1,177 matches
-
un stăruitor geamăt, parcă dintr-o cavernă oraculară, unde s-a săvârșit un miracol. Dar se trase iute în sine și se ascunse după colț, ca să nu-l vadă tătâne-său și să-i spună cine știe ce vorbă de ocară, căci stolnicul, călare, pornise cu flăcăii spre sat și Ștefan privi cum copitele cailor se afundă în pământul ogrăzii ca într-un mâl și cum din copite sunt aruncate bucăți de noroi împrejur. Se scutură. Unde se ascunsese, sub streașina șurii, lângă
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
printre dinți, de parcă apa ar fi fost sloi și își aminti cum învățase să fumeze, țigări din păr de porumb învârtit în pănuși, hiiii, caii popii-n păpușoi!, când tot așa făcea hiii, cum a tras acum aerul printre dinți. Stolnicul mergea mic și subțire și drept ca un sfredel și țanțoș în șaua calului, spre Dâmbul Melcilor, dincolo de care se întindea satul. Moșia ar fi fost o câmpie întinsă, dacă fantezia naturii n-ar fi așezat gruiețe pe ea, botezate
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului Melcilor. Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
-și cunoștea vârsta Ștefan, dar doica ținuse oarece socoteală și îi spusese că are cam șaptesprezece ani. Privi iar călăreții. Stolnicul și flăcăii înaintau pe drumul plin de glod și se pierdură încetul în spatele Dâmbului Melcilor. Când trecură de gruieț, stolnicul Constandin văzu înainte satul, unul din satele moșiei sale, cel mai apropiat de mlaștina pe care odată vroise s-o asaneze și unde acum, când văzduhul se limpezise după ploaie cu o nefirească tihnire, broaștele orăcăiau, cuprinse parcă de răzvrătire
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale de la sulger la căminar, sărind peste gradele de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic, costându-l o căruță de bani. Toată viața lui a fost un idealist, înglotat în datorii, cumpărând pământ și judecându-se pentru te miri ce. Iată ce scria poetul despre tatăl lui unui prieten, probabil prin 1871 sau
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
ei nu pot acum a asculta în tristul amurg priveam la ea încet-încet se prăbușea pe sol un strop de sânge și nămol ... Citește mai mult ZBOR FRÂNTpământ și nămolcerul uscat și golo pasăre a rămasnu a plecatcu al ei stolnici bob de grâunici frunză nu'i pe solvântul sufla,suflacu aripa ruptăzbura și zburaprin viscol,prin vântvânt năpraznic,nebunieri în sata sosit un vânatorpovestea einu pot acum a ascultaîn tristul amurgpriveam la eaîncet-încetse prăbușeape solun strop de sânge și nămol
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
lor, dar și în top-urile clasamentelor „Cei mai iubiți români” sau Cei mai de încredere români”, Ioan Holender, care a primit Cheia Orașului pentru organizarea Festivalului „George Enescu”, Ion Caramitru, pentru contribuția la revitalizarea Teatrului Național, academicianul Constantin Bălaceanu Stolnici, pentru întreaga sa activitate academică, Emil Hurezeanu, medicii care au supraviețuit accidentului aviatic din Apuseni - Radu Zamfir, Valentin Calu și Cătălin Pivniceru - pentru devotamentul dovedit în salvarea vieților omenești, vedete de Televiziune precum Andi Moisescu, Iuliana Tudor sau Teo Trandafir
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
românității). Alba Iulia, Casa de Cultură a Studenților, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL - 300 DE ANI DE LA UCIDEREA SA JERTFELNICĂ ȘI MOARTEA ALTOR MARI CĂRTURARI ROMÂNI AI VREMII: STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO ȘI ȘTEFAN VODĂ CANTACUZINO. Alba Iulia, Aula Facultății de Teologie, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. ISTORIA IMNULUI NAȚIONAL - REPER DE IDENTITATE ETNICĂ, DE LA „HORA UNIRII” LA „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE
CONGRESUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI [Corola-blog/BlogPost/92495_a_93787]
-
Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
acestui fascinant și în permanentă schimbare teren de studiu - orașul. Amfitrionul evenimentului a fost dr.Adrian Majuru, profesor asociat al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București inițiatorul proiectului, sub patronajul spiritual și științific al academicianului Constatnin Bălăceanu Stolnici, Director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” - Academia Română. Despre problematica și perspectivele propuse în acest număr al revistei au mai vorbit: conf.univ.dr.Antoine Heemeryck, Unversitatea ,,Spiru Haret” București, cercetător asociat UMR 201 “Développement et sociétés” Paris I-Panthéon-Sorbonne și
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
construit case și pe valea pârâului Dobreana care este însoțit de un drum care ajunge în drumul principal, drum care desparte moșia Dobreana de moșia Rânza. Fruntești Ar fi suficient temei să susținem că satul Fruntești își trage numele de la stolnicul Ion Frunteș, căruia Ștefan cel Mare „îi confirmă satul Ciorești de pe Bârlad, cumpărat cu 80 de zloți tătărăști de la pârcălabul Neagu și de fiica sa Marinca” sau de la Petru Frunteș (posibil frate cu Ion) care primește și el proprietăți „în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
voiau să acapareze moșia răzeșească. După cum reiese din numeroasele documente ale secolului al XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica în alt fel proveniența numelui: nu de la stolnicul Frunteș (Frunte+sufixul ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică și socială, chiar culturală, după cum se va vedea - poziția fruntașă. ca oameni de frunte, recunoscuți ca atare de cei din jur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se preda retorica, dialectica, teologia, aritmetica, geometria, astronomia și muzica, în limbile greacă, slavonă și latină. Câțiva fii de boieri au învățat carte la școlile superioare din Polonia (Miron Costin), Dimitrie Cantemir a învățat la Patriarhul Ortodox din Constantinopol, iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova, în Italia. Tot în secolul al XVII-lea, s-au remarcat ca oameni ai bisericii și ai culturii române, mitropoliții Varlaam și Dosoftei, primul, autor al unei opere de valoare națională „Carte românească de învățătură”, al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. Filiația Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și dau naștere, după tradiția timpului, la unsprezece copii. Filiația Ralucăi, mama poetului, e dusă până la marele vornic Dumitrașcu Ștefan. Stolnicul Vasile Iurașcu, tatăl Ralucăi, avea o moșioară în Joldești, se căsătorește cu Paraschiva Brihulescu Donțu și au avut opt copii, Raluca fiind al șaselea copil. Dacă este să dăm crezare unor cercetători ( Maiorescu, Slavici, Caragiale, Kremnitz etc.), Vasile Iurașcu a
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni - Dolj. După moartea timpurie a părinților (1816), este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. Debutează
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
-o proaspătului secretar general de redacție pentru a o inseră în casetă tehnică a revistei. Așa arată lista în acel moment, precum s-a putut citi ulterior, la prima apariție a revistei: Membri de onoare : Academician prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici - România; Acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop - Directorul Centrului de Studii Transilvane, membru al Academiei Române Prof. univ.dr. Ion Paraschivoiu - Președintele Academiei Americano-Române de Arte și Științe - Canada; Prof. univ. dr. Lidia VIANU - Profesor de literatură engleză contemporană, șefa Departamentului de limbă
REGATUL CUVÂNTULUI FURAT DE O REVISTĂ PIRAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348502_a_349831]
-
Biserica Mânăstirii Brădicești, Cărbunești- Gorj, Biserica Sf. Gheorghe Nou, București, ctiotoria lui Constantin Brâncoveasnu. Ele au fost cumpărate și donate bisericilor de către oameni cu dare de mână sau înalt nivel de cultură cum reiese din însemnări: Constantin și Maria Brâncoveanu , Stolnicul Constantin Cantacuzino , Dumitru Grecescu , Matei Bazavan , sau diferiți preoți sau doritori de a înzestra bisericile, precum Necula ceauș Bozinceanu, Schimonahii, Gherasim și Mihail, Popa Anghel , ș.a. Cele mai multe exemplare de carte din epoca lui Constantin Brâncoveanu păstrate în Mehedinți sunt tipărite
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
PCR Cluj în timpul Revoluției din Decembrie 1989. Urmare acestui fapt Conducerea Filialei l-a exclus din Uniunea Scriitorilor înscenându-i plagiatul. Din 2011 este membru corespondent al Academiei Americane Române. Au scris despre Al.Florin Țene următorii: Acad. C. Bălăceanu Stolnici, Dan Deșliu, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Miron Radu Paraschivescu, Negoiță Irimie, Anghel Dumbrăveanu, Ion Popescu Brădiceni, Miron Țic, Horia Zilieru, Alex Ștefănescu, Laurențiu Ulici, Veronica Bălaj, Marian Barbu, Dumitru Velea, Petrică Birou, Rodica Marian, Antonia Bodea, Nicolae Uțică, Ion Velica
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
Iosif, “Agora literară “, coordonată de Iulian Patca, Ion Constantinescu și Gavril Moisa.Insistând asupra revistei de cultură universală “Regatul Cuvântului “, al cărui fondator este împreună cu scriitorul craiovean N.N.Negulescu.Din al cărui Colectiv de Redacție fac parte personalitățile:Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici, prof.univ.Dr.Ion Paraschivoiu, Președinte al Academiei Americană-Română, din Canada, prof.univ.dr.Jana Palenikova, din cadrul Universității Comenius din Bratislava, prof.univ. dr.Florinel Agafiței, orientalist și sanscritolog, Maria Diana Popescu, redactor șef adj. la revista “ Agero“ din Germania, prof.dr.Ion Pachia Tatomirescu, etc.
LA ALFA TV -CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361886_a_363215]
-
al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii aveau vii. Între aceștia documentele consemnează pe vornicii Dumitrache Bibescu și Nicolae Brăiloiu, pe stolnicul Ghiță Argetoianu, pe clereasa Catinca Găneasca etc.708 De asemenea numai în Cerneți 15 proprietari și negustori dețineau pe dealurile și moșiile din apropiere numeroase vii709. În legătură cu situara suprafețelor de vii și livezi în raport cu poziția satelor trebuie să arătăm că
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât în februarie 1655, în timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați împotriva domniei. Astfel, Constantin a fost crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ceea ce i-a prilejuit primirea unei educații alese. Copilăria și-a petrecut-o în casele părintești din București, deprinzând carte grecească și latinească, dovedindu-se iscusit la învățătură. Murind cei doi frați ai săi mai mari, toată moștenirea
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
a 16-a publicație periodica editata de Liga Scriitorilor Români. Apărută într-o ținută grafică deosebită, cu imagini color, revista are ca motto, latineasca zicere : “Nihil Sine Deo “, având, că membrii de onoare în Colectivul de redacție pe: Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici, prof.univ. Ion Paraschivoiu, presedintele Academiei Americană Română, prof.univ. dr. Jana Palenikova, de la Unoversitatea Comenius din Bratislava, prof. univ.dr. Florinel Agafiței, orientalist, sanscritolog, Maria Diana Popescu, redactor șef al revistei AGERO din Stuttgart, Cristian Petru Bălan, membru al Academiei Americană Română
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
Isărescu, Nicolae Dănilă, om de afaceri, Ion Nițu, om de afaceri, chestor șef prof. univ. dr. Pavel Abraham, Excelența Sa Dan Bedros, Consul al Franței în România, președinte Thales, Excelența Sa Kairat Aman, Însărcinatul cu Afaceri a. i. al Republicii Kazahstan, Constantin Bălăceanu Stolnici, acad. Constantin Popa, director al Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Președinte Asociația Sociologilor din România, Claudia Popa, director Centrul Tradiției și Creației Populare, prof. univ. dr. gen. Augustin Mihai, prof. univ. dr. Vasile
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]