253 matches
-
Noi în debaraua Europei. Interviu. Literatura și Arta, nr.31, 5 august 2010. P.6. CIMPOI, MIHAI. Bulat, Eugenia // Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. - Chișinău, 1997. - P. 255-256. CIMPOI, MIHAI. Poezia tranzitivului: [Pref. la cartea Stalactite]. - Chișinău, 2002. - P. 3-4. CIOACĂ-IOANID, ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
o serie de arcade cu boltă ("revak"). În centrul curții interioare se află o fântână hexagonală, relativ mică față de dimensiunile curții. Poarta mare a curții, diferită din punct de vedere arhitectural de restul arcadelor, cuprinde un semi-dom cu structură de stalactită și un dom de dimensiuni mici. În cadrul intrării din partea de vest a curții se află un lanț masiv de fier, așezat astfel încât sultanul, singura persoană care avea dreptul de a intra în curtea moscheii pe cal, să fie nevoit să
Moscheea Albastră din Istanbul () [Corola-website/Science/309065_a_310394]
-
populare plaje din timpul verii sunt Kalogria și plajele din portul Stoupa, în timp ce Kardamyli și Agios Nikolaos au plaje de prundiș și de nisip. Vechile case turn din Mani ("pyrgospita") sunt atracții turistice importante, iar unele oferă cazare pentru vizitatori. Stalactitele din Diros și peșterile cu stalagmite, aflate în apropiere de Oitylo, sunt, de asemenea, destinații turistice populare. Deoarece acestea sunt parțial sub apă, vizitatorii fac tururi prin ele cu bărci de tip "gondolă". Gytheio, Areopoli, Kardamyli și Stoupa sunt pline
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
15/10 m) care se prelungește spre nord cu Galeria Ursului. După un parcurs relativ strâmt galeria se deschide și se ajunge în Sala Pădurii (10/5/5 m). Galeria continuă rectiliniu având dimensiuni mari (10-15 m), foarte bogat concreționată (stalactite, stalacmite, gururi, draperii, domuri, coloane, etc.), care debușează în Sala Bivuacului. Galeria se termină brusc la Marea Prăpastie (o săritoare de -25 m). La baza săritoarii se ajunge într-o sală de unde pornesc trei galerii. Spre nord se deschide Galeria
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
strâmtoarea dintre bolovanii podelei se coboară un șir de puțuri strâmte până la -86 m unde o galerie scurtă și ușor descendentă se închide într-o fisură impenetrabila. Un izvor temporar curge pe ultimii metri unde apar și câteva speleoteme firave: stalactite, scurgeri parietale, mici gururi și scurgeri de montmilch. Mai multe legende au fost culese încă înainte de explorare. În una se povestește pățania unui câine ciobănesc care a alunecat în aven. Stăpânul renunța la el dar după câteva zile, câinele este
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
Prezența pe vatra peșterii, a mii de bile sferice, de dimensiuni diferite, conferă acestei peșteri o particularitate specifică , unică în felul ei - tocmai prin această zestre ce-i aparține. La fel ca și alte formațiuni calcaroase specifice în general peșterilor, (stalactite , stalagmite etc.) obisnuite și “bilele - oolite” din această peșteră sau format cu siguranță prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea au circulat : fisuri, crăpături, falii, etc. Probabil că aceste ape au “poposit” în această peșteră
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află la confluența dintre două râuri (Rak și Pivka) și prezintă numeroase stalagmite și stalactite. Galeriile sunt în mare parte inundate și numai o mică parte din peștera poate fi vizitată. Când nivelul apei scade, partea interioară poate fi vizitată cu barca. Lungimea totală a galeriilor atinge 6 km.
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
CU BUZE DE ARGINT SĂRUT POTIRUL „Ta bouche aux lèvres d'or n'est pas en moi pour rire”... (P. Éluard) Cu buze de argint sărut potirul, În mine nimeni nu cutează râsul. Vorbele tale rămân pictate pe tavanul cerului, stalactite fumegând În noapte. În amintirea solstițiului se aud cum tresar chiparoșii. Dincolo de bolboroseala mării, un vers eșuat În această lume arsă de chin și alean... Știi ceva? e otrava din gând! Și cristelnița plânge... JURNAL MATINAL Cum să Întind funia
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
în microgururi. Este Patul Miresei. De un alb imaculat cu excepția unei dare roșieteice în partea centrală, sugestiva pentru actul nupțial. În fața patului se află un mare bloc prăbușit din tavan, asemănător unui animal înfundat în noroi, Cerberul. Pe sub arcada de stalactite de montmilch alb se trece într-o nouă sală, care și ea are pe dreapta o scurgere de montmilch în cascadă, lungă de 8 m, fasonata și ea de microgururi și care se continuă pe podea cu montmilch cu gururi
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
cu prăpastie și care reprezintă de fapt prelungirea normală a acesteia la un nivel superior, formate pe aceeasi diaclaza. Înaintând spre nord urcăm pe lângă o frumoasă placă albă de concrețiuni, spre partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
vizitată pentru prima oara legând o frânghie de niște baloane. Dedesubtul rocilor din pasaj legate la intrarea principal a coridorului această a fost în vremea secolului xx.Majoritatea peșterilor liliac , populația trăind în această porțiune a peșterilor. Numită demult săgeată stalactite venea printr-un hol din tavan resambland frânghia care venea direct din biserică turn începând să sune clopotelul.Aceasta cameră a fost localizată la sfarsitul brațului stâng al tunelului. Descoperită în 1982 este localizată în tavanul deasupra Lacului Norilor.Numele
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
era folosit pentru a privi mică cauza a bombei nucleare testată la multe mile îndepărtate. Descoperită de un paznic al parcului în 1966,este a doua cameră că lungime din Carlsbad Cavernes.Este știut pentru colecția densă a picăturilor din stalactite. O cameră largă conține o largă albă stalagmita.De regulă paznicii fac ture special în jurul peșterii sălbatice. Prima dintre patru camere în aripa cunoscută sub numele de cameră scenica ,denumită după un larg castel precum formațiunea din centrul camerei. Cel
Rezervația naturală Peșterile Carlsbad () [Corola-website/Science/314731_a_316060]
-
după 8 m. pătrund într-o galerie care promite continuare. Ei descoperă și explorează în mai multe ture Sala de Mese, Galeria Jenel Cindrea, Galeria Cehilor, marele lac Minunea Mununii... Zona e foarte frumos împodobita cu coralite , clusterite precum și clasicele stalactite, stalacmite, scurgeri parietale, cristale și draperi. Dincolo de lac este descoperită galeria Roru Ludușan cu Sala Lacului cu Nuferi, Lacul Necunoscut, Băile de Nămol, Lacul Lung, Sala Catrastrofei și Lacul Styx, lungimea peșterii trecând de 5 km. În versantul abrupt al
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală Liliecilor și se ajunge la un sifon terminal, zona în care apar scurgeri parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac datorat depozitului de guano de liliac. Nu prezintă pericole deosebite. E necesară o lanternă și încălțăminte adecvată. Au fost identificate două specii de lilieci.
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
Galeriile Show, care sunt deschise pentru public, cu acces relativ ușor. Nerja II, care nu este deschisă pentru public cuprinde Galeria Superioară descoperită în 1960 și noua galerie care a fost descoperită în 1969. este peștera cu cea mai mare stalactită din lume. Peștera a fost descoperită la 12 ianuarie 1959 de trei prieteni, care au intrat printr-un orificiu îngust, cunoscut sub numele de "La Mina". Acesta face parte din cele două intrări naturale în sistemul de caverne. O a
Peștera Nerja () [Corola-website/Science/320836_a_322165]
-
Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică. poate fi vizitată până la încăperea Altarului, suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
crăpătură de stâncă, căutând unealta pierdută au descoperit stalagmitele din peșteră. Peștera a fost denumită după numele căpitanului Heinrich von Dechen (1800-1889) ca semn de recunoștință pentru meritele lui în care a sprijinit cercetarea geologică a peșterii. Forma variată a stalactitelor și stalagmitelor, cascadelor culminează prin frumusețe în „Sala Imperială” din peșteră. O documentație amănunțită despre peșteri se poate vedea la muzeul de speologie german din Iserlohn. In peșteră sau găsit schelete ce aparțin lui Ursus spelaeus (Ursul peșterilor). Peștera aparține
Peștera Dechen () [Corola-website/Science/312018_a_313347]
-
în peșteră au fost ideale pentru dezvoltarea coralitelor și clusteritelor. Acestea au forme și culori diferite, ce variază de la alb translucid la roșu-maron. Deși a fost distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă multe urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste). Peștera este închisă cu o poartă metalică, accesul fiind interzis datorită statutului de rezervație naturală.
Peștera cu Corali () [Corola-website/Science/319807_a_321136]
-
faunei. În plus, defrișările din zone ce nu aparțin parcului dar se află în bazinele hidrografice superioare ale apelor, conduc la generarea unor viituri puternice cu caracter dăunător. O altă problemă este comerțul ilegal cu flori de colț sau cu stalactite și stalagmite rupte din Peștera Munticelu. Există proiecte diverse de ameliorare a atât a facilităților de care beneficiază potențialii turiști, cât și de repoziționare a comerțului stradal din "Cheile Bicazului". Unul dintre ele implică iluminarea cheilor pe timp de noapte
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la cele orizontale, largi, populate cu toate speleotemele. Sunt prezente scurgerile parietale stalactite. stalcmite, coloane, gururi Sunt descoperite și unicate. Clusterite cu cristale aciculare de aragonit de 25 cm lungime. Există aici galeri uscate și galeri active, săli de mari dimensiuni sau galeri strâmte, greu de parcurs. În V5 se află cea mai
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă. Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul gheții fiind luat de concrețiuni de o mare diversitate și frumusețe. Stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi... Acestea abundă mai ales în Galeria Coman - o prelungire îngustată a Rezervației Mari - care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai câțiva
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
reprezintă o peșteră (cavernă) complexă, de mari dimensiuni, așezată pe două niveluri, unul superior, alcătuit din săli multiple ("Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre") cu concrețiuni ("stalactite, stalagmite, ghirlande, baldachine"), legate prin galerii ("Galeria Marmitelor, Galeria Afluentului, Galeria Activului") și altul inferior, cu un râu subteran. În acestă peșteră, Profesor Dr. Bogdan Onac, directorul compartimentului Cluj al Institutului de Speologie Emil Racoviță a studiat și descris megacristalele
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită cu frumoase scurgeri parietale și stalactite fistulare. Aici debușează și Galeria Dublă meandrată și frumos ornată. Galeriile duble, cu secțiune în formă de "8" sunt des întâlnite în această peșteră. Ele sunt practic o singură galerie care prezintă în secțiune verticală o puternică strangulare la mijloc
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor, în imediata apropiere a localității Chișcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - "Ursus spelaeus" - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]