86 matches
-
urechile, de care sufeream de mai multe luni. După zece zile, direct de la etapă, primii învoirea să merg, fără escortă și cu propriile mele mijloace, două zile în București. Propriile mele mijloace nu puteau fi decât ale mănăstirii. Noua maica stariță îmi dete un loc în trăsura care pornea la oraș în ziua de 20 noiembrie/ 3 de cembrie, la orele 5 dimineața. Am mers direct la doctorul Fessler, care mi-a dat un certificat că aveam nevoie de zece zile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
după plecarea Liei, mă dusei la Pasărea ca să-mi ridic bagajul și să-mi aduc înapoi servitoarea. Am revăzut pe toate maicile și le am dat colane și cruci de mărgele foarte frumoase, făcute de prizonieri români. Maica Domnica, noua stariță, era foarte amabilă, dar nu se putea compara cu predecesoarea ei. Adusesem de la Crucea Roșie haine pentru cei treizeci de prizonieri mai puțin bine înțoliți de Lia. Acum erau toți cald îmbrăcați de iarnă. După masă mi-am luat ziua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și de revolta sufletească, nicăieri nu puteam fi mai bine din punct de vedere al alimentelor și al comunicațiilor cu familia. Nu pleca una din aceste maici, părintele Manea, d-na Ionescu sau vreo cunoștință venită în vizită la maica stariță fără să ne ia și să ne aducă scrisori. Doamna Rădulescu, soția intendentului de la Pantelimon, ne-a fost prețioasă și foarte devotată. Tocmai când am fi putut să-i arătăm recunoștința noastră, a murit, în preajma păcii, de vărsatul bubat. Ba
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cărora d-na Antonescu avu voie să-l vadă și să-i ducă cele necesare numai de 3 ori câte 2 ore, în prezența jan darmului. Mâncarea de la cazan fu înlocuită la sfârșit cu bucătăria privată, după ce se respinsese propunerea stariței să i-o furnizeze dânsa. Generalul se hotărâse la sfârșit să facă o plimbare zilnică cu santinela după el - lucru care nu-l putea desconsidera, ci mai degrabă face simpatie în ochii populației. În fine, îl eliberează, dar cu condiția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
1893, București, înmor mântat la Tigveni Constantin, proprietar, căs. a treia oară cu Ecaterina Paleologu † Theodor căpitan de cavalerie, proprietar; căs. cu Maria Lia Bălteanu Petre Slăvescu prefect Anastasia Romniceanu Maria Vulturescu Viorica Protopopescu Elena Gheorghiu † Alexandru † Ion † Maximila Maria starița mânăstirii Ostrov de lângă Călimănești și a mânăstirii Văleni † Ana căs. cu Alecu Furduescu Elenca căs. cu I. Slăvescu Iancu Tinca căs. cu N. Dimancea † Elena † Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
regele Carpaților, Iași, 1891; Anecdote poporane, I, București, 1893; Reforma metoadelor în știință și practică și teoria consecutismului universal, București, 1895; Frumusețea liniară și frumusețea omului, Iași, 1896; Ortografia corectată, față de erorile Academiei Române, București, 1915; Mama Tudora, București, 1915; Maica starița, București, 1920; Avram Iancu, București, 1924; Ștefaniada, București, 1925. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 134-136, 244; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 121-122; Călinescu, Ist. lit. (1941), 373-374, Ist. lit. (1982), 430-431; Mănucă, Scriit. jun., 175-212; Ist. filos. rom., I, 554-563
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
Peste ele au venit mereu necazuri. Ba de ici, ba de colo... Știu asta, iar dovada o avem la 5 mai 1666 (7174, când călugărițele de la Socola - după cum aflăm din spusele voievodului Gheorghe Duca - „Au venit înaintea noastră... rugătoarele... Ilisafta starița,... și tot soborul... de la Socola, și s-au pârât cu... vătămanul și cu toți sătenii din sat din Buciumi pentru hotarul sfintei mănăstiri Socolii... Deci domniia mea... am trimis pre boierul nostru, Gheorghiță Șeptelici logofăt al doilea și pre sluga
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
viile nelucrate timp de trei ani și să le dea celor ce vor să le lucreze. O asemenea poruncă vine la 22 iunie 1772 „De la boierii Divanului a Cnejiei Moldovei către dumnealui Bogdan banu. Poroncă: La Divan au dat jalobă starița de Socola că pe moșie mănăstirii... ai dumneata 12 pogoane de vie părăginită, care de cînd au murit părintele dumitale, le-ai lăsat... de s-au părăginit; și fiindcă se păgubește mănăstirea di vinitul său, au cerut starița dreptati ca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dat jalobă starița de Socola că pe moșie mănăstirii... ai dumneata 12 pogoane de vie părăginită, care de cînd au murit părintele dumitale, le-ai lăsat... de s-au părăginit; și fiindcă se păgubește mănăstirea di vinitul său, au cerut starița dreptati ca după hotărîre pravilii să aibă voie să ia viile la stăpînire mănăstirii și să le dei altora... Și pentru aceasta să scrii... de la Divan cu hotărîre de vei vre să pui... în vara aceasta să lucrezi să le
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
paharnic și alții... Pe lângă cei care nu-și lucrau viile, se mai găseau alții care erau dornici să sădească vii și livezi. Iaca ce spune Trofin și soția lui la 3 mai 1779: „Am dat zapisul meu la mîna maicăi stariței ot Socola precum... mi-au dat maica voi de am prinsu patru pogăni de loc, însă doo pogoane am pus vițe acu întăi, un pogon să rămîi la al doile an să pui viță și un pogon de livadă... Și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ale mănăstirii. Nu mai departe de 6 mai 1781, când apare în calitate de cumpărător. Uite și zapisul care adeverește acest fapt: „Adică eu, Ștefan Ciurchi, împreună cu soțul mieu Ileana am dat... zapisul de a noastră bună voie la mîna maicăi Antonii starița ot sfînta mănăstiri Socola precum... i-am vîndut un pogon și giumătate de vii cu livada ei, cu casă, cu cadă, cu un ciubăr și o călcătoare; și vie este alăture cu vie mănăstirii Socola”. Acum să te ții bine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]