325 matches
-
își rănește talpa/ prin culorile pletelor tale ... ” (1), pe când altele enunță teama de singurătate: “Dacă pleci, vara se va decolora/ Preatârziul orașului se va sparge-n umbre ... ” (28). Confesiunile, mai sentențioase și mai lapidare, cu tentă gnomică și existențială, sunt stanțe, melancolice totuși, ce abstractizează la maximum și discursul liric și stările eului, bunăoară: “Adorm pe pieptul tatuat/ al crucii/ fără să știu/ că ieri am murit” (p. 102), aceasta, pentru că uneori lucrurile o iau înaintea reacțiilor eului. Alteori constată, în
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
liliacu-și scutură din plete, luminile în mine-s violete cu irizări albastre de cicoare La crugul lumii mai îndemn speranțe când alte flori se-aprind în jar acum și, așezându-le duios în vechi album, rescriu din doruri triste alte stanțe. Că primăvara-mi trece peste geană cu înfiorarea ei de blânde flori și-mi sună macii spânzurați de zori, iar timpu-mi dă vestirea lui vicleană. O urmăresc trecând spre depărtare și știu că nu va fi nicicând a mea, că
TRECERE de LEONID IACOB în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358715_a_360044]
-
Toate Articolele Autorului unul câte una gândurile vraf până mâine luna plânge un seraf stâlpul bătătura paza la avut omului limbut nu-i mai tace gura a trecut o brișcă vadul în amont fiecare tont vrea alt fel de frișcă stanța un popas pasărea divină ne umplea de vină fiecare ceas toamnele din burg vasele din radă se opreau să vadă apele cum curg Referință Bibliografică: a trecut o brișcă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II
A TRECUT O BRIŞCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358835_a_360164]
-
publicând în diverse reviste, inclusiv în „Agora Literară “ a Ligii Scriitoirilor Români, Teofil Mândruțiu și-a perfecționat stilul, abordând cu insistență versul clasic. În volumele sale:”Moartea regelui alb “, “Regina de vis “, “ Patimi“, “O lumină în mers “, “Desenul din nucleu “, “Stanțe și restanțe “ , “Pribegi de piatră “ și “Apăsarea lutului “ descoperim întruchiparea existențială cu nuanțe filozofice, desprinsă din legătura indestructibilă dintre Om și Dumnezeu. Alegoriile sale- ale trăirilor intense în fața morții, ale iubirii, ale pasiunii în sens teologal-, țâșnesc ca un izvor
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
nu se mistuie.” (Petru Solonaru) ● „Versuri perfect «tăiate» în dimensiunile versului proprii sonetului, metafore strunite genial de autor, o experiență de viață trecută superb în Cuvânt, respirând talent și ucenicie îndelungă pe coala de scris, un lirism debordând din fiecare stanță, de o muzicalitate ireproșabilă - semn al maturizării poetului - o viziune aparte, fundamental idilică și parțial melancolică asupra vieții, semne ale unei efuziuni native, proprii adevăraților trubaduri ai iubirii de tot și de toate, neliniști metafizice brodate pe evenimente pur umane
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STANȚE LIRICE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului sunt tot mai singur și acum, privesc spre orizont prin fum, trec nepăsător prin vreme și sufletu-mi picură-n gene. m-afund
STANŢE LIRICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342371_a_343700]
-
aud cum apele curg, cum vine răcoarea pe vânt, cum crește iarba-n pământ. opresc alaiul vieții-n prag și intru-n casă pribeag, aștept iar ziua cu răbadare, senină, cu alai și soare. luni, 21 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: stanțe lirice / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 752, Anul III, 21 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STANŢE LIRICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342371_a_343700]
-
cuvinte ce-așteaptă să faci din ele poeme, iar sufletul tău își pune noi ținte în crez și-n vreme. De ce să fii trist? N-are importanță că-n acest sfârșit este plâns și geamăt câtă vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
galbene sub titlul Poezii. În 1934 i s-a tipărit volumul antologic Poezii și a primit Premiul Național de poezie, împreună cu Arghezi. În 1944 apare volumul intitulat Opere, care reunește toate scrierile sale publicate anterior. În 1946 este editat volumul Stanțe burgheze, pentru care a fost criticat de autoritățile comuniste, i s-au retras volumele din circulație, dar la mijlocul anilor '50 au fost repuse în circulație. În 1956 i se publică volumul Poezii. Moare în ziua de 22 mai 1957 la
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOR DE VACANȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Câte doruri de vacanță Îmi cutreieră prin fibre Că mă scad din echilibre Vag, în fiecare stanță Și când nu mai pot să mi le Cenzurez și le reprim, Ploi subtile mă deprim Multe nopți întregi și zile O vacanță plânsă-ntruna Cum tânjești dup-o iubire Ce-a trecut în amintire Și se pierde-ncet ca
DOR DE VACANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347898_a_349227]
-
adevărate scene de indolență... Privițițara trântorilor, Căutătorul de cuiburi... ÎnDans țărănesc gesturile jucătorilor masivi par rupte dintr-un străvechi ritual... Arta lui e arta imensității și-a grandorii... La plecare Epaminonda le povesti viața lui, cum colindase Europa, cum vizitase stanțele Vaticanului, Parisul, Luvru... Gustul lui Mihai pentru Rafael de la el îi venise, cunoștea și el acea poezie a lui Mihai care preluase cultul Madonei în opoziție cu Venera... Apoi le vorbi despre Canova și Giacomo Palma, despre Corregio și Carraci
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
în literatura română poți găsi un roman cu pro¬zo¬die rimată fără să alunece în poetizare inutilă. Planeta insulară de Mircea Pavel Morariu face parte din specia ro¬ma¬nescă având o mitologie proprie și fragmente livrești cu sub¬stanță epică genuină. Autor al romanului de succes Catacombe, ce abordează fenomenul transcendentalului, scri¬itorul de data aceasta vine în fața cititorilor săi cu un nou roman ce ne surprinde prin forma textuală și subiect, ce mi amintește de zicerea lui Macedonski
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
voi, în altă viață venind Veți trăi pur și simplu, iubind, doar iubind. *** De mult n-a mai scris un vers profesorul, Eheu, de mult, cu-ntâlnirea alesului, Acel victorios om al speranței, Dar nu știe nimeni ce moare-ntre stanțe, Un vers, o secundă, un om, o balenă, Ați auzit de Homer, de Elena, De Paris, de Viena, de Bolintinu? Profesorul uită mereu buletinul, Numai bulina n-o uită, cutremur Va fi, ni se spune, ce vremuri,ce vremuri, Nu
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
la îndemnul lui J. A. Vaillant, cu ajutorul lui A. Ubicini (care redactează și o introducere) și al lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. El însuși se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Între crimă și moarte și versuri dădea Mircea Demetriade, alături de care colaborau N. Carageally-Costache, N. G. Rădulescu-Niger, Gh. Bengescu-Dabija - cu câteva scene din Pygmalion -, C. M. Nicolaescu, Th. Dumbrăveanu ș.a. Traian Demetrescu își tipărea în A.l. poeziile Lumea și Două stanțe, Bonifaciu Florescu, mai multe versificări pe teme istorice, precum și articole, fragmente din cursul de literatură, recenzii. Cu articole de critică literară este prezent Anghel Demetriescu, iar alte recenzii, cronici dramatice și note bibliografice aparțin lui L. Șăineanu și C. Drăgulinescu
ANALELE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285337_a_286666]
-
deloc aceea a unui liric. De fapt, el mimează poezia. După câteva poeme cu turnură elegiacă, unde deplânge zădărniciile omenești, va trece la un registru care îi convine, acela de parodist: persiflează scrierile moderniste, „decadente”, face schime de amuzament citind stanțele macedonskiene. Oricum, C., care avea să-l prefere, ca poet, pe G. Coșbuc lui M. Eminescu, manifestă o receptivitate insuficientă față de lirism. Mai e și ostilitatea lui dintotdeauna în fața inovației, fie ea în literatură, pictură sau muzică. Altfel, pastișele după
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
și 1946. A fost director în Ministerul Culturii (1952-1955), director al Editurii Științifice (1955-1958), apoi redactor-șef al Editurii Tineretului (1958-1960). A debutat ca licean în revista brăileană „Luceafărul literar și artistic”, iar editorial la Cernăuți, cu placheta de versuri Stanțe pentru nemurirea altora (1934). După debut, C. părăsește pentru totdeauna versul și se dedică prozei, la început nuvelei, apoi romanului. Primele încercări, în descendența lui Gib I. Mihăescu, modeste ca intrigă și stil, descriu cazuri psihice bizare, personaje și întâmplări
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
folosește toată recuzita genului, fără a renunța la predilecția din tinerețe pentru erotism și psihisme, căci, așa cum remarca Ion Vartic, în toate scrierile sale, „sub trama polițistă transpare interesul acut pentru analiza unor psihologii anxioase și a delirului halucinatoriu”. SCRIERI: Stanțe pentru nemurirea altora, Cernăuți, 1934; Vrăjitoarea, București, 1939; Casa cu neguri, București, 1946; Sfat cu făpturile basmului, București, 1955; La miezul nopții va cădea o stea, București, 1957; Fiul lui Monte Cristo, București, 1958; Se destramă noaptea, București, 1960; Urmărirea
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
profesor în mai multe orașe, în anii de dinaintea pensionării aflându-se la Ploiești. Temporar, a avut și funcția de inspector general al învățământului secundar. După câteva încercări neînsemnate, C. publică, din 1912 versuri în „Viitorul” și „Flacăra”, iar în „Adevărul”, stanțe satirice și politice, care i-au adus notorietatea. Între 1918 și 1922 a colaborat cu proză la „Universul”, „Dimineața” și „Rampa”, iar în perioada 1932-1943 susține o intensă activitate publicistică în „Cele trei Crișuri”, „Pământul” și în numeroase reviste ploieștene
COSMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
1876, N. I. Basilescu, Orla, 1892), la fel și idila (I. Negruzzi, Miron și Florica, 1870) ori satira (M. Eminescu, I. Negruzzi, D. C. Ollănescu-Ascanio). Nici poezia patriotică nu a fost ocolită; în C.l. sunt inserate câteva dintre cele mai izbutite stanțe de acest fel ale lui V. Alecsandri (Oda ostașilor români, Peneș Curcanul, Sergentul, Căpitanul Romano, 1877). Fără a se ridica deasupra mediocrității, N. Skelitti, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Th. Șerbănescu, D. Petrino, I. Negruzzi, M. Gregoriady de Bonacchi au scris
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
epice subiective, iar mai târziu (1929) începe un roman liric, Cântec târziu. Pe toate acestea le publică sub un titlu comun: Bucăți de noapte (1926). În 1930 scoate al treilea volum de versuri, Cu voi..., apoi Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze (1946), iar postum îi apare ciclul Stanțe și versete (în „Viața românească”, septembrie 1961). În 1934 Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” îi publică volumul antologic Poezii cu o prefață de Adrian Maniu. Toate scrierile lui B.
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
roman liric, Cântec târziu. Pe toate acestea le publică sub un titlu comun: Bucăți de noapte (1926). În 1930 scoate al treilea volum de versuri, Cu voi..., apoi Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze (1946), iar postum îi apare ciclul Stanțe și versete (în „Viața românească”, septembrie 1961). În 1934 Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” îi publică volumul antologic Poezii cu o prefață de Adrian Maniu. Toate scrierile lui B. (inclusiv articolele, însemnările subiective, prozele lirice, interviurile) vor
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
CONSTANTINESCU SCRIERI: Plumb, București, 1916; ed. 2, Râmnicu Sărat, 1924; Scântei galbene, Bacău, 1926; Bucăți de noapte, București, 1926; Poezii, București, 1929; Cu voi..., București, 1930; Poezii, pref. Adrian Maniu, București, 1934; Comedii în fond, București, 1936; Opere, București, 1944; Stanțe burgheze, București, 1946; Poezii, pref. Eugen Jebeleanu, București, 1956; Poezii, București, 1957; Scrieri alese, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1961; Plumb. Versuri și proză, îngr. Ion Nistor, pref. Nicolae Manolescu, București, 1965; Stanțe și versete. Postume, București, 1970; Opere, îngr
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
în fond, București, 1936; Opere, București, 1944; Stanțe burgheze, București, 1946; Poezii, pref. Eugen Jebeleanu, București, 1956; Poezii, București, 1957; Scrieri alese, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1961; Plumb. Versuri și proză, îngr. Ion Nistor, pref. Nicolae Manolescu, București, 1965; Stanțe și versete. Postume, București, 1970; Opere, îngr. Mihail Petroveanu și Cornelia Botez, pref. Mihail Petroveanu, București, 1978; Plumb, îngr. Romulus Vulpescu, București, 1983; Opere, pref. Ion Simuț, București, 1994; Poezii, îngr. Tudor Opriș și Gabriel Bacovia, pref. Tudor Opriș, București
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]