238 matches
-
reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică pentru că afectarea ocluzivă a ostiilor și prezența de material aterosclerotic în vecinătatea acestora cresc riscul embolizărilor distale în organ cu disfuncția acestuia. Atunci când există boală ocluzivă a arterelor viscerale (fie ocluzie totală sau numai stenoză) de obicei e nevoie și de repararea acesteia. Stenoza originii arterelor viscerale trebuie tratată cu endarterectomie, chiar dacă stenoza nu este simptomatică, pentru că e mai prudentă o intervenție precoce care e și ușor de realizat. Ocluzia totală sau stenozele distale ale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
-7% din pacienți. La o DT < 55 Gy riscul de complicații la nivelul stomacului și duodenului este de 5%-10% versus > 30% la DT >55 Gy [72]. Toxicitatea tardivă la nivelul pancreasului este caracterizată prin fibroza stromală, proliferare musculo-intimală arterială, stenoză ductală și atrofia pancreasului, similară cu o pancreatită cronică, care nu are ca și componentă infiltratul inflamator. Celulele insulare sunt mai rezistente decât țesutul exocrin. Studii efectuate la autopsie au demonstrat existența fibrozei interstițiale marcate și a sclerozei vasculare [75
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
de cercetare este utilizată analiza computerizată adevărat cantitativă a coronaroangiografiei. Operatorul selectează segmentul coronar de măsurat și sistemul automat de detectare a conturului descrie lumenul coronarian și calculează mai mulți parametri: diametrul minim al lumenului, % de stenozare a diametrului, % de stenoză etc. Redăm mai jos după Widimski [10] schematizarea leziunilor descrise și frecvența lor. SISTEM DE GRADARE A PERFUZIEI MIOCARDICE PENTRU ARTERIOGRAFIA CORONARĂ [6,7] Corelațiile gradului stenozei cu aria miocardică perfuzată de fiecare ramură coronară și funcția ventriculară stângă sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ADA, fără simptome curente sau simptome care sunt improbabil a fi datorate ischemiei miocardice și care nu au ischemie la teste neinvazive (nivel de dovezi) BAC pentru angină instabilă/infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (IMNSTE ): Clasa I 1. Stenoză LMS semnificativă, 2. Echivalență de LM (stenoză >70% ADA proximală și Cx proximală), 3. Ischemie continuă rezistentă la terapie maximală, nechirurgicală Clasa II a 1. Stenoză ADA proximală cu 1-2 leziuni de vase coronare, Clasa II b 1. Leziuni de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru angină instabilă/infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (IMNSTE ): Clasa I 1. Stenoză LMS semnificativă, 2. Echivalență de LM (stenoză >70% ADA proximală și Cx proximală), 3. Ischemie continuă rezistentă la terapie maximală, nechirurgicală Clasa II a 1. Stenoză ADA proximală cu 1-2 leziuni de vase coronare, Clasa II b 1. Leziuni de 1-2 vase fără stenoză semnificativă de ADA proximală când PCI (Primary Coronary Intervention) nu este posibilă (devine indicație de Clasa I dacă există criterii de risc
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
corecție chirurgicală, 4. Șoc cardiogen la bolnavi sub 75 de ani, cu supradenivelare ST, Bloc de ramură stîngă, sub 36 de ore de la IM, sau un IM posterior sub 18 ore de la debut, 5. Aritmii ventriculare ce amenință viața și stenoză LM egală sau peste 50% sau leziuni de 3 vase. Clasa II a 1. Reperfuzie primară la bolnavi la care fibrinoliza sau PCI au eșuat cu anatomie coronară adecvată și se află la sub 6-12 ore de evoluție a unui
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență mitrală; - Ecocardiografie: mod M - prolabarea posterioară „în hamac” a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
capacitatea miocardului - crize hipertensive, ruptura cuspei aortice, embolia pulmonară masivă. Insuficiența cardiacă, în condițiile unei funcții miocardice normale, poate apărea și în situații cronice în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau mitrală, pericardita constrictivă fără interesarea miocardului, fibroza endocardică și unele forme de cardiomiopatie hipertrofică. În special în cazul celor cu valvulopatii sau cu boli cardiace congenitale, există o asociere între alterarea funcției miocardului și anomalii mecanice. Insuficiența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sindrom și nu o boală. Acest sindrom este expresia unui stadiu complicat de evoluție a unei boli cardiace propriu-zise. Diagnosticul unui caz dat nu se poate limita la formularea acestui sindrom, ci trebuie precizată și boala cardiacă de bază (exemplu, stenoză mitrală insuficiență cardiacă) [10]. Mecanism de producere: - Orice boală cardiacă evoluează în două faze: 1. o fază compensată: în care inima reacționează la boală prin apariția unor mecanisme compensatorii care permit, pentru o vreme, satisfacerea de către inimă a necesităților curente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lungă perioadă de timp pentru diagnosticul anevrismelor aortei abdominale, rămânând și în prezent, în unele centre medicale, alternativa imagistică cea mai sigură pentru: anevrisme abdominale care necesită intervenție chirurgicală, în caz de suspiciune de extensie suprarenală și infrarenală a anevrismului, stenoză ocluzivă aortoiliofemurală asociată (în condițiile inexistenței instalațiilor CT, CT spiral și RMN). Menționăm că toți bolnavii cu anevrism de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al formațiunii. Ecografia abdominală poate decela prezența concomitentă a unor imagini chistice și la nivelul ficatului, datorită asocierii frecvente a celor două localizări. Examenul bronhoscopic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt în arborele traheobronșic. Examene de laborator Eozinofilia nu este specifică chistului hidatic. Valori cuprinse între 5
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
la 2-5 ore după mese, uneori noaptea și sunt mai violente decât În cazul ulcerului gastric, intensitatea fiind În funcție de profunzimea ulcerației țesuturilor. Boala evoluează cu crize foarte dureroase, localizate În epigastru și poate da complicații (gastroragie, hematemeză, melenă, perforația peritoneului, stenoză pilorică și duodenală), Întrucât rana pătrunde mai În profunzime, poate produce hemoragii ulceroase, fără a avansa spre cancerizare. Calmarea durerilor apar după ingestia de alimente. Tratamentele naturiste Folosirea fitoterapiei are o foarte lungă tradiție, fiind recomandate plante cu principii active
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
i 80 de ani și 8,3% peste 80 de ani. Ca și în studiul lui Nkomo, proporția bărbați -femei este aproximativ egală. Spre deosebire de SUA, în Europa Im se situează pe locul al doilea cu 31,5% din cazuri versus stenoza aortică cu 43% din cazuri. Interesant este că în acest studiu două treimi dintre cazurile de Im sunt raportate la populația cu vârsta sub 70 de ani. Aspectul ar putea fi explicat prin prevalența crescută a etiologiei reumatismale în țările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
funcției VS este un predictor negativ al prognosticului chirurgiei cardiace, dar selecția atentă a pacienților fără comorbidități majore determină un prognostic echivalent cu cel întâlnit la pacienții mai tineri. 28.3.3.1. Tehnici chirurgicale a) Plastia sau protezarea valvulară Stenoza aortică (SA) reprezintă o patologie comună vârstei a treia și constituie indicație de bioprotezare valvulară. SA determină hipertrofie ventriculară care crește necesarul miocardic de oxigen și accentuează ischemia la pacienții cu afectare coronariană care prezintă output cardiac fix secundar valvei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
acestor asocieri la persoanele în vârstă este reprezentat de hemoragii. Numeroase studii clinice au evidențiat faptul că warfarina este mult mai eficientă decât acidul acetilsalicilic administrat singur sau în asociere cu clopidogrel, la pacienții cu accidente vasculare, accidente ischemice tranzitorii, stenoză mitrală, proteze valulare, HTA sau DZ (14,26).
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
îi conferă statutul de disciplină fundamentală. Inventariem în acest sens, nu atât termeni din anatonie, folosiți în medicină, cât mai ales sensurile acestora, identificabile la nivelul adjectivelor categoriale: 1) termeni de diagnostic: cerebro-vasculară, uretrală, piloric/ă (tulburare cerebro-vasculară, stenoză uretrală, stenoză pilorică); 2) termeni terapeutici: renală, peritoneală, gastric (dializă renală, dializă peritoneală, lavaj gastric); 3) termeni chirurgicali: endoscopic/ă, urologic, gastric/ă, hepatic/ă, intraocular (chirurgie endoscopică urologică, rezecție gastrică, lobectomie hepatică, implant intraocular de cristalin); 4) teste de diagnostic: gastrointestinal
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
precoce și tardiv [5]. Mortalitatea operatorie [5] în diverse studii este apreciată după cum urmează: Factorii favorizanți pentru insuficiență cardiacă sau deces post-operator sunt vârsta, clasa NYHA, FE (fracția de ejecție) de repaus <50% și ESD a VS > 55 mm [5]. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (SA) valvulară constă în îngroșarea și fibrozarea valvulelor aortice și / sau sudarea comisurilor valvulare cu restricție de flux, încărcare de presiune a VS și hipertrofie de VS (HVS). Orificiul aortic normal este apreciat la 2,5-4 cm2
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
asigurarea unei durate de viață corespunzătoare calitativ și ca durată. Evaluarea rezultatelor tardive, a tuturor indicatorilor de evoluție, pe baza stratificării de risc inițiale și a factorilor de risc persistenți conduce la îmbunătățirea calității rezultatelor în chirurgia cardiacă. STENOZA TRICUSPIDĂ Stenoza tricuspidă (ST) constă în reducerea suprafeței orificiului valvei tricuspide, care obstruează debitul sanguin dinspre atriul drept (AD) spre ventriculul drept (VD). AD devine hipertrofiat, destins și se dezvoltă sechele de insuficiență cardiacă indusă de leziunea inimii drepte, dar fără disfuncție
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
de 10 % [4-10]. La acești pacienți se recomandă abordul percutan, sub control ecografic sau radiologic. După cateterizarea percutană a căilor biliare dilatate, se pot monta proteze biliare percutan. Pe drenul percutan se trece un fir ghid, cu care se cateterizează stenoza biliară spre papilă. Pe acest fir ghid, după o dilatare prealabilă a traiectului percutan și intrahepatic, se poate monta o proteză biliară transstenotic și transpapilar. Noi folosim adesea această metodă atunci când anumite căi biliare intrahepatice au stenoze dificil de cateterizat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă. 7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă. 8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară: - comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng - atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
a modificărilor TMS în patologia neurologică utilizarea TMS în studiul neuroplasticității SNC 1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circula��iei cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne - sindromul de furt subclavicular - stenoza/ocluzia de arteră vertebrală - disecțiile arteriale 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană - aspectul malformațiilor arterio-venoase 4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
studiul neuroplasticității SNC 1.4.6.4. Examenul ultrasonografic al circula��iei cervico-cerebrale 1. Principii fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne - sindromul de furt subclavicular - stenoza/ocluzia de arteră vertebrală - disecțiile arteriale 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană - aspectul malformațiilor arterio-venoase 4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat. Stagiu practic
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
fizice ale ultrasonografiei cervico-cerebrale 2. Examenul extracranian al arterelor carotide și a axului subclavio-vertebral - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne - sindromul de furt subclavicular - stenoza/ocluzia de arteră vertebrală - disecțiile arteriale 3. Examenul transcranian al arterelor cerebrale - aspectul normal - stenoza/ocluzia arterei carotide interne în porțiunea intracraniană - aspectul malformațiilor arterio-venoase 4. Noțiuni privind reactivitatea vasomotorie cerebrală, detecția de microemboli, examenul transcranian color codat. Stagiu practic: 30 examinări extracraniene, 20 examinări transcraniene 1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni 1
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
examinări de laborator ● electromiografie ● artroscopie ● scintigrafie ● infiltrații tronculare ● manipulări și tehnici de mobilizare ● capilaroscopie ● injectarea și aspirația discului intravertebral și nucleoliza Anexa 1. Lista bolilor cărora li se aplică temele din programul de învățare 1. Sindroame algice regionale: Cervicalgia Lombalgia Stenoza lombară Dureri în umăr, cot, genunchi, gleznă Sindromul umăr-umăr Toracodinie Bursite, algodistrofie, fasciita plantară Fibromialgie 2. Artroze și boli înrudite: Artroza articulațiilor mari Hiperostaza scheletală idiopatică Artritele neuropatice Artropatiile microcristaline: guta, condrocalcinoza, boala prin depozitarea apatiei Modificări osteoarticulare în boli
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]