1,803 matches
-
asupra căruia cei doi filosofi cad de acord e că evoluția speciilor nu e incompatibilă cu viziunea creștină, dar în rest deosebirea se adîncește pe măsură ce fiecare caută să-și nuanțeze opinia. E ca într-un război de tranșee în care stăruința de a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Franței, Sardinia, Prusia și chiar Anglia. Alex. Ion Cuza, bine sfătuit și abil, a trimis emisari speciali în marile capitale (inclusiv la Petrograd) care i-au pledat cauza, încît Conferință de la Paris din aprilie 1859 a recunoscut Unirea, reînnoita, datorită stăruințelor domnitorului, în mai 1861. Capitolul despre domnia lui Cuza Vodă e dens și substanțial. Mai întîi aș pomeni de precizarea că, datorită activității tinzînd spre coagulare a liberalilor și a conservatorilor se ivesc originile unui sistem politic modern. După ce se
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
1889, cînd poetul a ajuns din nou la sanatoriul dr. Șuțu. Degeaba îl acuză - dar pe ce ton? - dl Cernăianu că i-a furat poetului lada cu manuscrise, refuzînd să i-o dea fratelui Matei. De s-ar fi supus stăruințelor lui Matei Eminovici manuscrisele ar fi ajuns vîndute cu pagina pe la diverși, prăpădindu-se întregul. Așa, păstrată de marele critic și predată în 1902 B.A.R., s-a conservat ca un tezaur de preț, fiind, și azi, posibilă de
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
regale, la înmormîntarea reginei Alexandra la Londra. Imediat după ceremonia funebră s-a îndreptat spre localitatea unde locuia Lupeasca și, la sfîrșitul lui 1925, a scris de la Milano soției, părinților și guvernului că nu se mai înapoiază în țară. La stăruința premierului Ionel Brătianu, a prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
la 8 iunie 1930, parlamentul îl proclamă rege. Maniu ar fi obținut, din partea lui, promisiunea să-și refacă distrusa căsătorie și neaducerea în țară a Lupeascăi. Dar Carol nu era omul respectării promisiunilor. O readuce pe Elena Lupescu și depune stăruințe pe lîngă fosta lui soție ca ea să anunțe că refuză refacerea căsătoriei. Cum ea refuză acest plan diabolic, Carol începe să o supună unui tratament insuportabil, fiindu-i luat Mihai. A fost silită să părăsească țara. La început s-
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
Victor Felea și A.E. Baconsky ca și tot regretatul critic Mihail Petroveanu, care îi adună întreaga operă într-un volum ediție critică și publică o monografie (în 1969) și încă destui alții). Prin acest efort concertat și dus cu stăruință opera lui Bacovia e instalată în primul eșalon al poeziei românești și, de atunci, acolo a rămas, unde, aș spune, îi era și îi este locul. Această răsturnare extraordinară de receptare și instalare a uimit la început. Și mi-aduc
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
considerată de biograf "o ambițioasă fără scrupule". Dar pe soți îi apropia nu atracția sau averea ci poezia. Soția, mai tînără cu 14 ani decît marele poet, a luat, de la început, comanda cuplului, protejîndu-l și apărîndu-l pe Bacovia, rezolvîndu-i, prin stăruința ei ambițioasă, toate cîte se cereau soluționate într-o căsnicie în care soțul era un abulic cam dezaxat și băutor de nădejde. Au conceput și un băiat, pe Gabriel. Și cine vedea mama și fiul, cum erau și cum se
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
azi Anna Maria Grigorcea-Messeri. Actuala depozitară care, tot peregrinînd, inclusiv prin America de Sud, a pus scrisorile la adăpost într-un seif din Elveția, unde au stat cîteva decenii bune. Mama d-nei Christina Zarifopol-Illias, prietenă bună cu strănepoata Veronicăi, a depus infinite stăruințe pentru restituirea acestui fond epsitolar extraordinar. Pînă la urmă, s-a lăsat convinsă. Mai ales că fiii săi (doi la număr) se consideră italieni, nemaiștiind românește. Se pierdea, în acest fel fatal, interesul (în familie) pentru acest tezaur documentar. Încît
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
prieteni, bărbați destoinici, și îi trimise pe lîngă cancelariile europene pentru a sonda și a obține acordul pentru dubla alegere. Cea mai grea misiune a primit-o Costache Negri, trimis la Constantinopole, puterea noastră suzerană de atunci. Și acolo, în ciuda stăruințelor lui C. Negri, refuzul a fost total. Dar se conta pe rivalitățile știute dintre marile puteri europene (Turcia, Rusia, Franța, Anglia, Sardinia, Austria, Prusia). Rusia era interesată în subminarea puterii suzerane (ea, care pînă în 1856, fusese principatelor române, putere
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
întoarce... împotriva jurnalului: " De altfel, am tot mai puțină încredere în acest morman de note răzlețe. Lipsesc fapte și evenimente marcate, le-am trecut cu vederea. Iese, în schimb, la iveală "portretul" meu, cu toate imperfecțiunile lui, de o uimitoare stăruință. Și, în fundal, atmosfera acelor ani." (p. 817). Reacția e mișcătoare, dar toate acele "lipsuri" pot fi trecute cu vederea. Prețios e portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit (și în mod legitim) la iveală, el dă viață, în
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
De fapt, el nici măcar nu și-a "inventat" "drăcovenia" în cauză. Adevărurile formulate de Hamlet în urmă cu patru secole de zbucium neîntrerupt, își păstrează valabilitatea și, paradoxal, par a constitui pilonii edificiului umanității și progresului, binemeritate prin muncă, imaginație, stăruință și, în general, unificarea mentalităților, travaliului, existenței de fiecare zi. Modelele de rang înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile alese. Elitele împlinesc foamea de adevăr, ele fiind locomotivele care tractează întreaga garnitură. "Actualitatea" marelui Will e străveche, de
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
Întreaga bătălie era pierdută. Și îmi aduc aminte de mărturisirea lui N. Carandino din al doilea volum al memoriilor sale. Își aducea aminte de discuția pe care a avut-o, înainte de alegeri, cu ambasadorul SUA la Moscova Averel Harimann. Toate stăruințele acestuia de a-l convinge pe directorul Dreptății să aibă încredere în promisiuni nu au urmărit decît un singur scop: acela ca să fie relativă liniște în Estul Europei pînă ce Truman va cîștiga alegerile. Cinismul politic al Marilor Puteri occidentale
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul scrisorii deschise către Lovinescu, discutabilă ca "manifest" al Cercului literar de la Sibiu (termenul e înconjurat de ghilimelele îndoielii chiar în răspunsul lui Lovinescu) și nici stăruința programatică a frazelor din articolul lui Radu Stanca (Perspective) ce deschidea, în ianuarie 1945, primul număr al "Revistei Cercului literar". Ne interesează însă o temporară și foarte demn personală întoarcere a cerchiștilor la Blaga. Se știe, dacă nu deloc, oricum
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
și chiar în clipele excepționale pe care noi, toți, crezându-ne la adăpost, le socotim intime... Indiscreția fiind harul celor stăpâniți de ideea că omu-i tras într-un singur exemplar, ascuns printre atâtea alte fețe, și că numai după multă stăruință ajungi să descoperi adevăratul său chip. Ion Cucu deveni prietenul nostru, al scriitorilor, păstrătorul atâtor imagini ale lor și care imagini, de pe acum intrară în istoria literară. Nimic nu-l poate răsplăti decât mulțumirea și considerația noastră. Unii, primind imaginile
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
despre mersul războiului. Și asta în jurnalul unei femei foarte frumoase de 27 de ani, rîvnită de mulți bărbați și întreținînd relații cu înalte personaje din capitala României. Jurnalul se citește cu sufletul la gură. Îl recomand cu căldură și stăruință. Martha Bibescu - Jurnal 1915. Stabilirea textului, traducere, note și index de Vasile Zincenco. Cuvînt înainte de Ion Bulei. Editura Compania, București, 2001.
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Mihai Antonescu) repede abandonată (după trei luni) datorită neînțelegerilor avute cu șeful său ierarhic. Degeaba se zbătuse Cioran să obțină postul de la legionari (rostind, pentru aceasta, o conferință la radio Profilul interior al Căpitanului, rămasă pentru că a fost publicată, la stăruința fratelui său Relu, în revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia disciplina de serviciu și relațiile subalterne. Mai tîrziu va ajunge să se cunoască mai bine, mulțumindu-se să
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
elogiu care nu este niciodată de circumstanță (avînd în vedere dificultățile amintite mai înainte), dar și un capitol, adesea foarte consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen impropriu, ,,îngrijitorilor de ediții": ritmul de lucru și prezența sau absența mereu incriminatelor (,,nenorocitelor") croșete (care ,,sluțesc textele"). Cronica edițiilor pe care a scris-o Z. Ornea atîta vreme
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
în guvernul P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț. și P.N.L. Dar n-au protestat decis și cu consecințe după falsificarea grosolană a alegerilor din noiembrie 1946. Regretatul N. Carandino povestește, în al doilea volum al memoriilor sale, că stăruințele ambasadorului american din Moscova, Averell Harriman, venit, special, la București pentru a convorbi cu opoziția democrată din toamna lui 1946, aveau un singur scop: să creeze o zonă de liniște relativă în Europa de Est pentru ca, în S.U.A., Truman să poată cîștiga
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Vârgolici va ști să o ducă la încheierea cuvenită. După celelalte scrieri, aici, cred, că e și locul monumentalului jurnal al scriitorului. Astfel încît să avem adunată, într-o ediție, întreaga operă a lui Galaction. Îi doresc editorului spor și stăruință. Gala Galaction, Opere, vol. VI. Varia. Creștinism, sionism, socialism. Ediție îngrijită, note și comentarii de Teodor Vârgolici. Colecția "Scriitori români". Editura Minerva, București, 2000.
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
prin saloane. Ultimul război a fost mai greu. Parisul era ocupat de nemți, Anglia mereu bombardată, încît a fost nevoită să stea, cam desțărată, în România, și ea bine angrenată, de Antonescu, în conflagrație alături de Germania hitleristă. Ar trebui depuse stăruințe pentru a-i republica amintirile politice, al căror manuscris, apărut la sfîrșitul anilor șaptezeci, la Editura Politică, a fost aspru cenzurat. Ar trebui, cred, republicat, manuscrisul aflîndu-se, poate, în arhiva regretatului meu prieten Cristian Popișteanu sau în altă parte. Dl.
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
sale Viața lui M. Eminescu și Opera lui M. Eminescu. Deși era un bun cunoscător al manuscriselor eminesciene, ediția sa cuprinde numai antumele; încercînd o împăcare între ediția Ibrăileanu și C. Botez. I-a revenit lui Perpessicius meritul enorm - la stăruința lui Al. Rosetti, de a înfăptui ediția integrală a operei lui Eminescu. Volumul I a apărut în 1939 (munca a început-o în 1933) și a ajuns în anii șaizeci la al V-lea volum, pierzîndu-și, la propriu, vederea de pe urma
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
încercaseră, așadar, ca soluție în fața crizelor, cu bune efecte verificate de fiecare dată. Acum intervine însă ceva nou, o "complicație". Chloé se îndrăgostește de Lăură, pur și simplu, sub impulsiuni safice revelate târziu. La început sunt numai sugestii, aluzii, e stăruința lui Chloé de a vorbi despre "armonia dintre noi", mărturisirea dorinței "de comuniune totală cu mine, vrea să-i mângâi părul, mâinile, gleznele". Repede însă, dând curs firii ei, Chloé renunța la ambiguitate și dă pe fata ce simte și
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
mers, pescari de oameni, călăuziți de Duhul Sfânt spre a cuceri mereu alte suflete, învățând toate neamurile. Prin cuvânt, cateheză, cult, Sfinte Taine, agape, corespondență, tratate variate și mai ales prin puterea irezistibilă a dragostei, Părinții au câștigat progresiv, prin stăruință, majoritatea populațiilor așa de variate ale Imperiului Roman, inclusiv o bună parte din barbarii de la hotare: goți, huni, gepizi etc., pe care de fapt, credința și viața creștină i-a civilizat. În interior, misiunea se îndreaptă a e predicatorială și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Dar nu-i mai puțin adevărat că, în 1971, Andrei Oțetea publică a doua ediție a cărții sale din 1945, integral revizuită, cu titlul Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821, voluminoasă (aproape 600 de pagini). Dl Pavel Țugui amintește de stăruința lui (dar era posibilă, atunci, stăruințe fără aprobare de sus?) pentru reabilitarea lui Iorga, Xenopol, Pârvan și despre faptul că din 1955, s-a putut vorbi de teritoriile basarabene și bucovinene. Dar după plenara C.C. al P.M.R. din iunie 1958
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
că, în 1971, Andrei Oțetea publică a doua ediție a cărții sale din 1945, integral revizuită, cu titlul Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821, voluminoasă (aproape 600 de pagini). Dl Pavel Țugui amintește de stăruința lui (dar era posibilă, atunci, stăruințe fără aprobare de sus?) pentru reabilitarea lui Iorga, Xenopol, Pârvan și despre faptul că din 1955, s-a putut vorbi de teritoriile basarabene și bucovinene. Dar după plenara C.C. al P.M.R. din iunie 1958 liberalismul se cam încheie pînă tocmai
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]