47,696 matches
-
știm... Ca un amuzament: am aflat la conferința de presă că, în proiectul inițial, regizorul și-a dorit să facă o adaptare modernă după Steaua fără nume; apoi a renunțat complet la piesa lui Mihail Sebastian ca sursă de inspirație. "Steaua" filmului are un nume: Adrian, Copilu' Minune! Doi "tineri ai zilelor noastre" - cu un vocabular minimal, cu vocația supraviețuirii din expediente, la granița dintre tenebrele lumii interlope și lumina crudă a unei lumi care nu le oferă nimic - intră într-
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
Cronicar Renaște spiritul de cenzură În STEAUA nr. 7 (număr apărut cu oarecare întîrziere, ceea ce spune destule despre dificultățile publicațiilor culturale) este reprodusă o convorbire de la Radio Cluj dintre d-nii Ovidiu Pecican, Gh. Grigurcu și Laszlo Alexandru, cu multe puncte de vedere demne de atenție, dar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
mai este treaba celor de azi. Cei trei participanți la emisiune își pun întrebarea dacă există reviste în care pot avea deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară (nici chiar Steaua care, generos, le publică dialogul radiofonic). În "România literară" (ca să ne referim doar la ea) nu s-ar putea face "publicistică de atitudine", fiindcă "s-a spus într-o vreme că ea este, prin Alex Ștefănescu, un fief țărănist, în timp ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
de interdicție - nu scriem despre cutare, fiindcă... - nu e sănătos. Scriem despre oricine. Totul este cum scriem. În ce-l privește pe dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, d-sa se abține demn să aibă vreo opinie. Spre deosebire de colegii noștri de la Steaua și Radio Cluj, noi credem că nici un fel de cenzură nu e bună și că spiritul democratic al unei reviste trebuie dedus din întreaga ei orientare, nu din texte separate și, fatal, contradictorii. "Ce caută Adrian Năstase și Răzvan Theodorescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
cînd România nu va deveni membru NATO toți cei care au de cîștigat voturi din agitarea temei primejdiei ungurești vor face asta, fiindcă - nu-i așa? - dacă nu curge, pică. Tocmai cînd președintele Iliescu îl decora pe Nicolae Văcăroiu cu Steaua României, la Cotroceni au început să tremure perdelele și au început să zăngăne cristalele candelabrelor a remarcat reportera ziarului Adevărul, prezentă la ceremonie: "Era 10,15 și intrarea lui Nicolae Văcăroiu în rîndurile cavalerilor neamului fusese salutată printr-un cutremur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Mircea Mihăieș Doar duritatea blocajului la mantinelă, într-un meci de hockey Steaua - Miercurea Ciuc poate fi comparată cu plesnirea scurtă, peste lăbuțe, aplicată de Iliescu lui Năstase. După întâlnirea de la Cotroceni de la mijlocul lui noiembrie va fi greu să mai vorbim de unitatea monolitică a pesediștilor. Intervenția într-un talk-show a Corinei Crețu
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
se ocupa cu repunerea în circulație publică a patrimoniului cultural o propunere de reeditare, pe etape, a operei lui Mihail Sebastian, pe care publicul acelei vremi nu apucase să-l cunoască decât ca autor al Jocului de-a vacanța, al Stelei fără nume și al comediei satirice Ultima oră, ignorându-i cu desăvârșire opera romanescă - îndeosebi cartea lui de căpătâi, De două mii de ani, care n-avea, pe atunci, permis de circulație. Propunerea d-sale m-a cucerit din bun început
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
are caracter). Cine îl informase pe primul-ministru? Chiar președintele țării. (pag. 93-94) Când, ulterior, primul-ministru se dispensează de Popescu, președintele își numește și el un purtător de cuvânt. Pe cine? Chiar pe Răsvan Popescu în persoană. Apoi îl decorează cu Steaua României! Nu se înțelege din tot acest episod cine n-are caracter... Riscurile președintelui care își numește un asemenea purtător de cuvânt. Autorul fardează realitatea, mistificând-o, după cum îi convine. Se dedă la prezentarea de dialoguri între președinți, prim-miniștri
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
ai autorilor. La Radu Vasile, singurul politician descris în culori favorabile este Traian Băsescu (actualul său șef de partid), iar la Răsvan Popescu, președintele Emil Constantinescu (cel care i-a schimbat, efectiv, viața și l-a decorat, în final cu Steaua României). În afară de falimentarele lupte fratricide, guvernanții de pînă în anul 2000 au mai avut de înfruntat un adversar nevăzut și ubicuu. Radu Vasile (a cărui carte este, din punctul de vedere al informației, mult mai interesantă) îl numește Structurile și
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
ieșeau/ din cap ca la un bou tras în țeapă/ o mînă mi-atîrnă afară un firicel de pișu/ stăruie pe coapsa zdrobită/ tremură într-o băltoacă unde se oglindește cerul/ halesc linii drepte și scuip spații curbe/ nu se văd stele soarele de muci clefăie ca o troacă/ de ochi. Mîncarea asta vede apusul în gură" ( dacă mă hotărăsc). PÎn| aici nimic deosebit, căci masca poate fi confecționată după o rețetă cunoscută, în diverse variante. Dar sub această mască ( factor plastic
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
astfel: "Eu răsar pe cer de aur și luminez/ chipul tău dimineața când dormi/ cu raze mucilaginoase de perlă/ eu sunt Soarele pe care îl privești/ la apus cu iubita ta personaj de cartoon/ eu sunt atât de frumos încât stelele/ se sugrumă căzute în mocirla dragostei/ pentru mine, încât luna îmbătrânește așteptându-mi privirea/ după mine își întorc fețele/ străzile,/ blocurile,/ băncile,/ gardurile,/ tufele, animalele, mașinile, munții etc.../ ca niște flori ale soarelui/ Narcis uită de dragostea de sine și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
epocă lipsită de personalități și de martiri, de demoni și de rugăciuni, o epocă în care vom fi din ce în ce mai mici și nu vom ști ce să mai facem pentru a ne distra. Imaginile se vor succede cu repeziciune prin fața noastră, stele de cinema, vedete sportive, politicieni sclipitori, toate vor intra ca într-un tub de loterie unde vor fi învîrtite și agitate pentru a cădea lozul cîștigător. Lumea va pierde tot mai mult din consistență, viața se va ieftini, moartea se
Călare pe două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14083_a_15408]
-
Cronicar Creștinism caragialian Noul Caragiale va fi creștin... «sau nu va fi deloc!»": parafraza expresiei atribuite lui Malraux despre secolul XXI aparține dnei Anca Hațiegan. Autoare a unui articol despre O făclie de Paște (STEAUA nr. 11-12, 2002), dna Hațiegan crede că a venit timpul să luăm în considerare "fundalul mitic-creștin pe care e proiectată drama lui Leiba Zibal". Cum contemporanii n-au făcut o primire grozavă nuvelei, Caragiale (scrie dna Hațiegan) a recidivat cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
ar fi Hoffman, Poe, Merimée, Villiers de l'Isle Adam și alții. "Mai îndreptățite sînt analogiile cu Antole France, al cărui fantastic, fără vizionarism și fără spaime, se instituie ca o categorie ce ține de domeniul posibilului". l Numărul din Steaua, unul dintre cele mai consistente din ultima vreme, vine și cu o mare surpriză: cîteva scrisori din 1953 ale lui Leonid Dimov către prima lui soție. Cel care le-a obținut este dl Corin Braga. Merită apreciat gestul dnei Lucia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Constanța Buzea CĂ lucrurile trebuie făcute la vreme știți și dvs. Și chiar și așa, sub pecetea unei îndrăzneli teribile, insistând până nu se stinge tremurul stelei interioare. Mă întreb, care v-ar fi fost locul acum, după 25 de ani de la prima încercare, dacă atunci, demult, ați mai fi făcut un drum, două, și l-ați fi întâlnit pe redactorul de poezie care vă ceruse fotografia
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
apară desuet, și chiar este suav desuet, epigonic, oricât ar fi de frumoase versurile: "i se dau luminii întâile măsuri/ și ape se despart de apă/ cuvântul naște-n juru-i guri/ iar noaptea cu femei e luminată// la stâni vin stelele-n lătrat de câini/ pan le desmiardă și le cântă/ și-n cântecul dumnezeiesc de nai/ aseară m-a născut o sfântă" (geneză). În scrisoare, mi se pare interesant să observ impulsul celui revoltat împotriva opreliștilor, false sau adevărate, care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale teatrului politic pot înclina ușor balanța spre neverosimil. Mai ales combinate cu moda simbolurilor și a ecourilor parabolice din epocă: steaua de șerif a idealurilor adolescenței rămîne (cel puțin la lectură) o simplă stea de tinichea, chiar și în opoziție cu distincția oferită de statul comunist directoarei de fermă (în plus o frumusețe fără vîrstă și fără relief, coborîtă direct din
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale teatrului politic pot înclina ușor balanța spre neverosimil. Mai ales combinate cu moda simbolurilor și a ecourilor parabolice din epocă: steaua de șerif a idealurilor adolescenței rămîne (cel puțin la lectură) o simplă stea de tinichea, chiar și în opoziție cu distincția oferită de statul comunist directoarei de fermă (în plus o frumusețe fără vîrstă și fără relief, coborîtă direct din textele de propagandă); la fel imaginea revoltatului ca cel care a "fluierat în timpul
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
ne aminteam de CAPȘA, de NESTOR... ori ne recitam poezii. Însă cel mai extraordinar lucru era bolta cerească! Niciodată nu mi-aș fi putut imagina cum, noapte de noapte, deasupra noastră se petrec atari minunății...Toată noaptea bolta se mișcă, stelele având un tainic circuit al lor...Ursa Mare, Ursa Mică, Luceafărul de dimineață...Toate se urneau precis, precum un uriaș orologiu celest. Se mai aflau cu noi doi bătrâni tovarăși de trudă: Zaharia Boilă, care nu contenea să ne istorisească
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Încheiere poezia „Părinții” de Ana Blandiana, din care citez: „Părinții fac totul oricând pentru noi Ne nasc și ne cresc mai mari decât ei, Rămân apoi cu discreție În urmă, Nu ne deranjează de obicei. [...] Apoi Își mută privirea În stea, Cănd raza-nglodată de cer se subție. Și, obosiți, nu pregetă-o clipă Să ni se așeze În pământ, temelie.” Eugen, cu vocea strangulata de plâns, a spus cuvinte de adio, traducând din română În ebraică. Era pregătit să citească poezia
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
ajungă: la PRM, partid pe care-l reprezintă azi la cel mai înalt nivel. Citesc, din când în când, în presă despre el; ba despre eșecul răsunător în afaceri, ba despre amnezia plății la întreținere. Acum vreo doi-trei ani, fosta stea a utecismului județean a suferit chiar rușinea evacuării cu forța pentru refuzul de a-și lichida datoriile la bloc. Ex-uteciștii și ex-aseceriștii mai păstrează o undă de umanitate în ei. Mărirea și, pentru scurtă vreme, decăderea sistemului le-a insuflat
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
în vîrtejuri dramatice și amenințînd cu un expresionism de subtext". Nemernicia vieții ce ne e sortită ni se înfățișează transpusă în imagini ascuțite cum cioburile de sticlă: "marele zero sîngerînd în algoritmii zilei/ țanțoș libidinos ofuscat/ cu limba scoasă la stele" (Să te încumeți dincolo de cercul de cretă). Sau: "cinismul/ unei îmbălsămări/ cînd știi că totul este zadarnic" (Copilăria nu mă afectează). Sau: "Mi-e scîrbă de neputință" (ibidem). Trăirea se arată paradoxal incongruentă cu simțirea ei: "de ce nu-i de
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Manifest). Dar de cele mai multe ori e dezagreabil. Producția în cauză e plină de mirosurile fetide ale descompunerii: "porțiunea mea de visare o cumperi tu/ porțiunea mea de tăcere o cumperi tu/ porțiunea mea de un metru de doi o lași stelelor puturoase" (Piață...). Sau: "«Golem» strigă filozoful stînd pe tron în mijlocul/ Gropii de gunoi a orașului/ îmbîcsit în duhoarea porcilor grohăind" (Golem). Scatologia e la ea acasă: "o duhoare de metale în putrefacție/ bîntuind prin duminica orbului// oh lătratul de seară
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
mierea de viespi/ muște fosforescente se izbesc/ de sticla ochelarilor/ tăi// o criză de nervi/ depeșa diavolului în vînt/ violoncelul vecinului s-a evaporat/ în propria-i muzică// unde este/ puterea magică a tranzacției/ false sînt iscăliturile îngerilor pe ziduri/ stelele perforează pagina de ciment// tu iscălește-te cu scuipat/ pe fața retorului îmbuibat mincinos..." (Meditație...). Sub unghi etic, o atare creație ilustrează, firește, amoralitatea, acea amoralitate ce însoțește scepticismul iremediabil, plictisul devorator, incapabil de altceva decît de propria-i notificare
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
lasă, în sfârșit, în spate pe pateticii profeți naționali postromantici, cei doi sunt, la ora actuală, fără îndoială, cele mai bune exporturi poetice basarabene. Vasile Gârneț, Câmpia Borges - poeme, Editura Vinea, București, 2002, 96 pag. Emilian Galaicu-Păun - Gestuar, Colecția La Steaua - Poeți optzeciști, Editura Axa, Botoșani, 2002, 120 pag.
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]