278 matches
-
pulmonară superioară stângă (inferior). Recesurile interpulmonare (drept și stâng) se dispun între venele pulmonare superioară și inferioară (drepte și stângi). Recesul aortic superior are un orificiu situat inferior, traiect superior, posterior și la dreapta, și se termină la nivelul unghiului sternal. Recesul aortic inferior este un diverticul inferior dispus între aorta ascendentă și atriul drept. * Vascularizația pericardului * artere * 80% provine din ramurile pericardofrenice ale arterelor toracice interne dreaptă și stângă; * ramuri din arterele frenice superioare; * ramuri din arterele bronșice și esofagiene
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei toracice. Acest plan coincide și cu limita dintre mediastinul superior și inferior, joncțiunea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
examen clinic, adică prin percuție. Aria se delimitează unind prin linii curbe (cu concavitatea spre centrul zonei de proiecție) patru puncte extreme: Vena cavă superioară - spațiul 2 intercostal drept sau al treilea cartilaj costal drept, la 1,2cm de marginea sternală dreaptă; Vena cavă inferioară - cartilajul 6 costal drept, la 1cm lateral de linia parasternală dreaptă; Apex cardiac - spațiul 5 intercostal stâng, la 6cm lateral de linia parasternală stângă sau la 9cm lateral de linia mediosagitală; Vârful auriculului stâng - cartilajul 2
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
megakariocit (Fig. 80, Planșa III). Anomaliile morfologice constau în modificări de dimensiune: trombocite foarte mici (< 2 µ), mari (7-10 µ) sau megatrombocite (10-20 µ), apariția de fragmente de citoplasmă sau modificări de formă și structură ca în trombocitopenie. 3. Puncția sternală și studiul frotiului medular Puncția sternală este cea mai simplă metodă și mai rapidă metodă de exploare a măduvei osoase. Locurile de elecție pentru puncție la adult sunt sternul (Fig. 81), creasta iliacă și apofizele vertebrale lombare. La copil este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
morfologice constau în modificări de dimensiune: trombocite foarte mici (< 2 µ), mari (7-10 µ) sau megatrombocite (10-20 µ), apariția de fragmente de citoplasmă sau modificări de formă și structură ca în trombocitopenie. 3. Puncția sternală și studiul frotiului medular Puncția sternală este cea mai simplă metodă și mai rapidă metodă de exploare a măduvei osoase. Locurile de elecție pentru puncție la adult sunt sternul (Fig. 81), creasta iliacă și apofizele vertebrale lombare. La copil este preferabilă puncționarea platoului tibial, a crestei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
periferic confirmă macro-megalocitoza și hipercromia (hematii de talie mare, bine încărcate cu Hb), apare anizo-poikilocitoză și ovalocitoză, precum și hematii cu diverse granulații (inele Cabot, corpi Jolly). PMN neutrofile au nucleu hipersegmentat (Fig. 88A, Planșa III), plachetele sunt inegale. 3. Puncția sternală este obligatorie. Frotiul medular are aspect particular de "măduvă albastră" din cauza predominanței celulelor tinere cu citoplasmă intens bazofilă și talie mare (Fig. 88B, Planșa III). 4. Teste biochimice a. care reflectă hemoliza intramedulară - creșterea bilirubinei indirecte, Fe seric ușor crescut
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Planșa III), anizo-poikilocitoză, aspect leucoeritroblastic (eritroblaști și precursori ai seriei granulocitare care apar în mod normal doar în măduvă), plachete anormale. 3. Frotiul de măduvă osoasă se realizează din biopsia de măduvă osoasă din creasta iliacă și nu prin puncție sternală care este dificil de efectuat din cauza osului dur. Măduva este dislocată de fibre de colagen și fibroblaști, există zone mici de hematopoieză normală (Fig. 94B, Planșa III). Diagnostic diferențial Este necesară excluderea altor afecțiuni însoțite de splenomegalie și anemie: leucemii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este mai pronunțată, adesea acești pacienți sunt mai în vârstă, iar predominența sexului feminin este mai mare (43). Prin urmare nu este surprinzător faptul că rata morbidității este mai mare (suport circulator medicamentos și mecanic șbalon intraaortic de contrapulsațieț, complicații sternale, insuficiență renală), iar supraviețuirea este redusă (43, 44, 45). Boala pulmonară obstructivă cronică Disfuncția pulmonară exprimată prin scăderea VEMS sub 1,25 L/sec s-a dovedit a fi un factor de risc semnificativ pentru mortalitate după operația de by-pass
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pentru această categorie de bolnavi; În cazul apariției mediastinitei, pe lângă recunoașterea imediată, se impun debridarea precoce și agresivă a țesuturilor infectate și necrozate și acoperirea zonelor astfel pregătite cu flap-uri musculare vascularizate spre deosebire de atitudinea clasică reprezentată de reexplorarea plăgii, sutura sternală secundară și lavaj mediastinal cu drenaj care și în experiența noastră s-a dovedit puțin eficace; Instituirea precoce a terapiei de epurare extrarenală în cazul disfuncției renale severe postoperatorii și instruirea adecvată a personalului din unitatea de terapie intensivă pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
acestuia, disecția a urmărit îndeaproape evitarea traumatismelor de orice fel asupra peretelui vascular, iar fluxul sanguin prin artera mamară după recoltare este adecvat încă de la început. Complicațiile ce pot fi atribuite folosirii AMI în revascularizarea miocardului includ: 1. Infecția plăgii sternale (12), în special când au fost folosite ambele AMI, iar pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența crescută a revărsatului pleural și a volumului drenajului toracic în perioada postoperatorie; 3. Disfuncție ventilatorie în cazul în care în timpul recoltării AMI
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea de obicei în primele 7-10 zile postoperator. Pacienții acuză dureri și mișcări anormale la nivelul sternului care pot fi observate în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril, dar
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în timpul tusei. Uneori din plagă se evacuează o cantitate variabilă de lichid care de regulă este steril, dar care va fi recoltat pentru examen bacteriologic. Bolnavii trebuie operați cât mai curând posibil. Se va practica un lavaj abundent al plăgii sternale și a mediastinului cu soluții antibiotice deoarece acești bolnavi sunt expuși unui risc crescut de a dezvolta mediastinite. Închiderea sternului se va face folosind tehnica Robicsek (17): se trece un fir de sârmă prin spațiile intercostale de-a lungul fiecărei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
lavaj și închiderea per secundam a plăgii. De obicei nu este nevoie de antibiotice. În cazul în care se întârzie tratamentul, infecția se poate extinde la straturile profunde complicând evoluția bolnavilor. Infecții profunde ale plăgilor Includ mediastinita acută cu dehiscență sternală și osteomielita sternului. Incidența lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea intervenției
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a plăgii, diseminarea pe cale sanguină, extinderea unei infecții superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia computerizată poate evidenția acumulare de lichid, o colecție gazoasă sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
deschis (183). Aceste tulburări neurologice includ parestezii, în special în teritoriul de distribuție C8-T1, scăderea sensibilității epicritice, slăbiciune musculară. Pentru explicarea acestora s-au emis mai multe ipoteze. Vander Salm și colaboratorii săi au sugerat că plasarea înaltă a depărtătorului sternal poate duce la fractura sau deplasarea primei coaste și lezarea plexului brahial (184). Alte explicații pentru lezarea nervului ulnar iau în discuție compresia nervului la nivelul cotului și lezarea plexului brahial la puncția venei jugulare interne. Vahl și colaboratorii său
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
său au demonstrat o creștere de 10 ori a incidenței leziunii de plex brahial la pacienții la care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (185). Pentru prevenirea leziunilor de plex brahial trebuie evitată deschiderea prea largă a depărtătorului sternal și plasarea prea sus a acestuia. Leziunile de plex brahial o dată instalate rămân simptomatice timp de 2-4 luni, dar unii pacienți pot avea deficite până la un an postoperator. Complicații pulmonare Complicațiile pulmonare apar la circa 30% din bolnavii operați pe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
necesare măsuri adecvate pentru profilaxia ulcerelor de stres, leziunilor de decubit și atrofiilor musculare. Dacă suportul ventilator este necesar pentru o durată mai mare de două săptămâni atunci trebuie efectuată traheostomia care are un risc mic de contaminare a plăgii sternale (195). Gazele respiratorii trebuie încălzite și umidificate, iar ventilatorul și tubulatura sterilizate sau schimbate cu regularitate. Complicații infecțioase pulmonare În jur de 4% din bolnavii operați pentru boala cardiacă ischemică au evoluția postoperatorie marcată de apariția unor complicații infecțioase pulmonare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
spațiu pentru rotarea și dislocarea cordului fără compresia ventriculului drept și a atriului drept; se obține astfel o expunere foarte bună a peretelui lateral fără a compromite semnificativ hemodinamica pacientului; se rotește și dislocă cordul până când apexul ajunge sub marginea sternală dreaptă; imediat în câmpul operator apar ramurile marginale stângi și artera descendentă posterioară. Tehnica alternativă pentru expunerea ramurilor marginale stângi și a arterei descendente posterioare Un sistem bazat pe tracțiunea pericardului poate conferi o poziție adecvată cordului pentru a putea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
by-pass, s-a arătat că pacienții hemodializați cu fistula arterio-venoasă funcțională prezentau un consum de oxigen similar cu cel al subiecților cu disfuncție renală ușoară-medie sau cu funcție renală normală. Alte complicații postoperatorii semnificative la pacienții uremici includ infecția plăgii sternale și accidentul vascular cerebral după by-pass, riscul crescând o dată cu vârsta, gradul calcificărilor aortice și gradul disfuncției renale. În ceea ce privește factorii de risc ai reocluziei by-pass-ului de venă safenă la pacienții renali sunt disponibile puține date. în timp ce la pacienții non-renali reducerea agresivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
viață îndelungată din cauza insuficienței renale progresive prin depunere de cristale de oxalat în organism. S-au publicat 100 de cazuri între 1925-1975. Infiltrarea oxalică poate fi evidențiată în cornee prin examen cu lampa cu fante; în măduva osoasă prin puncție sternală; în rinichi (nefropatie tubulo-interstițială cronică), ca și în alte organe. Faptul că hiperoxaluria din oxaloză nu este influențată de regim alimentar hipooxalic este un argument în sprijinul ipotezei că oxaloza este explicată de hipersinteză endogenă de acid oxalic, prin deficite
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
elemente anatomice: - liniile de sudură dintre manubrium și corp un unghi proeminent înainte - unghiul lui Louis - liniile transversale care merg de la o margine la cealaltă - foseta supraxifoidiană situată deasupra apendicelui xifoidian. Pe această față se inseră în partea: - superioară: fasciculele sternale ale sternocleidomastoidianului; - mijlocie: marele pectoral; - inferioară: marele drept abdominal. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu organele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se inseră mușchii: - sternocleidomastoidian, - sterno-tiroidian, - triunghiularul sternului, - diafragmul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pectoral; - inferioară: marele drept abdominal. Fața posterioară este concavă și vine în raport cu organele din cavitatea toracică. La nivelul feței posterioare se inseră mușchii: - sternocleidomastoidian, - sterno-tiroidian, - triunghiularul sternului, - diafragmul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană un șanț profund - furculița sternală sau incizură jugulară. Marginile laterale - superior: incizura claviculară prin care se realizează articularea cu extremitatea internă a claviculei - marginile au formă de S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care 7 sunt articulare și 6 nearticulare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială este mult efilată în sens cranio-caudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o suprafață corespondentă de la nivelul manubriului sternal. La acest nivelul se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sternocleidomastoidian. OMOPLATUL (SCAPULA) Omoplatul este un os lat, pereche situat în partea posterioară și superioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]