179 matches
-
făt după culbută să Întâmpine lumina cu strigătul Învingătorului la ceasul hotărât. Ar fi adormit, poate, dacă vocea din valiză nu l-ar fi Întrebat dojenitoare: Vă culcați fără să știți ce scrie doamna Ster? Doamna Ster nu scrie, doamna Ster vorbește În scris, ceea ce e cu totul altceva, fu replica sa tăcută, Înecată Într-un căscat prelung. Un mic vârtej negru și sărat se iscă sub pleoape și luă cu sine pletora de argumente pe care Petru Își sprijinea subtila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dea un telefon Zorelei, sau să ceară ajutor puținilor trecători de care se izbea pe străzile Întunecoase și Întortocheate ale „Bosniei”. Să mă fi Îmbătat cu adevărat? se Întreba el privind pentru a treia oară În acea zi vila doamnei Ster. Bucuria care Îi Încălzise sufletul toată după-amiaza se risipise odată cu achitarea notei de plată. A plătit fără să clipească și a lăsat și un bacșiș cum doar clienții cu dare de mână Își permit. Avusese un motiv anume de fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se uita la el, agățat de lampă, intra cu totul În rama tabloului din spate, un lan galben de grâu năpădit de maci roșii. Parcă ar păzi holda de ciori! Își făcu o cruce grăbită, furișată, și ceru iertare domnului Ster că l-a făcut paznic de hotar. Șeful de post și doctorul Bregaru au sosit odată cu un IJ cu ataș, verzui și zgomotos ca un tanc. Ce stai așa Gheretă? N-ai mai văzut morți? Îl repezi Tâmplan. Ba da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
da, să trăiți, bâigui el. Îl usturau ochii de când privea trupul firav al răposatului și tot nu Înțelegea cum atârna de lampă. O fi lumina prea puternică și nu văd eu funia, Își zise ștergându-și ochii Înlăcrimați. Dar domnul Ster nu se prăbuși după tipic, ci pluti câteva clipe prin cameră ca o pană de porumbel Înainte de a se lungi cuminte pe covorul de Buhara, fără să pricinuiască pagube materiale, În jur era plin de porțelanuri și de cristale. Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu se prăbuși după tipic, ci pluti câteva clipe prin cameră ca o pană de porumbel Înainte de a se lungi cuminte pe covorul de Buhara, fără să pricinuiască pagube materiale, În jur era plin de porțelanuri și de cristale. Doamna Ster, În genunchi, Își lipise obrazul de obrazul lui. Abia dacă i se auzea plânsul. Gheretă se trezi mototolind ziarul cu care domnul Ster nu mai avea ce să facă. Ziarul lui era România liberă. Citea mai ales decesele printre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de Buhara, fără să pricinuiască pagube materiale, În jur era plin de porțelanuri și de cristale. Doamna Ster, În genunchi, Își lipise obrazul de obrazul lui. Abia dacă i se auzea plânsul. Gheretă se trezi mototolind ziarul cu care domnul Ster nu mai avea ce să facă. Ziarul lui era România liberă. Citea mai ales decesele printre care Își găsea o mulțime de cunoștințe. Un fost director de bancă era un om de lume. De ce sunt atâția morți În România liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai avea ce să facă. Ziarul lui era România liberă. Citea mai ales decesele printre care Își găsea o mulțime de cunoștințe. Un fost director de bancă era un om de lume. De ce sunt atâția morți În România liberă, domnu’ Ster? Pentru că e mult spațiu, Gheretă, răspunse domnul Ster mușcându-și pipa olandeză cu care de altfel a și fost Înmormântat. Pe terasă, cufundați În fotoliile de răchită, șeful de post și medicul legist fumau liniștiți. Ce mai aveau de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
România liberă. Citea mai ales decesele printre care Își găsea o mulțime de cunoștințe. Un fost director de bancă era un om de lume. De ce sunt atâția morți În România liberă, domnu’ Ster? Pentru că e mult spațiu, Gheretă, răspunse domnul Ster mușcându-și pipa olandeză cu care de altfel a și fost Înmormântat. Pe terasă, cufundați În fotoliile de răchită, șeful de post și medicul legist fumau liniștiți. Ce mai aveau de făcut era un fleac. Lângă poarta larg deschisă strălucea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
socoti Împlinită datoria, arătă batista amfitrionului său: Vedeți? Același praf era și pe pantofi atunci... Da, exact același praf. Zgură roșie. Din aer. De la combinat. Poate fi de oriunde... Nu cred că putem scăpa de ea. Așa zicea și domnul Ster. Nu l-ați cunoscut. N-am avut când. Se zice că era un om deosebit. Trist, În primul rând. Sceptic, zice doamna Ster. Eu n-am observat, se grăbi să spună Gheretă. Avea poate alte păcate, dar pe ăsta precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
De la combinat. Poate fi de oriunde... Nu cred că putem scăpa de ea. Așa zicea și domnul Ster. Nu l-ați cunoscut. N-am avut când. Se zice că era un om deosebit. Trist, În primul rând. Sceptic, zice doamna Ster. Eu n-am observat, se grăbi să spună Gheretă. Avea poate alte păcate, dar pe ăsta precis nu. (Chiar dacă nu Înțelegea ce Înseamnă „sceptic”, apărarea memoriei domnului Sterâi revenea ca o obligație de onoare), Îmi aduc aminte că i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
observat, se grăbi să spună Gheretă. Avea poate alte păcate, dar pe ăsta precis nu. (Chiar dacă nu Înțelegea ce Înseamnă „sceptic”, apărarea memoriei domnului Sterâi revenea ca o obligație de onoare), Îmi aduc aminte că i-am spus: Lăsați, domnu Ster, nu mai fiți trist. Acum suntem noi la putere, dar mâine veți fi dumneavoastră. Facem cu schimbul. Ești drăguț, domnule Gheretă, mi-a spus, dar noi nu vom mai ajunge acolo niciodată. De ce domnu’ Ster? Drept să vă spun nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
i-am spus: Lăsați, domnu Ster, nu mai fiți trist. Acum suntem noi la putere, dar mâine veți fi dumneavoastră. Facem cu schimbul. Ești drăguț, domnule Gheretă, mi-a spus, dar noi nu vom mai ajunge acolo niciodată. De ce domnu’ Ster? Drept să vă spun nici eu nu credeam, dar nu era frumos să-l descurajez, tocmai de ziua lui când făcea și cinste. De ce credeți asta, domnu’ Ster? Pentru că voi n-aveți Dumnezeu, Gheretă, și mi s-a uitat drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a spus, dar noi nu vom mai ajunge acolo niciodată. De ce domnu’ Ster? Drept să vă spun nici eu nu credeam, dar nu era frumos să-l descurajez, tocmai de ziua lui când făcea și cinste. De ce credeți asta, domnu’ Ster? Pentru că voi n-aveți Dumnezeu, Gheretă, și mi s-a uitat drept În ochi să vadă dacă nu cumva se Înșela. Nu se Înșela. Adică ce n-avem, domnu’ Ster? Adică principii morale, dragul meu. Așa de mult m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ziua lui când făcea și cinste. De ce credeți asta, domnu’ Ster? Pentru că voi n-aveți Dumnezeu, Gheretă, și mi s-a uitat drept În ochi să vadă dacă nu cumva se Înșela. Nu se Înșela. Adică ce n-avem, domnu’ Ster? Adică principii morale, dragul meu. Așa de mult m-au impresionat aceste cuvinte că am făcut și eu cinste cu un rând. Știam că după petrecere Îl așteapta camionul lui Zare. A murit și el la o lună după domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Adică principii morale, dragul meu. Așa de mult m-au impresionat aceste cuvinte că am făcut și eu cinste cu un rând. Știam că după petrecere Îl așteapta camionul lui Zare. A murit și el la o lună după domnul Ster. Dumnezeu să-i odihnească pe amândoi. Io În schimb eram tânăr, Îmi plăteam regulat cotizația și aveam atâtea de Înfăptuit sub flamura atotbiruitoare. Toți, tot poporul, nu numai eu... Iar domnul Ster, acolo sus... Cu ce ochi se mai uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
murit și el la o lună după domnul Ster. Dumnezeu să-i odihnească pe amândoi. Io În schimb eram tânăr, Îmi plăteam regulat cotizația și aveam atâtea de Înfăptuit sub flamura atotbiruitoare. Toți, tot poporul, nu numai eu... Iar domnul Ster, acolo sus... Cu ce ochi se mai uita la noi! Cam de la Înălțimea lui Dumnezeu, dacă ar exista... bun Înțeles. Că mori sus, că mori jos, până la urmă tot aia e... De fapt io nici nu cred că moartea are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
brațele sale scurte, Încercând parcă să tragă aer și prin ochi, să aspire lucrurile din preajmă și pe Petru odată cu ele, ca o balenă peștii cu mare cu tot. Se curăță ca un prost, Înainte să-și fi amintit. Domnul Ster așa a vrut. Se săturase. Treaba lui. Pe când el, un amărât de poștaș, nu ajunsese la acest punct fericit, Încă se simțea bine În căsuța lui, cu leafa lui de mizerie, alături de o nevastă necredincioasă dar bună gospodină, alături de atâția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am Întârziat puțin și să nu te superi. N-am Înțeles. Nu te superi. Acum am Înțeles. Când caști, Înțeleg mai greu ce vrei să spui. Nu e cazul să duci mâna la gură. Vorbesc de la domnul Petru. Chiriașul doamnei Ster. Alverna. Știi unde. Vila cu crizanteme roșii la poartă. Așa. Uite ce s-a Întâmplat. Veneam spre casă când mi-am zis că ce-ar fi să iau un coniac la „Minerul”. Acolo, cald, liniște, lume selectă. Ștabi de la primărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
după acest vis a murit Emil Cioran. Cartea viselor nu acordă nici o semnificație caprei În vis. Petru Însă spune că, În vremea studenției, Cioran ar fi crescut Într-adevăr o capră, undeva la marginea Bucureștiului. Cel puțin așa susține doamna Ster. Nici brândușele nu sunt menționate În Cartea viselor. N-ai decât să citești poemul lui Apollinaire, mi-a spus Petru. E la fel de straniu ca un vis. L-am citit. Nici urmă de capre. Am dat În schimb de o turmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
uită la ceasul de perete. Era doar șapte. Avea de ales: să se Întoarcă În patul cald Încă, sau să bea o cafea. A doua soluție i se păru cea potrivită. Se Îndreptă spre aragaz cu gândul la scrisoarea doamnei Ster. Se simțea vinovat de Întârzierea cu care o lua În seamă. O va citi, Însă, În aroma primei cafele din cele trei care Îl ajutau să treacă cu bine deșertul fiecărei zile și va fi, poate, iertat. 2. Feldiu, 15
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Dacă Dumnezeu mă ajută, În vara viitoare mă voi odihni și eu. Speranțele mele sunt legate de vechea mea cardiopatie. După cum vezi, sunt și bolile bune la ceva. Mi s-a cam urât pe pământ, domnule profesor. Sărbători fericite! Alieta Ster P.S. Locul recluziunii mele voluntare așa cum Îl găsiți scris În documentele de cancelarie, cărți funciare, hărți de cadastru ori topografice, este o ficțiune deoarece, În timp ce eu vă scriu din Feldiu, oricare alt localnic v-ar scrie din „Felghi” fără ca această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era evidentă. I se oferea ocazia neașteptată de a o atrage pe Iolanda Într-o aventură pe care firea ei curioasă nu o va putea respinge. Cu atât mai mult cu cât era vorba de a face un serviciu doamnei Ster pentru care Iolanda avea o afecțiune specială. Ar fi putut trece la treabă chiar de a doua zi, dacă n-ar fi fost Revelionul. Revelionul? Care Revelion? El nu avea nici un Revelion. Decât dacă... Decât dacă... Ia stai. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai vizibil În momentele de emoție, cum se arăta și cel pe care Îl trăia la vederea parabolicelor care Împodobeau destule case din oraș, și chiar din cartierul lor, mai puțin avut, mai proletar, dacă se lăsa deoparte vila doamnei Ster, dar tocmai de aceea Îndrăgit. Ar fi putut să-și facă oriunde casă În oraș. El Însă a preferat să rămână În „Bosnia”, În casa Martei, lăsată moștenire de domnul Andrei Morar, spre mirarea tovarășilor de la Municipiu care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
blocurile. Pentru el fiecare bloc era o casă demolată, o grădină Îngropată În moloz, un om plângând pe o grămadă de lemne sau lângă un camion În care tocmai Își Încărcase mobila. Prefera să stea cu chirie În casa doamnei Ster, decât să locuiască În propriul său apartament. Trăia urându-și cu Înverșunare trecutul. Un trecut mărunt, de om mărunt, oarecare. Un om oarecare dar cu amintiri... Una mai ales Îi revenea cu regularitate În minte: Se afla În balconul apartamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sa risca să se ducă pe cafeaua sâmbetei, Întrebă mijindu-și ochii, cum văzu că se face la interogatorii În toate filmele bune: Nu vă spune nimic adresa? Nu, zise senin Horacsek. Ba da, zise calm Zegrea. E casa Alidei Ster. Care doamnă are un chiriaș: pe domnul profesor Petru Șendrean. Și? Cum și, domnu' farmacist? Doamna Ster Îi la țară. Ca În fiecare an de când și-a redobândit casa și o parte din pământuri. Egzact, aprobă Gheretă. Atunci care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]