106 matches
-
în urma proceselor industriale, prin separarea substanțelor poluante cu metode mecanice (decantare) sau biologice. STEPĂ formațiune vegetală ierboasă, caracteristică regiunilor temperat-continentale; este alcătuită din ierburi scunde și arbuști; poartă diferite denumiri: în America de Nord - prerie, în America de Sud - pampas, în Europa și Asia - stepă. STRÂMTOARE fâșie îngustă de ape ce face legătura între două mări, două oceane, o mare și un ocean; cea mai lungă strâmtoare din lume este Strâmtoarea Mozambic de 1.600 km lungime și 400 - 1.300 km lățime; desparte Africa
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
să tipărească întreaga opera a lui Al. Macedonski, pusă la dispoziție de poet, iar apoi să editeze scrierile lui A.I. Odobescu, Ion Ghica, Al. Depărățeanu ș.a. Inițiativa se bizuie pe principiile „asanării limbii literare”. Se reproduc poeme macedonskiene, printre care Stepa, Excelsior, Vis de mai, Cu morții, Cele trei năluci. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289191_a_290520]
-
consecințelor sale, a Tezaurului - și a stării de fapt În acest moment din Republica Moldova. Congresul a prilejuit și desfășurarea unui impresionant spectacol de muzică și poezie - cu participarea Cenaclurilor “Totuși iubirea”, ‘Flacăra”, a distinsului artist Tudor Gheorghe, a interpreților Tatiana Stepa, Andrei Păunescu, a Grupului “Melos din Chișinău (Maria și Luminița Stoianov și Ioana Durda), cu vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion Ghigore, lansarea a peste patruzeci de titluri de volume privind problemele romanității
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la echipament și armament care fusese utilizat și în prima conflagrație mondială, cedat de armata germană sau provenit din capturi sovietice. în campania din est marile pierderi suferite de trupele române - în special în bătăliile de la Odessa și Cotul Donului/ Stepa Calmucă/ Stalingrad - s-au datorat în primul rând deficiențelor de conducere, instruire și echipare. După 23 august 1944, lipsurile au continuat să fie mari, iar pierderile pe măsură. Tulburările politice înregistrate în România în luna februarie 1945 și intervenția directă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
simple descrieri, ca-n Alecsandri („Doi kilometri am mers alături de linia ferată. Jur împrejur câmp, stepă întinsă și cer, un cer imens, alb-albastru. Nu te poți uita nici la dreapta, nici la stânga căci te apucă amețeala, așa-i de întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar în stepă te simți mai liber decât în munți”) și, mai ales, de multe ori citim în jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu; nu plouă; ofilire; ogor; Oltenia; omizi; oribil; paguba; pagubă; panică; pateu; păcat; pedeapsă; pește; a pierde; plantă; plîngere; plîns; poker; potop; fără praf; prăpăd; probleme; puternică; rece; recolte; religie; fără roade; rouă; Sahara; savană; sărac; secretă; semn divin; sfîrșit; stepă; strașnică; suferință; supărare; știre; teamă; tornadă; tragedie; trecătoare; la țară; a ucis; umezeală; umiditate; urcat; urît; URSS; de vară; fără venituri; viață; vie; vreme (1); 837/187/57/130/0 secret: taină (129); discret (70); ascuns (63); mister (36); încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vitală, ce și-a schimbat doar ambianța naturală cu una artificial-urbană, unde stihialul face loc dezlănțuirilor nu mai puțin violente de energii ale orașului tentacular. „În avioane - se scrie în articolul citat, 1924 - călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează în mâini. Și ascuțișul senzației nu se mai oprește sterp pe retină, ci sparge dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant până la gazometru. Viața carburator încins cade peste capul vânzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu avangarda au avut loc, la el, în momentul de interferențe al constructivismului integralist cu prelungiri de ecouri dinspre futurism și dadaism, - moment de exaltare a „triumfului cerebralității music-hallului, acrobatismului”, când “în avioane călători cu sensibilități tari joacă pocker sau stepează în mâini” - s-a soldat cu consecințe hotărâtoare pentru evoluția sa ulterioară. Nu numai noile dezlănțuiri dionisiace reînviate în decorul și cu marca stilistică a metropolei moderne, promovate de futurism, cu știutul cult al vitezei și al „sportsmanului”, cu exaltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Timp de trei zile, pe 17, 18 și 19 decembrie, Teatrul Nottara va găzdui spectacolul Festivalul Național Concurs de Muzică Folk, în cadrul căruia vor putea fi ascultați Alexandru Andrieș, Nicu Alifantis, Ducu Bertzi, Victor Socaciu, Ada Milea, Vali Șerban, Cătălin Stepa, Doru Stănculescu, Adrian Ivanitchi, Adrian Săsărman, si Andrei Păunescu cu trupa Totuși.
Festivalul Național Concurs de Muzică Folk, la Nottara. Vezi programul () [Corola-journal/Journalistic/80618_a_81943]
-
a unui ateu religios. Iată de ce, mai puternică decît sentimentul prezenței ipotetice a lui Dumnezeu, este totuși starea de perpetuă clătinare a conștiinței, incertitudinea existențială a eului liric, neantul invadînd de peste tot omul înfrînt, strivit între stepa de jos și stepa de sus, impunîndu-i chiar un simțămînt de rușine existențială". În virtutea antenei sale foarte receptive la "demonia creației divine", după cum se rostește același I. Negoițescu, autorul Florilor de mucigai este, așa cum am spus, un insurgent total, care nu pierde din vedere
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
când vei pricepe că și morții au fost vii că și ei aveau pricini și ură cum aveau și multă dragoste deși totul era la vedere Vine o vreme!... IOAN ȚEPELEA Epilog Calc pe mătasea de broaște cum aș călca stepa cea sură și treptele Palatului scufundat tocmai în Siberia. E o Atlantidă de vis coruptă de apele mari de orgolii de râs de pofte nebune de milioane de ani Pe timpul Reginei Maria și poftele erau pofte. Poate de aceea acum
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
mea, dar numai la acest capitol, pentru că aici, scos din context, eram vulnerabil. D.e., la poezia Calul arabului : I. F. "nu comentează editarea poeziei" (p. 1618), la poezia Excelsior : I.F. "consemnează faptul ș...ț, și atât" (p. 1657), la poezia Stepa nu uită să înșire vreo zece variante fonetice pe care nu le-am înregistrat (pentru că erau corect interpretate și nu aveau ce căuta într-o erată). La poezia Castelul (p. 1753) remarcă observația mea că acest cuvânt ar trebui scris
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
și de-aici începe aventura. Învățăceii de la Școala nr. 10 văd în ocazia de-a-și sechestra profesorii replica dată de ei, telespectatori de Discovery și cititori de Harry Potter (toate volumele), unei discipline nesuferite și abuzive, celălalt, Calman, copil de ,stepă", o răbufnire de orgoliu banditesc. Ar avea un tren, un tren al lor, și a avea înseamnă lucruri binișor diferite. Unii își doresc trenul cum și-ar dori o jucărie mai mare, sau cum își doresc, în societatea din care
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
avea loc cu ocazia galei: Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Florin Piersic, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru, George Nicolescu, Evandro Rossetti, Radu Gheorghe, George Stâncă, Magda Puskas, Valentin Moldovan, Cristian Buică, Emeric Imre, Octavian Bud, Râul Cârstea&Constantin Neculae, Cătălin Stepa, Mihai Napu, Andrei Păunescu și trupa Totuși. De asemenea, la evenimentul dedicat marelui poet au confirmat participarea personalități de prim rang din domeniile care fac obiectul premiilor: Lucian Bute, Dorinel Munteanu, Octavian Belu și Mariana Bitang (sport), Romulus și Ileana
Premiile Naţionale "Flacăra lui Adrian Păunescu", la Arenele Romane () [Corola-journal/Journalistic/48060_a_49385]
-
și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților, Romanilor și pașnicilor Slavi (care invadaseră ca o puzderie de oameni stepa Fălciului din Sudă, până la apariția Moldovenilor pe aceste plaiuri (sec. XIII-XIV leaă. Sătui de mers prin codri, în drumul lor dinspre Maramureș, acești musafiri noi, viguroși și destul de mulți, dând de asemenea locuri minunate pentru viață, pun repede și fără
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
iotă. însă în împrejurări ca acestea, vorbele trebuie cumpănite prin fapte. Dacă e să-l ajutăm pe jupânul Macek, pe care eu îl cunosc de mic copil, că aici, unde vezi că stăm acum, m-a înțărcat tata, fie-i stepa ușoară... — Fie-i stepa ușoară - mormăiră într-un glas ceilalți cazaci. — ... apoi nu vorbele sunt bune - continuă Vasea - ci faptele. Fapte, fapte, fapte! cum spuneau bătrânii noștri. — Ce fapte? - zise hangiul, ștergându-și lacrimile. — Din cele mai vechi timpuri - zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca acestea, vorbele trebuie cumpănite prin fapte. Dacă e să-l ajutăm pe jupânul Macek, pe care eu îl cunosc de mic copil, că aici, unde vezi că stăm acum, m-a înțărcat tata, fie-i stepa ușoară... — Fie-i stepa ușoară - mormăiră într-un glas ceilalți cazaci. — ... apoi nu vorbele sunt bune - continuă Vasea - ci faptele. Fapte, fapte, fapte! cum spuneau bătrânii noștri. — Ce fapte? - zise hangiul, ștergându-și lacrimile. — Din cele mai vechi timpuri - zise Vasea lăsându-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era cât pe ce să trecem la musulmani. Răpeam de toate: domnițe, slujnice, jupânese, boieroaice, ba odată, țin minte, într-o marți, tata, fiind cam matol, nu s-a uitat el prea bine și a adus o babă... Fie-i stepa ușoară! - mormăiră cazacii. — ... care a și murit. De-aia zic eu - urmă Vasea - că, dacă e s-o furăm înapoi pe Malgorzata, cel mai bine e s-o răpim. Ce ziceți? Episodul 113 MITENKA — Pare-mi-se mie - răspunse Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
blajin, nici vehement, fără semn de întrebare sau de exclamație: - Tî... toi, tu es juif... Poate că a fost a doua eroare - nu i-am replicat; am ieșit pe coridor și am stat la o fereastră, urmărind cum se întunecă stepa ucraineană, trepidam din toate încheieturile, mai dur decât vagonul; într-un târziu se aprinseră luminile și din compartimentul alăturat apăru un tip mărunțel, în pijama, care mă luă la fix într-o română veselă, întrebându-mă „ce mai faceți?... Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
afla În barul lui Vasea, de peste drum. Am intrat. Înăuntru era pustiu. — Unde naiba-i toată lumea? m-am Întrebat cu voce tare. — Le-am dat liber, s-a auzit o voce peltică. Ne-am Întors În direcția de unde venise vocea. Stepa Chiorul a răsărit din spatele ușii, pe care a trântit-o cu piciorul, și a Înaintat către noi. Era Îmbrăcat ca Humphrey Bogart În Șoimul maltez, costum negru, cămașă albă, cravată și pălărie lăsată peste unicul ochi funcțional. Cu șuncile strânse
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai mult rău decât pistolul pe care-l ținea În mână. — Sprijiniți tavanul, puicușorilor, a spus Stepa, scuipând ca o stropitoare. Am ridicat brațele și m-am retras ușor cu spatele spre masa de biliard, Îndepărtându-mă Încet de Vera. — Stepa, n-avem timp de joacă. Cândva, poate c-o să se găsească o familie de babuini care să te-adopte, Însă acum... Îți arde de glume, ha? Să vedem ce-o să mai spui când o să fii la doi metri sub pământ
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de 425.000 ostași 2. Se
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
este și că dezastrul a fost determinat de condițiile în care a fost pusă să lupte Armata 3, de către comandamentele germane, cărora îi fusese subordonată. 1 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 268; - 74 BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
268; - 74 BĂTĂLIA DEFENSIVĂ A ARMATEI 4 ROMÂNE ÎN STEPA CALMUCĂ În timp ce Armata 3 română lupta eroic în cotul Donului, Armata 4, comandată de generalul Constantin Constantinescu Claps, ce avea în compunere Corpurile 6 și 7 armată, a acționat în Stepa Calmucă, la sud de Stalingrad, pe un front de circa 250 kilometri, cu 7 divizii insuficient dotate și încadrate (30% - 75% din necesar), în strânsă legatură, la flancul stâng, cu Armata 4 blindată germană, căreia i-a fost subordonată direct
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Slovacia, are o relevanță deosebită, prin prisma rolului pe care au fost fortați să îl joace în marea bătălie, care avea ca obiectiv cucerirea Stalingradului. Armatele 3 și 4 române, care au luat parte la bătălia de la cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmucă, au totalizat 18 divizii (13 de infanterie, 4 de cavalerie, 1 de blindate), adică mai mult de jumătate din cele 26 divizii mobilizate pe Frontul din Est, în anul 1942, cu un total de 425.000 ostași. Se impun
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]