere a Maestrului, am aruncat o privire întrebătoare, încercînd să aflu, de ce anume se întunecase atît de adînc. Lovinescu s-a uitat la mine fără a-mi da nici o explicație. Văzînd că stărui să aflu, avu un gest de zădărnicie care mă derută. Stăruința mea îl enerva. - Nu înțeleg ce v-a indispus?, am stăruit încercînd să-l aduc la starea care se pierduse. Lovinescu m-a privit cu o deconcertare uimită, s-
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
întunecase atît de adînc. Lovinescu s-a uitat la mine fără a-mi da nici o explicație. Văzînd că stărui să aflu, avu un gest de zădărnicie care mă derută. Stăruința mea îl enerva. - Nu înțeleg ce v-a indispus?, am stăruit încercînd să-l aduc la starea care se pierduse. Lovinescu m-a privit cu o deconcertare uimită, s-a uitat la mine privindu-mă în ochi, și mi-a spus: - Doamnă Postelnicu, dumneata în adevăr te-ai născut la Cisnădie
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
politicos”. Mă gândesc la felul în care își ascund reacțiile și emoțiile în public și la cât de necioplit le-ar fi părut individul despre care povestești (sau cei pe care ii suportam fiecare din noi). Cel mai tare îmi stăruie în minte o frază din Shogun, (o reproduc fără pretenții de mot-a-mot): “Și ne numesc (notă: occidentalii cuceritori) pe noi barbari și necivilizați”
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
noastre scene) în Bucureștii de aievea, este, desigur, altă vorbă. Nu-i, totuși, mai puțin adevărat că toponimia lui Mateiu (ca și onomastica-i, de altfel, arhaizantă și bizară), nu e niciodată gratuită, capricioasă sau aleatorie. Altminteri, pentru ce să stăruie/apese asupra anodinului detaliu că, o dată, despărțindu-se de Pirgu, care o ia "spre Poștă", el și Pantazi au s-o ia "spre Sărindar", - un "sărindar", pe lângă că numește o "mahala" din centrul capitalei, fiind o rugăciune pentru morți, o
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă, în "faetonul" unei lăptărese. Printr-un scurt, ultim, jet de alburi seminale și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat", altminteri, altei masle. III. Că nu am stăruit, până acum, asupra tâlcului "în sine" al amintitelor culori, e fie pentru că acesta e truvabil, "de gata", în diverse lexicoane, fie că, mai cu seamă, ceea ce,-n Craii..., are importanță e semnificația contextuală, a lor, - care se face și desface
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
afirmații dovedindu-se contradictorii: criticii din generațiile mai vechi au insistat cu precădere asupra strategiilor de corporalizare a inefabilului, ignorând adesea evidența că poezia aceasta nu conține aproape nimic înalt, obscur sau oracular; autorii generației optzeci, la rândul lor, au stăruit asupra înclinației lui Mircea Ivănescu spre (auto)ironie și narativitate, revendicându-și-l drept precursor și neglijând în mod deliberat împrejurarea că, la autorul nostru, tocmai ironia este cea care conduce adeseori, și în mod paradoxal, la intuirea unui straniu
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
pândește tentația prozei, a extensiei textului și a apropierii de discursul compact. Creație onomastică recognoscibil ivănesciană, "mopete" are, în mod evident, asociații sonore comice (s-ar putea crede că aparține unui motan, ceva mai puțin impunător decât theobald!), în jurul său stăruind un fel de ambiguitate amuza(n)tă. Apoi, pare în afara oricărui dubiu că (datorită repetării ușor modificate a celei de-a doua silabe în final), cuvântul pare un soi de diminutiv sau hipocoristic și, prin aceasta, ne invită să ne
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
și, prin aceasta, ne invită să ne închipuim că un individ care se numește mopete nu poate fi egoist sau ranchiunos, trebuie negreșit să fie un personaj drăguț, simpatic și bun dacă se numește așa. Nu mai e cazul să stăruim asupra posibilității - remarcate adesea - ca acest substantiv propriu să fie citit anagramatic (ca o recombinare a literelor ce compun cuvintele "poem", respectiv "poet") etc. Cert este că mopete a fost unanim considerat un fel de figură autobiografică, o mască grav-comică
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
-nsănătoșește”. 2.”Ubi bene, ibi patria” Acolo este țara ta, Unde ți-e bine acuma, Dar, ține minte vorba mea: Mama ta e numai una! 3.”Errare humanum est” “A greși e omenesc” Seneca cel înțelept ne-a aratat “A stărui în greșeală e diavolesc” Sfânta Scriptură ne-a avertizat. 4.”Sic transit gloria mundi” Astfel trec prin lume toate: Aur, glorii, bogății... Nimic nu e eternitate, Doar efemere iluzii. 5.” Non multa, sed multum” Atunci, când ții o cuvântare, ... Citește
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-nsănătoșește”.2.”Ubi bene, ibi patria” Acolo este țara ta,Unde ți-e bine acuma,Dar, ține minte vorba mea:Mama ta e numai una!3.”Errare humanum est”“A greși e omenesc”Seneca cel înțelept ne-a aratat“A stărui în greșeală e diavolesc”Sfânta Scriptură ne-a avertizat.4.”Sic transit gloria mundi” Astfel trec prin lume toate:Aur, glorii, bogății...Nimic nu e eternitate,Doar efemere iluzii.5.” Non multa, sed multum”Atunci, când ții o cuvântare,... XXVIII
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mai mult simbolică, RSSM fiind încă în componența URSS. Cu toate acestea „parada suveranităților” republicilor unionale a deranjat metropola. Președintele Sovietului Suprem al URSS de atunci A. Lukianov a amenințat Republica Moldova cu două noi entități - Transnistria și Găgăuzia dacă mai stăruie pentru independență. Au urmat însă Declarația de nesusținere a Referendumului de la 17 februarie 1991 privind menținerea URSS, adoptarea noii denumiri oficiale a statului - Republica Moldova la 23 mai 1991, de asemenea, condamnarea hotărâtă a intervenției trupelor sovietice în Republica Lituania din
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
Moarte, de Iubire și Moarte, nici învățații nu știu a spune... Lacrimi se-amestecă prin picăturile de ploaie. Nu va mai fi nimic, în geamuri, imaginea ei va fi spălată de ploaie! O fată trece prin oglinda timpului. O amintire-ecou stăruie și-i cheamă prin lumile întrepătrunse... ------------------------------ Irina Lucia MIHALCA București, 5 mai 2016 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - UN VAL PLESNEȘTE-N NOAPTE / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
nefiind recunoscute de către oamenii cu adevărat puternici și înțelepți. Există și o violență prin folosirea gândului. Chiar dacă mulți nu consideră gândul unui individ ca fiind un real pericol pentru ceilalți, totuși, gândul (intenția) poate deveni violent atunci când este negativ și stăruie o perioadă mai mare de timp în mintea unui individ. Așa că înainte de toate, păziți-vă bine gândurile, pentru că ele sunt semințele întâmplărilor voastre și a celor din jur! Ele pot degenera oricând în acțiuni violente, pașnice, creatoare sau pline de
VIOLENŢA NAŞTE MONŞTRI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380709_a_382038]
-
separa comportarea d-sale de impresia de frivolitate cinică, pentru a nu ne rosti mai drastic? E ca și cum cineva s-ar plînge de gerul iernii în luna august și de canicula verii în luna ianuarie... Și încă o întrebare ne stăruie în minte, în marginea lecturii, să recunoaștem, cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a seduce verbul așa cum ne încredințează că a sedus cohorte de bărbați. Oare d-sa și-ar putea
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
ce vă să zică „efectul de galben”. (Deh! - Efectul Coandă, Efectul Sorescu, între altele !). Aceeași sursă americană, citată mai înainte, a atras atenția ca pictorul „nu a fost nebun, nici alcoolic, cum s-a presupus până acum”. Comparatistul Virgil Dumitrescu stăruie, în timp și în spațiu, asupra diferitelor maladii pe care le-au încorporat doar... geniile. Documentarea făcută de poet este de tot respectul, mai cu seamă că se încorporează printr-un limbaj distributiv vizând poeți, pictori, muzicieni, compozitori, sculptori. Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e menirea artei și a poeziei cu iz prepuțian, în special! De aici, din deșteptăciune și noblețe, parcă văd întreg poporul român pus la patru ace, cu papion și frac, oricând și oriunde zâmbind! De! Bine ar fi! Cum însă stăruie în noi Toma Necredinciosul, soli citam, din nou, public, Parlamentului României, reintroducerea articolului 400, cel care interzicea, pe vremuri, înainte de ’89, consumul de alcool mai devreme de orele 10 și în timpul programului. La început (pentru a nu fi acuzați de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adevăr recentă lucrare a unuia dintre adevărații enciclopediști români, George Popa1. Recentă lucrare de eminescologie a Profesorului George Popa, Luceafărul. Treptele spiritului hype rionic 2, are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective, cea metafizica rămânând de referință. De-ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]