101 matches
-
imediat. Ele sunt absorbite la aproximativ 6 minute de la inoculare, fiind prezente în vasele limfatice toracice, iar după 12 minute se instalează bacteriemia. Fenomenul este facilitat de contracțiile diafragmului, care, creând o presiune negativă, absoarbe lichidul peritoneal și bacteriile prin stomate (53, 109). Drenajul peritoneului este influențat de calibrul variabil al stomatelor ce crește în timpul mișcărilor respiratorii, de existența unei hipertensiuni abdominale și a inflamației peritoneale. Pătrunderea germenilor în circulația sistemică determină declanșarea mecanismelor de apărare generală, transformând infecția locală peritoneală
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prezente în vasele limfatice toracice, iar după 12 minute se instalează bacteriemia. Fenomenul este facilitat de contracțiile diafragmului, care, creând o presiune negativă, absoarbe lichidul peritoneal și bacteriile prin stomate (53, 109). Drenajul peritoneului este influențat de calibrul variabil al stomatelor ce crește în timpul mișcărilor respiratorii, de existența unei hipertensiuni abdominale și a inflamației peritoneale. Pătrunderea germenilor în circulația sistemică determină declanșarea mecanismelor de apărare generală, transformând infecția locală peritoneală într-o afecțiune sistemică. Sindromul inflamator se declanșează prin mecanisme activate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în 1962 Uphof și Hummel reiau aceleași probleme, publicând un tratat referitor la perii plantelor, ambele lucrări fiind inserate în renumita colecție Handbuch der Pflanzenanatomie. Referindu-ne tot la țesutul epidermic, adăugăm cercetările referitoare la originea, structura, localizarea și frecvența stomatelor de pe diferite organe aeriene, în lucrări publicate în ultimele trei decenii de către Van Cotthem (1971), Peter și Racz (1969), Peter și Sebe (1967) și alții; în 1966 apare o monografie specială despre stomate, semnată de Willmer și Frieeker. De canalele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
referitoare la originea, structura, localizarea și frecvența stomatelor de pe diferite organe aeriene, în lucrări publicate în ultimele trei decenii de către Van Cotthem (1971), Peter și Racz (1969), Peter și Sebe (1967) și alții; în 1966 apare o monografie specială despre stomate, semnată de Willmer și Frieeker. De canalele secretoare, atât de caracteristice compozeelor, s-a ocupat încă din secolul trecut renumitul anatomist Van Tieghem (1871). Ulterior, și Tetley (1925) studiază canalele secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secundară în cea mai mare parte, iar spre cei doi poli ai secțiunii se individualizează fascicule cotiledonare. La nivelul nodului cotiledonar conturul secțiunii transversale este aproximativ dreptunghiular, cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cu celula terminală flexuoasă, alungită și ascuțită la vârf; pereții celulari sunt foarte groși. Perii secretori sunt formați dintr-o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu pereții laterali drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
503 506 64. PĂUN E. Șl COLAB., 1986 Tratat de plante medicinale și aromatice cultivate, Ed. Acad. Rom., București 65. PETER H. M., RACZ G., 1967Identificarea microscopică a frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a) pe baza tipurilor de stomate, Rev. Medic, 1 3, 3-4: 371-383 66. PETIT L., 1887Le pétiole des Dicotylédones au point du vue de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de l'anatomie comparée et de la taxinomie, These, Bordeaux 67. POPHAM R. A., CHAN A. P., 1950 Zonation in the vegetative stern tip of Chrysanthemum mohfolium Bailey, Amer. J. Bot., 37: 476484 68. RÁCZ G., PETER H.M., SEBE B., 1967 Tipurile de stomate la drogurile oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Rev. medic, 13, 2: 185-188 69. RÁCZ G., PETER H.M., 1968 Valoarea diagnostică a țesutului epidermic și identificarea frunzelor oficinale în Farmacopeea Română (ed. a VIII a), Farmacia, 16, 7
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
and pharmaceutically important Compositae, Pharm. J., 115: 411-412 (cf. Metcalfe and Chalk, 1972) 115. WHITAKER S. E., 1923 Root hairs and thickening in the Compositae, Bot. Gaz., 76: 30 59 (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 116. WILLMER C, FRIECKER M., 1996 Stomata (second edition), Chapman and Hali, London, New York, Melbourne 185 117. *** 1961, 1964 Flora R. P. Române, Fam. Labiatae (t. ș: 87397), Fam. Compositae (t. 2: 167 456), Ed. Acad. Rom., București 118. *** 1954, 1961 Flora SSSR., t. 20, 26, Izdat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de altă parte elementele mecanice sunt rare sau absente. Mușchii au format un sistem conducător primitiv (hidroide și leptoide), de aceea se numesc endohidrici, putând totuși supraviețui În perioadele de uscăciune Îndelungată. Ei au și alte țesuturi: epidermă clorofiliană (fără stomate și fără cuticulă), parenchim asimilator, elemente mecanice. Posibilitatea de a rezista la secetă temporară Îndelungată (chiar până la un an) conferă mușchilor un rol pionier În colonizarea de noi medii de viață; ei sunt primii care s-au putut instala pe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În oxigen din atmosferă (În urma fotosintezei realizate de alge). Adaptări apărute o dată cu trecerea la viața terestră Între aprovizionarea cu dioxid de carbon și echilibrul hidric există o strânsă legătură. Cuticula limitează sau moderează transpirația, dar Împiedică pătrunderea dioxidului de carbon. Stomatele deschise asigură intrarea dioxidului de carbon, dar favorizează și transpirația. Formarea unei plante de talie mare necesită suficientă apă pentru fotosinteză și Împotriva supraîncălzirii plantei. Deci, este necesar un sistem radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
radicular bine dezvoltat (pentru absorbție) și un țesut lemnos bine dezvoltat (pentru conducere). De aceea briofitele (fără rădăcină și fără lemn), ca și psilofitele (fără rădăcini și fără frunze) au rămas de talie mică. Restrângerea schimburilor de gaze Îndeosebi la stomate și dezvoltarea organelor subterane necesită aport de oxigen, presupune existența unui aerenchim bogat pentru circulație (oxigen, dioxid de carbon, vapori de apă) și pentru schimburi gazoase (Între celulă și mediul extern). Rezultă, deci, că dezvoltarea frunzelor (pentru fotosinteză) necesită mare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
epiderma superioară (specii de Stipa ș.a., dintre graminee); - frunze lucioase (acoperite cu ceară și cuticulă groasă); de exemplu, specii de Aloe, Agave, Pinus ș.a.; - frunze păroase (cu peri morți, plini cu aer, albicioși); de exemplu, specii de Verbascum, Stachys ș.a.; - stomate adăpostite În șanțurile (la graminee) sau În criptele (la Nerium) frunzelor, uneori afundate În mezofil (la Agave, Aloe, Pinus); - țesuturi mecanice bine dezvoltate, mai ales sclerenchimul (ca la graminee); - țesuturi conducătoare bine dezvoltate, mai ales xilemul; - mezofil compact, fie diferențiat
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină apa), cuticulă groasă, dublată de ceară, stomate afundate În mezofil sau În scoarță, conținut În apă foarte mare (la un Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la cactusul Carnegia gigantea, Înalt de 15 m și greu de 15 t, apa reprezintă 13 t). Dintre
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la cactusul Carnegia gigantea, Înalt de 15 m și greu de 15 t, apa reprezintă 13 t). Dintre malacofite menționăm speciile de Aloe, Agave, Sedum, Sempervivum și de Cactaceae. Cactușii au stomate mai mult Închise ziua; dioxidul de carbon pătrunde greu În plantă, de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și de Cactaceae. Cactușii au stomate mai mult Închise ziua; dioxidul de carbon pătrunde greu În plantă, de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de aceea fotosinteza este redusă și plantele cresc Încet, având și un metabolism de tip special: fixează dioxidul de carbon noaptea când, deși stomatele sunt deschise, transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
transpirația este minimă. Sclerofitele limitează transpirația prin frunze mici, dure, uneori cu spini, având stomatele localizate În șanțurile feței superioare (la graminee) sau În criptele feței inferioare (la Nerium); toate sclerofitele au cuticulă groasă și metabolism de tip special: țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când planta este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise ziua). Deci, numai pe timp de secetă accentuată, când planta este amenințată de uscare, xerofitele cheltuiesc apă foarte puțină. Cum se explică această situație? Apărarea excesivă a xerofitelor Împotriva transpirației ar putea stingheri absorbția sevei brute din sol
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
această situație? Apărarea excesivă a xerofitelor Împotriva transpirației ar putea stingheri absorbția sevei brute din sol, circulația acesteia până la frunze și, implicit, procesul de fotosinteză. Așadar, transpirația xerofitelor este un „rău necesar” (servind la scăderea temperaturii plantelor din deșerturi). Stomatele, cum bine se știe, servesc plantei și pentru transpirație (apă sub formă de vapori) și pentru respirație (oxigen) și pentru fotosinteză (dioxid de carbon). Xerofitele trebuie să se apere de o transpirație excesivă pentru a nu se usca și, În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Xerofitele trebuie să se apere de o transpirație excesivă pentru a nu se usca și, În același timp, trebuie să asigure un curent continuu de apă, ca și evaporarea ei, pentru a nu se supraîncălzi. Xerofitele trebuie să-și Închidă stomatele pentru a reduce transpirația și, În același timp, trebuie să le țină deschise pentru ca oxigenul (pentru respirație) și dioxidul de carbon (pentru fotosinteză) să pătrundă În plantă, iar apoi oxigenul rezultat În urma fotosintezei să iasă afară din plantă. Fuga de
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]