161 matches
-
asemenea o bună protecție miocardică intraoperator. Detaliile tehnice chirurgicale nu fac obiectul volumului de față, acestea fiind prezentate numai în măsura în care sunt necesare pentru înțelegerea indicațiilor de tratament și rezultatelor chirurgicale. Revascularizarea chirurgicală a miocardului în mod clasic se efectuează prin sternotomie mediană în circulație extracorporeală (CEC) cu ajutorul aparatului cord-plămân artifical. Explorarea minuțioasă a cordului și mai ales reperarea și identificarea arterelor «țintă» de by-pass-at se efectuează înainte și imediat după instalarea CEC, cu vasele pline și cordul în activitate facilitând această
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
protamină, se desăvârșește hemostaza în pericard și mediastin și se asigură drenajul pericardic, medistinal și pleural dacă este necesar. Înainte de închiderea toracelui se măsoară și înregistrează debitele sanguine prin grefe cu una din metodele menționate verificând eficiența acestora. După închiderea sternotomiei, pacientul cu parametrii vitali monitorizați invaziv este transferat în terapia intensivă cardiacă unde se urmărește evoluția postoperatorie în continuare. Medicația perioperatorie - Aspirina și agenții antilipidici sunt singurele medicații dovedite a fi utile post-BAC, reduc progresia aterosclerozei și incidența ocluziei grefelor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
postoperator sau alergici la cefalosporine se recomandă vancomicina 1 g. i.v. - Clorhexidina gluconat 0,12 % (spălături orale, gel nazal de 4 ori pe zi) pentru decontaminarea naso- și orofaringelui reduce frecvența infecțiilor nosocomiale după chirurgie cardiacă (991 adulți cu sternotomie, 1,9% infecții profunde de plagă comparativ cu 5,1% placebo; 19,8% infecții nosocomiale la clorhexidină față de control). - Medicația antifibrinolitică perioperator poate reduce incidența sângerărilor perioperatorii și necesarul de transfuzie de sînge (dovezi de nivel 2, mediu; evaluare sistematică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
restrictivă a funcției respiratorii datorată inciziei prin structurile parietale, dar și datorită durerii. Aceasta diferă în funcție de localizarea și mărimea inciziei, toracotomia, fără rezecție producând o scădere temporară a Capacității Vitale cu 25%. Aceasta revine la normal după 4-6 săptămâni [144]. Sternotomia are un impact mai redus ca și inciziile care cruță musculatura (exemplu, cele axilare). Această diminuare a suprafeței de schimb gazoase, apreciată în contextul particular al fiecărui pacient, nu trebuie să-l facă ulterior un infirm respirator. Prima problemă preanestezică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
apariția unor leziuni nervoase, care din fericire de obicei se remit în timp. Acestea sunt relativ comune, cel mai frecvent fiind vorba de pierderea sensibilității în dermatomul corespunzătoare nervilor intercostali lezați [130], sau elongația și compresia humerală a nervului ulnar. Sternotomiile mediane se însoțesc relativ frecvent, între 6-38%(!), de leziuni de plex brahial, deseori însă fără simptomatologie. Tromboembolismul pulmonar fatal este asemănător ca frecvență chirurgiei generale (risc mediu), între 0,1 și 0,8%, și este cert diminuat de terapia profilactică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
lung a făcut ca LVRS să fie privită cu multă circumspecție. În 1995, Cooper et al., modifică abordarea pacienților sub două aspecte, unul legat de investigații, perfecționând criteriile de selecție, altele decât tehnica chirurgicală, abordul chirurgical practicându-se bilateral prin sternotomie, 82% din pacienți au avut o îmbunătățire a FEV1 [52]. Din păcate majoritatea statisticilor arată că la 20% dintre pacienți funcția respiratorie rămâne nemodificată. Rolul anesteziei în cursul acestor intervenții, dar mai ales în recuperarea postoperatorie a funcției respiratorii, este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de abord, nu este excepțională [1, 23]. Cooper și colab. [4] prezintă varianta „extinsă” a timectomiei transcervicale, varianta în care se utilizează un depărtător special ce ridică manubriul sternal, fapt ce avantajează expunerea și disecția în mediastinul anterior. Asocierea unei sternotomii parțiale, fără a mări incizia, sau utilizarea mediastinoscopului sunt artificii folosite tocmai pentru a face exereza țesutului timic cât mai completă [25]. Este cu certitudine greu ca grăsimea prepericardică să fie complet excizată, mai ales că zona pericardo-frenică este extrem de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
a chelaților de gadoliniu (0,1 mmol/kg). Contraindicațiile absolute sunt puține: pace maker, neurostimulatoare, valve Starr-Edwards, corpi străini feromagnetici intraoculari, clipsuri vasculare intracerebrale. Pot apărea artefacte minime date de clipsurile chirurgicale intratoracice sau de firele de oțel folosite post sternotomie. Angio RM nu permite vizualizarea calcificărilor aortice parietale. În disecția de aortă, rezonanța magnetică este examinarea cea mai sensibilă (în special asupra extensiei distale a lumenului fals); ea evaluează topografia și extensia intimei disecate, identificând și localizând ruptura intimei în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de ventricul drept (Chopra, 1991 - citat de Shields). Tratament Se recomandă abstenție chirurgicală în caz de diagnostic cert. Excizia chirurgicală este indicată în caz de diagnostic incert, sau când bolnavul este simptomatic. Căile de abord recomandate sunt: toracotomia, chirurgia video-asistată, sternotomia (pentru chistele cu complicații cardiace, eventual sub CEC) [32, 80, 82]. Chistul neuroenteric Date generale Apare în faza de blastocist a dezvoltării embrionare, datorită unor aderențe dintre celulele endodermale (Yolk sac) și celulele ectodermale (notocord). Drept urmare, notocordul nu se poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
constată o opacitate mediastinală anterioară. Examenul CT arată o formațiune cu aspect chistic, conținut lichidian, cu densitate apropiată de cea a apei. Densitatea poate crește în caz de hemoragie intrachistică, sau degenerare malignă [3, 57, 80]. Tratament Este chirurgical, prin sternotomie sau chirurgie toracică video-asistată. Se practică enucleerea sau excizia chistului. Chistul limfatic (Cystic Hygroma) Topografic este situat în mediastinul antero-superior. Extensia în mediastinul visceral este posibilă. Se descriu două variante: chist limfatic cervico-mediastinal și chist limfatic mediastinal. Chistul poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
va fi extinsă în stadiul III (pericard, pleură, pulmon, trunchi brahiocefalic venos stâng, venă cavă superioară) și se asociază excizia nodulilor metastatici pleurali în stadiul IVa [1, 5, 10, 18, 20, 25, 54, 60, 61, 78]. Calea de abord este sternotomia totală mediană, sau cervicosternotomie totală mediană cu deschiderea largă a cavităților pleurale bilateral [36]. Tumorectomia reducțională este indicată în invazia de structuri vitale: aortă, trahee, cord, vase pulmonare mari, nerv recurent. Țesutul restant se va marca cu clipsuri radioopace. Mortalitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
chistic), precum și calcificările (fig. 7.45). Complicații evolutive Sunt infecția, ruptura în arborele traheo-bronșic (tricoptizie), ruptura în pleură cu empiem, sau ruptura în pericard cu tamponadă cardiacă. Tratament Indicația chirurgicală este de principiu. Calea de abord recomandată este toracotomia, sau sternotomia (în chistele mici). Excizia completă este dificilă, datorită aderențelor strânse cu parenchimul pulmonar, vasele mari, timus, perete toracic, structurile hilului pulmonar, diafragm în aceste situații se recomandă excizia incompletă cu abandonarea peretelui chistic la nivelul structurilor vitale. Prognosticul este foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
evolutiv al tumorii în momentul diagnosticului [19, 56, 59, 90]. Tratament chirurgical primar Este indicat când tumorectomia totală este posibilă la bolnav asimptomatic, când tumora este localizată strict în mediastinul anterior și în absența metastazelor. Calea de abord recomandată este sternotomia mediană totală. Iradierea postoperatorie este obligatorie, cu 45-50 Gy. Tratament radiant primar curativ Este indicat în caz de tumoră masivă ce depășește mediastinul anterior, în sindromul de venă cavă superioară, în caz de prindere a ganglionilor supraclaviculari. Se obține o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
policitemia, hipercalcemia și sindromul diareic. În ceea ce privește tratamentul, feocro-mocitomul are indicație chirurgicală de principiu. Riscurile intervenției chirurgicale sunt reprezentate de hemoragie, oscilații tensionale (hipo- și hipertensionale). Extirparea tumorii se face prin toracotomie (feocromocitom în șanțul paravertebral, în fereastra aorto-pulmonară) sau prin sternotomie + CEC (feocromocitom în peretele cardiac) [31, 66]. Prognosticul este bun pentru feocromocitomul benign și rezervat pentru feocromocitomul malign. Paragangliomul (chemodectomul) Există două variante: paragangliomul benign (90%) și cel malign (10%). Topografic se situează în șanțurile paravertebrale, sau în compartimentul visceral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
prin compresiune pe apertura toracică superioară. Biopsia cu ac fin este indicată în suspiciunea de cancer tiroidian. Tratament Indicația chirurgicală este de principiu [61, 81]. Căile de abord recomandate sunt: - cervicotomie anterioară tip Kocher (95%);- cervicotomie în Y (Horvat);- cervicotomie + sternotomie de necesitate (Lilienthal, 1915);- cervicotomie + sternotomie de principiu (Gourin, 1971);- cervicotomie + toracotomie anterioară sp. II-III (Johnston și Twente, 1956); - toracotomie postero-laterală pentru gușile posterioare (Sweet, 1949; Ellis, 1953);- cervicotomie + toracotomie postero-laterală (Maurer, 1958; Hilton, 1968; Shahian, 1988). Riscurile intervenției chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Biopsia cu ac fin este indicată în suspiciunea de cancer tiroidian. Tratament Indicația chirurgicală este de principiu [61, 81]. Căile de abord recomandate sunt: - cervicotomie anterioară tip Kocher (95%);- cervicotomie în Y (Horvat);- cervicotomie + sternotomie de necesitate (Lilienthal, 1915);- cervicotomie + sternotomie de principiu (Gourin, 1971);- cervicotomie + toracotomie anterioară sp. II-III (Johnston și Twente, 1956); - toracotomie postero-laterală pentru gușile posterioare (Sweet, 1949; Ellis, 1953);- cervicotomie + toracotomie postero-laterală (Maurer, 1958; Hilton, 1968; Shahian, 1988). Riscurile intervenției chirurgicale sunt: leziune nerv recurent, rezecție paratiroide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
1956); - toracotomie postero-laterală pentru gușile posterioare (Sweet, 1949; Ellis, 1953);- cervicotomie + toracotomie postero-laterală (Maurer, 1958; Hilton, 1968; Shahian, 1988). Riscurile intervenției chirurgicale sunt: leziune nerv recurent, rezecție paratiroide (se va implanta în mușchiul SCM), leziune traheală, leziune vasculară mediastinală (impune sternotomia). Tehnica tiroidectomiei quasitotale în gușa cervico-mediastinală monobloc (Horvat) este indicată în absența istmului tiroidian cu fuzionarea celor doi lobi tiroidieni. Timpii operatori se desfășoară în sensul acelor de ceasornic. Morbiditate și mortalitate postoperatorie Paralizia de coardă vocală este înregistrată în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
aspectul și localizarea acestor glande liliputane;- hipoparatiroidismul poate fi mascat de alte boli, inclusiv de cancerul epidermoid de pulmon și esofag;- chirurgul toracic trebuie să știe că o tumoră de paratiroidă este mult mai ușor abordabilă prin cervicotomie, decât prin sternotomie sau toracotomie, și că nervul recurent este vulnerabil în special prin toracotomie stângă (după Carl E. Brendenberg) [15]. Definiții 1. Hiperparatiroidismul primar este boala determinată de o tumoră benignă (80-85%), hiperplazie (12%), sau tumoră malignă (1%) a glandelor paratiroide. 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
mamare și trunchiurile venoase cervico-mediastinale. Prin această metodă se poate stabili diagnosticul de lateralitate în HTP [22]. Tratament chirurgical Excizia chirurgicală este indicată în hiperparatiroidismul simptomatic, hiperparatiroidismul primar asimptomatic și în hiperparatiroidismul normocalcemic. Căile de abord sunt reprezentate de cervicotomie, sternotomie, cervicosternotomie. Alegerea se face în funcție de topografia glandei paratiroide tumorale sau a glandelor hiperplazice [9, 12, 13, 15, 22, 55]. În caz de adenom se va practica adenomectomia, în cancer tumorectomia radicală și rezecția structurilor nevitale invadate. În hiperplazie se vor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
semiologia când apare, sunt semne de compresiune locală, tahicardie atrială paroxistică, sau miastenia gravis (rar). Radiologic se constată lărgirea umbrei mediastinului antero-superior. Tomografia computerizată stabilește densitatea tumorii similară cu cea a grăsimii (fig. 7.58). Tratamentul este excizia formațiunii prin sternotomie. Timoliposarcomul Este extrem de rar, tratamentul este chirurgical; evoluția poate fi către recidivare și/sau metastazare. Lipomul Frecvența este de 2% din tumorile mediastinale solide, mai frecvent la adult și la bărbați. Topografia este variabilă; poate fi lipom pur mediastinal, cervico-toracic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cazuri) sau simptomatic. Ca boli asociate pot exista hemangioame multiple, boala Osler Rendu Weber. Radiografia arată o opacitate mediastinală necaracteristică sau/și fleboliți (10%). Tomografia computerizată precizează relația cu structurile vasculare și prezența infiltrației. Tratamentul este chirurgical; abordul este prin sternotomie, toracotomie postero-laterală sau toracotomie transternală. Se poate practica excizia completă, incompletă, biopsia sau rezecția de venă cavă și protezare. Prognosticul este bun; nu s-a observat degenerare malignă. Angiosarcomul Până în prezent nu s-a observat localizarea la nivelul mediastinului. Fac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
celule dendritice foliculare, meningiom, ependimom, sarcom sinovial [89], mezoteliom difuz mediastinal, sarcom extrascheletal; în unele situații diagnosticul s-a precizat doar după efectuarea examenului necropsic [79]. Indicația operatorie este de principiu, calea de abord se va stabili în funcție de topografia tumorii: sternotomie, cervicosternotomie sau toracotomie. Se va practica tumorectomie sau tumorectomie reducțională. În tumorile maligne se va recurge la tratament complementar radiant și citostatic.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal și se elimină trombusul aderent de aria infarctizată. Se aplică un patch de Dacron pe colul anevrismului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
zona anevrismală și a reface continuitatea aortei cu ajutorul unei proteze tubulare, pentru a preveni ruptura anevrismului și decesul pacientului (7) (tabelul 36.4). Abordul chirurgical este condiționat de localizarea anevrismului: în localizările pe aorta ascendentă și arcul aortic se indică sternotomie mediană, iar în caz de anevrisme ale aortei toracice descendente, toracotomie stângă. Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea, extensia anevrismului și preferința chirurgului. Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz de disecție acută sau ruptură. Ruptura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
accesibile ale arterelor pulmonare. TRATAMENT CHIRURGICAL Prima operație reușită pentru boala trombo-embolică pulmonară a fost realizată de către Sydner în anul 1958, iar până în anul 1976 au fost comunicate 18 cazuri; operațiile s-au făcut fără a folosi by-pass-ul cord-pulmon sau sternotomia mediana, cu o mortalitate de 22% [5]. Colectivul chirurgical de la Universitatea Californiana din Sân Diego, condus de Daily și ulterior de Jamieson, a recodificat operația, progresiv. Acest procedeu a fost realizat până în prezent la pește 3000 de pacienți cu HPCTE
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]