779 matches
-
eseist, critic literar, traducător și memorialist. 4. Nicolae Steinhardt - Viața monahală în Mitropolia Banatului, 36, nr. 6, iunie 1986, p. 70-74. 5. Se celebrează, în fiecare an, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului sub îndrumarea spirituală a Prea Cuvioasei Maici Iosefina Giosanu, stareța de peste un deceniu a Mănăstirii Văratec. 6. Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. București, Editura Institutului Biblic și de
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
mai 1963, Stănița, județul Neamț) e o intelectuală autentică, posesoarea unei culturi impresionante și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile acestea și contribuțiile sale publicistice nu au
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
din goluri sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde, din lecturi atente și, desigur, din meditații permanente asupra rostului nostru pe pământ. Înzestrată cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
mână și la masa la care, timp de peste șaizeci de ani, Profesorul își așternea pe hârtie gândurile, frământările, își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei care este stareța Iosefina Giosanu - sufletul duhovnicesc și, în egală măsură - înțelepciunea practică, de câțiva ani buni, ai actualei Mănăstiri Văratec. Când am avut bucuria s-o cunosc, acum câțiva ani, printr-un prieten străvechi, el însuși mai mult decât atașat de loc
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat lui Petre Roman și mie, într-o bună zi, lucrarea intitulată Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire. Era o teza de licență redactată după toate canoanele cercetării științifice. Nici o frază nu
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
era rod al impresionismului nestrunit de cerința obiectivității. Așa că am citit pe nerăsuflate un text pe care prietenul pomenit mai înainte avusese privilegiul să-l parcurgă într-o altă ocazie. Încurajarea noastră se pare ca a convins-o pe maica stareța să îndrăznească să o publice la o editură de prestigiu. Aceasta este, pe scurt, domnule profesor, povestea apariției, la Paideia, anul acesta a volumului pe care, am înțeles, l-ați citit și dumneavoastră. De ce cred că merită să poposesc asupra
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
dubla articulare: descrierile și faptele brute, pe de o parte, nu rămân un simplu exercițiu de înșiruiri de date, documente, locuri, nume, ci toate acestea sunt menite să se împlinească într-un întreg interpretativ. Iată ce spune cu mare claritate stareța Iosefina Giosanu în aceasta ordine de idei: „o cercetare, fie și sumară, asupra istoricului mănăstirii Văratic, aduce în actualitate chipuri luminate de îndrumători duhovnicești și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala obște monahală”. Pentru a proba o atare evaluare era nevoie de coborârea în istorie. Aflăm astfel că întemeierea comunității se produce între 1781-1785 prin stareța, cu aura mitică, Olimpiada, ajutată de duhovnicul Iosif, dar există și un „înainte” prin doua așezăminte mai vechi, Boiștea și Topolița, la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a doua, un secol mai târziu. Descrierea din capitolul I Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a săvârșit maica Stareță Nazaria Niță, învățată care vorbea în trei limbi - greacă, franceză
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a săvârșit maica Stareță Nazaria Niță, învățată care vorbea în trei limbi - greacă, franceză și engleză cu Înalții Ierarhi de la Constantinopol, Ierusalim, Moscova, această demnitate monahală îi revine stavroforei Iosefina Giosanu, ea însăși asemănătoare cu ilustrele ei înaintașe într-o continuitate remarcabilă cu munca
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
drept surori de caritate pentru anii 1874-1878; 1915-1917; 1941- 1944. Nu lipsește deloc nici trimiterea la colaborarea cu Institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta, nici felul în care fete orfane (între 50-400) au fost ocrotite aici de ororile războiului, după cum stareța Iosefina Giosanu nu omite să evidențieze participarea călugărițelor de la Văratec la cursuri organizate de Spitalul Christiana din București, începând cu 1991. Nu se poate să nu te gândești la ce a însemnat tradiție, continuitate și înnoire dacă încerci să vezi
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
bine încadrat în peisaj decât acest edificiu. De altfel, în carte, una dintre imaginile fotografice surprinde tocmai această copleșitoare împletire dintre tradiție și înnoire. Nici o stridență, nici o dimensiune nelalocul ei, nici o culoare altfel decât te aștepți să vezi. În locul maicii starețe Iosefina, la inaugurare, aș invita-o pe cea mai vârstnică beneficiară în viață - Vera Popescu, soția profesorului Tudor Popescu - care în 1938 a fost îngrijită la Văratec de nimic altceva decât de tuberculoză, care atunci, încă, nu avea leac. Ce
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
aceste rânduri prilejuite de un loc, o carte și o personalitate rară - stavrofora Iosefina Giosanu - gândindu-mă la oazele de bună- cuviință și credință în viața morală elementară care se asociază cu „farmecul blajin al Văraticului”, după expresia dragă maicii starețe pe care o preiau și eu. Sunt convins că și dumneavoastră. Cu încredere și prețuire, Vasile Morar Notă Originalul acestei scrisori, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București.
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a fost stareță, s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
acestei alianțe a donat Mănăstirii Agapia o parte însemnată din biblioteca, manuscrisele și arhiva sa, pe care cu inteligență și pasiune le cercetează un grup de tinere intelectuale, din rândul călugărițelor, sub coordonarea atentă a Prea Cuvioasei Maici, Olimpiada Chiriac, Stareța, de aproape patru luștri, a acestui lăcaș de rugăciune. Rezultatele acestor investigații încep să apară chiar din anul ce urmează. 3. Raoul Șorban (1912-2006), istoric de artă, eseist, pictor și memorialist. A fost reintegrat încă din 1968 la Institutul de
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
pe care dorea să le facă cât mai vizibile în lumea de dincolo de mănăstire. Aici, la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie [1]929 Mult stimate domnule Bianu, Mă umple de îngrijorare tăcerea d[umnea]voastră. Sunteți sănătos? Nu cred să fie Slutica 1 pricina
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Vă trimit această cartă, care să vă vorbească puțin despre mșănăstiț rea noastră frumoasă. Am să scot și o poză cu clasa misionarelor mele a căror profesoară sunt. Aici este expus „tricotajul”. Maica cu cârja în mână este vrednica noastră stareță. Alese închinăciuni, Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 6 aprilie 1931 Mult stimate domnule președinte, Zi de zi am urmărit ziarul Universul 2 ca să văd scrisoarea revelatoare a existenții lui Hazail 3. Și văd că nimic nu apare. Nu pricep
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
SRL 2. Apă Plus ’97 SRL 3. Băi & Încălzire - Bad & Heizung Riegel SRL Întreprinderi mijlocii 1. Agasi SRL 2. Termo-Energetica Banatul SRL Întreprinderi mari 1. Confort SĂ LUCRĂRI DE FINISARE Microîntreprinderi 1. Top Montaj SRL 2. Sfinx Construct SRL 3. Starețo SRL Întreprinderi mici 1. Bursă Trading SRL 2. Geviplast SĂ TRANSPORTURI TERESTRE AUTO Microîntreprinderi 1. De Bortoli Spedizioni Est SRL 2. Fartud SRL 3. T.V. -Transport SRL Întreprinderi mici 1. MVT Logistik SRL 2. Spedlary SRL 3. Toto SRL Întreprinderi
Agenda2005-41-05-topul firmelor () [Corola-journal/Journalistic/284313_a_285642]
-
un lăcaș de pioșenie în care se calcă cu umilință și smerenie, dar ceea ce s-a întâmplat 10 ani mai târziu, în noaptea de 22 aprilie 1959, este în total dezacord cu această percepție. În modesta chilie a maicii Patricia, stareță la acea vreme la mănăstirea Gai-Arad, a năvălit un grup de securiști pentru a o aresta. Monahia este acuzată de „uneltire împotriva ordinii sociale a R. P. R.” și târâtă alături de alți monahi prin anchete, sub presiuni psihice și torturi
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
subversiv, mi-au luat patru carnețele cu note personale, 18 scrisori și cartea interzisă la acea vreme, «Religie și spirit», de Lucian Blaga”, spune maica Patricia. Nemulțumiți probabil de puținătatea averii ei și înfuriați pesemne de faptul că o maică stareță nu e mai avută, ciracii securiști îi mai confiscă două cearșafuri, două cămăși și o față de masă. Folosind un vocabular suburban și proferând insulte, în cele din urmă intrușii o arestează. Pentru a nu vedea cine se mai află în
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
cu mândrie, începând astfel cu cea mai importantă cunoștință a sa, pe patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina. Apoi a continuat cu familia scriitorului Victor Eftimiu, care se bucurase de ospitalitatea mănăstirii Țigănești pe când maica Patricia fusese stareță acolo. L-a avut îndrumător pentru o perioadă de timp pe arhimandridul Ilie Cleopa, iar lista a încheiat-o cu Bartolomeu Anania, călugăr în acea perioadă. Chiar dacă a fost supusă unor torturi psihice greu de imaginat și brutalității anchetatorilor, cu
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
judecătorilor ei. Din anii de detenție își amintește cu amărăciune de câțiva zeloși torționari din rândurile celor condamnați și ei pe motive politice. Ofițerii care conduceau interogatoriile au consemnat cu sârg securist declarațiile unor informatori din detenție, cum că maica stareță purta discuții „mistico-religioase” și cânta la ședințele grupului Oastea Domnului. „Din păcate, unii erau oameni de condiție bună”, își amintește ea. „Un medic, Ioan Cighi”, apoi, monahiei parcă nici azi, după atâta amar de ani, nu-i vine să creadă
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]