523 matches
-
Prin toate aceste strădanii, Vasile Alexandrescu Urechia s-a dovedit a fi un mare patriot umanist și vizionar al propășirii neamului. În Cuvânt înainte, autorul Zanfir Ilie îl numește cu deplin temei, un „cronicar al timpului său, descendent direct din stirpea lui Grigore Ureche și deschizător de drumuri în presa românească a veacului al XIX-lea”. Autorul întreprinde un „Itinerar biografic” al acestei copleșitoare personalități române și încearcă să aducă la lumină fragmente din opera sa publicistică și memorialistică, pentru cunoașterea
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
mai scot din adormire. Restul, după voi potopul! Cui ce-i pasă că iubiți, Căci atinsu-vi-răți scopul Celor doi sau trei arginti. Hăis, cea, măi bidivie! Tristă e pe uliți zloata. Lola-n mahala învie, Domnu-și înnoda cravată. Și aplaudă, române, Stirpea nobilă din piață, Ce din barbă veșnic spune Că tu ești doar o paiața! Mofturi sub a vremii lira, Barzilor dintre boscheți, Noaptea li se năzăriră Că sunt zei între poeți. SCHIMBARE LA FAȚA Prag de nou an, de trecut
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1459651793.html [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Albac, ne-am întâlnit cu istoria stând la umbra gorunului lui Horea și depănând fragmente din acele evenimente care s-au înscris adânc în inimile noastre. Întâlnirea cu moții localnici ne-a umplut pieptul de mândrie pentru acești oameni de stirpe aleasă. Ajungând în această localitate, Lanu ardea de dorința de a revedea un om căruia îi păstra o deosebită dragoste și aleasă prețuire pentru că i-a dovedit un nemărginit devotament ca ordonanță în timpul războiului pe frontul de răsărit. Vorbea despre
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1424838039.html [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
1974, apoi aceasta fiind reeditată în 2007, despre ’’Iașul vechilor zidiri până la 1821’’. SĂNDEL DUMITRU este unul dintre noii reprezentanți ai școlii istorice locale, apărută de vreo trei decenii, care a purces să construiască acest proiect ambițios. Se pretinde din stirpea unui ȘTEFAN STANCIU sau PAUL PĂLTĂNEA, două nestemate ale actului istoriografic slobozit de constrângerile dogmelor și canoanelor politice, încercând să reînnoade tradiția și să regăsească drumul către obiectivitate și rigoare științifică. El este din anul 2006 membru permanent al „Comisiei
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1472183573.html [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
salvatorii Cât naștem gemeni și tripleți. Dintr-o eroare de computer Vor încuia maternități Și-or face grevă pruncii-n uter, Disprețuind paternități. Și n-or mai fi copii la blocuri, Bunici vor plânge sub livan (Zădarnic curățând monocluri), Că stirpea li se stinge-n van... Să nu te întristezi, copile, Ignoră soarta de bastard! Că toate-ți sunt, astăzi, ostile Pe-acest tărâm patriotard. Țara este mamă surogat; Te vinde ieftin la străini. Tata este putred de bogat, Dar grijă
ŞI N-OR MAI FI COPII LA BLOCURI ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Si_n_or_mai_fi_copii_la_blocuri.html [Corola-blog/BlogPost/366652_a_367981]
-
în timp... Răstignitul din Golgota Românească de moroi, Fetișându-ne mascota... Eminescu suntem noi! El destinul cel mai tragic, Noi câte puțin, la fel, Ne prelingem hemoragic Și fugim de el cu el... Cine să mai mântuiască De blesteme și nevoi Stirpea noastră românească? Eminescu moare-n noi! Și ne izgonim în lume, Umbre ce ne risipim Unde totul fum și scum e... Ne dezeminescuim... Dar mai suntem mulți, aceia Ce aducem înapoi Sângele din epopeea Eminescului din noi... Exportându-ne martirii
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescului_din_noi_romeo_tarhon_1357543214.html [Corola-blog/BlogPost/348933_a_350262]
-
de palincă! Degeaba o duc la dezalcoolizare de cinci ori pe an. E dependentă, sărmana. Ca să nu mai vorbesc de plozii ei, niște degenerați, care se îndoapă, ați văzut doar, cu felurite tâmpenii, fără pic de respect pentru întreaga noastră stirpe. Vai, nouă!... Din plafon mai căzură câțiva lilieci. La fel! Infarct! Nobila adunare se foi cam neliniștită. Lințoliile fâlfâiră și câteva capace scârțâiră sinistru. Dar totul se opri sub privirea tăioasă a contelui. - Băi, zdrențelor, nu v-am chemat aici
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
ar zice , nu suntem troglodiți ! Cine-a văzut în hoarda la noi bolnavi mintali , Drogați , lăcomi de sânge sau homosexuali , Escroci , bandiți , gherile sau vreo tutungerie ? În neamul nostru nobil nu vezi așa prostie ! Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă , Nici teroriști , nici dogme , nici luptele de clasă . Referință Bibliografica: SUPĂRAREA MAIMUȚEI / Stan Virgil : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul ÎI, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SUPARAREA MAIMUTEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Supararea_maimutei_stan_virgil_1326358173.html [Corola-blog/BlogPost/361933_a_363262]
-
întâmplarea sa, Radu Stanca. Nu, chiar s-a ivit, neguros, intangibil, dar a umplut casa cu aura lui... Ah, ce noapte a fost aceea! Mirela-Ioana BORCHIN: S-a făcut văzut, la modul ideal? V-a arătat cine sunteți, din ce stirpe morală descindeți? Eugen DORCESCU: Eu nu fac literatură acum. Mă confesez ție, e o excepție, fiindcă te prețuiesc și te admir, pentru intuiția ta, atât de percutantă, și pentru știința ta de carte. Îți mărturisesc, în deplină sinceritate, cum a
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_ioana_borchin_1473749519.html [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
memoria poporului nostru. Un alt profet pe nume Nathan a proorocit că dinastia acestuia va dura veșnic și chiar Mesia, cel care va fi trimisul lui Dumnezeu pe pământ și care va elibera poporul lui Israel, se va trage din stirpea acestui mare prooroc și rege, onorându-i astfel viața. Nu este acest lucru de ajuns oare pentru un simplu om? Pentru ce ar trebui deificat? Urcarea unei statui pe un soclu nu poate învinge timpul magiștrilor. Și nici moartea! -Noi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Fie ca memoria lui Andrei Vartic să capete dreapta recunoaștere peste timp și peste timpuri, iar aspirațiile lui cele restante, dedicate Neamului, să se împlinească prin vrednicia prietenilor săi apropiați, tovarașii săi de luptă, cunoscuți nouă ca fiind de aceeași stirpe cu bravul lor camarad, aflat acum la Ceruri! Referință Bibliografică: TREI ANI DE LA PLECAREA LA CERURI A UNUI ROMÂN ALES - BASARABEANUL ANDREI VARTIC / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 520, Anul II, 03 iunie 2012. Drepturi de Autor
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_ani_de_la_plecarea_la_ceruri_a_unui_gheorghe_parlea_1338735836.html [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
se întoarce acasă. Eva care se preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care are un mariaj nefericit cu escrocul Grig, un personaj din stirpea lui Dinu Păturică, din romanul „Ciocoii vechi și noi”, al lui Nicolae Filimon, Tănase Scatiu, din romanul omonim al lui Duiliu Zamfiresu, Stănică Rațiu, din „Enigma Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_dodu_balan_1401371607.html [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
sa, Radu Stanca. Nu, chiar s-a ivit, neguros, intangibil, dar a umplut casa cu aura lui... Ah, ce noapte a fost aceea! M.-I.B.: S-a făcut văzut, la modul ideal? V-a arătat cine sunteți, din ce stirpe morală descindeți. E.D.: Eu nu fac literatură acum. Mă confesez ție, e o excepție, fiindcă te prețuiesc și te admir, pentru intuiția ta, atât de percutantă, și pentru uimitoarea ta știință de carte. Îți mărturisesc, în deplină sinceritate, cum a
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452529323.html [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
face pagina de ziar în care apare numele său, nu o dată incendiară” - este aprecierea făcută de Dinu Săraru. „Fratele” întru metafore al lui nea Mișu, și maestrul tuturor, Fănuș Neagu a declarat simplu și natural: „Pentru că s-a născut din stirpea ce ni l-a dăruit pe Panait Istrati și atâția geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1429204195.html [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
ca un lucru bun făcut, E totul viu, chiar și Adam din lut, Dar dintre toate, mai lipsea Creația. A smuls un boț din om, să-l împlinească, L-a modelat în formă de femeie, Adevăratul suflet și scânteie Eternității: stirpea omenească. *** Volumul "100 de gânduri" Referință Bibliografică: Eternitatea / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1644, Anul V, 02 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ETERNITATEA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1435818746.html [Corola-blog/BlogPost/343332_a_344661]
-
a născut un monarh de care trebuie să se țină seamă. În același timp, țarul organizează prima armată profesionistă din Rusia și dă lovituri mortale tătarilor din Kazan și Astrahan, anexându-le teritoriile. Își alege de soție pe Anastasia, din stirpe rusească. Nelipsit de la nici o slujbă bisericească, mândru și neclintit în politica externă, blând și îngăduitor cu supușii, cu o soție pe care o iubea nebunește și care îi dăruise deja două fiice, Ana și Maria, și doi fii, Dmitri și
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1480575025.html [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
și iarbă, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, 1968; Centaur îndrăgostit, 1969; Grădina informă de vis, 1970; Cântând dintr-un arbore, 1971; Oracol deschis, 1971; Banchetul, 1973; Cântarea cântărilor, 1973; Horă de vulturi, 1974; Heraldica iubirii, 1975; Nobila stirpe, 1976; Psalmii lui Zamolxe, 1976; Temerile lui Orfeu, 1978; Hora anotimpurilor, 1979; Un spațiu de dor, 1980; Ca muntele-n amiază, 1981; Timpul judecător, 1982; Sonete, 1983; Pasărea de cenușă, 1986; Clipa eternă, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ediție bilingvă
AMINTIRI DIN PARADIS DE RADU CÂRNECI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1463849211.html [Corola-blog/BlogPost/385161_a_386490]
-
simbolul imaginii mele ar trebui să te facă să fii măcar demn, dacă nu deștept, că asta este chiar imposibil! - Băiii, fi atent ce spui că io nu-s un terchea-berchea oarecare, io-s stăpânul acestui regat, io-s dă stirpe divină, io-s legea pă pământu’ ăsta, pe când tu... tu ești un biet animal fără nici un drept și dacă vreau io... Inorogul veni aproape de rege și cu vârful cornului îi atinse ușor pieptul în dreptul inimii. O răceală de gheață cuprinse
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
cum de-ți dă prin cap să organizezi asemenea spectacol sângeros și complet lipsit de gust, tu cel ce te crezi un arbitru al bunului gust?! - Ăăă, vânătoarea este sportul regilor, este un drept și un privilegiu al celor de stirpe... - Poate că a fost sport pe vremea când cei doi, vânătorul și vânatul, aveau șanse egale în luptă. Și atunci avea chiar o finalitate! Carnea vânatului, indiferent dacă acesta era chiar vânătorul, se consuma, asigurând supraviețuirea uneia dintre specii. Avea
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
unchi al gloriosului nostru rege și iată, acum, fost rege! - Da, daaaa, cum nu se poate mai rezonabilă propunere face Înalt-prea Sfinția Sa, spuse rapid Marele Armaș, recunoscut pentru oportunismul său grețos. Marele Duce, coborâtor direct din osul domnesc al strălucitei stirpe, pare a fi cel mai potrivit pentru dificila sarcină a conducerii regatului, deși are nouăzeci de ani și mai face uneori pe el, a dovedit de-a lungul anilor multă înțelepciune și dârzenie. Mai ales că nu a fost căsătorit
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
se întoarce acasă. Eva care se preface că își pierde luciditatea își revine și se declanșează o nouă serie de conflicte. E implicată în demersul epic și fiica lor, care are un mariaj nefericit cu escrocul Grig, un personaj din stirpea lui Dinu Păturica, din românul „Ciocoii vechi și noi”, al lui Nicolae Filimon, Tănase Scatiu, din românul omonim al lui Duiliu Zamfiresu, Stanica Rațiu, din „Enigmă Otiliei”, arivistul fără scrupul moral și escrocul locvace, un avocat fără procese, Iancu Urmatecu
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
argintată a inimii sale. În oglinda fiecărui cântec glăsuit de Fuego e chipul inimii fiecăruia dintre cei ce-l ascultă. Această inimă ascultă, vede, trăiește! Fuego este unul dintre cei mai apreciați interpreți ai pleiadei muzicii românești contemporane. Neademenit în stirpea cântăreților alunecați în fluctuația cotei pieții, Fuego este unul dintre cei mai statornici artiști ai acestui timp. Necunoscând o singură dată scăderea în preferințele publicului său, an cu an sporit pretutindeni, Fuego este prețuit mai cu seamă în Basarabia, după cum
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449739453.html [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
trace. În sufletul lui Mihail Eminescu s-a zămislit Dorul de libertate și de frumos după Dumnezeu și după Neam pe care i-a slujit cu osârdie, cu dăruire, cu suferință și cu jertfă întru biruință. Caragiale cel venit din stirpea machedonă, rânduit mereu spre a avea, nu spre a fi, și-a proptit cariera și talentul pe haz: doar a râs și a acuzat degradarea moral-socială care avea toate cusururile și scursururile, caricaturizând-o, luând-o numai în răspăr și
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
în timp... Răstignitul din Golgota Românească de moroi, Fetișându-ne mascota... Eminescu suntem noi! El destinul cel mai tragic, Noi câte puțin, la fel, Ne prelingem hemoragic Și fugim de el cu el... Cine să mai mântuiască De blesteme și nevoi Stirpea noastră românească? Eminescu moare-n noi! Și ne izgonim în lume, Umbre ce ne risipim Unde totul fum și scum e... Ne dezeminescuim... Dar mai suntem mulți, aceia Ce aducem înapoi Sângele din epopeea Eminescului din noi... Exportându-ne martirii
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescului_din_noi_romeo_tarhon_1357543307.html [Corola-blog/BlogPost/348932_a_350261]
-
Neputinciosul ăla care nici copii nu a fost în stare să facă și norocul lui a fost vara noastră, prințesa Spadina von Grossbodenn und Werlanghernschritt, o fată de toată isprava care a muncit din răsputeri și a reușit să reîmprospăteze stirpea lui moleșită folosindu-se de grenadirii vânjoși, din garda palatului? - Da, soro! Și să vezi la ce l-a dus minte aia a lui viciată de șnaps! I-a făcut cadou arhiepiscopului nostru, cel care slujește în catedrala noastră imperială
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]