683 matches
-
întreținere, precum și în caz de înlocuire a unor instalații cu altele, ferestrele și instalațiile de iluminat vor fi schimbate și adaptate în raport cu noile condiții create. Articolul 736 Pentru prevenirea insolațiilor, vor fi amenajate și folosite în timpul verii dispozitive de protecție (storuri). Articolul 737 Fiecare unitate de producție sau întreținere va avea amenajate anexele social-sanitare pentru angajați, în conformitate cu cerințele stabilite prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 769/1957, privind aprobarea Normativului sanitar pentru amplasarea și proiectarea întreprinderilor industriale. Este interzisă folosirea acestor
INSTRUCŢIUNI privind stabilirea normelor sanitaro-antiepidemice şi sancţionarea contravenţiilor săvîrşite la aceste norme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106188_a_107517]
-
volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne urmărește pas cu pas, Inima lângă inima, Prin toată palestra grecească. Și ...ploua! Ploua cu alti nou-născuți Dincolo de ferestrele Cu storurile trase direct din coperta de carte. Adevărul se scrie că și singur Pe străzi fără ziduri, Pe lutul reavăn Că o cămașă de femeie lehuza. Povestea mea evoluează fără cuvinte Fără imagini. Vânătorul tremura asudat și cu Piedică trasă la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
prostul gust mă face să roșesc și îmi umple ochii de lacrimi, deopotrivă cu adevărata emoție, de unde nenumărate malantandu-uri.). Deci, malgré-moi, în timp ce îmi defilează pe dinainte palmierii luxurianți și arhitectura elegantă a imobilelor de pe Promenade des Anglais, cu multitudinea de storuri albastre, galbene sau portocalii, triumfătoare stindarde ale vacanței și, îngrămădită între ele, câte o vilă surprinzătoare semănînd cu un cuglof proaspăt pudrat cu zahăr farin, buzele murmură mecanic pe harfa răsturnată.... Lucrurile însă nu se opresc aici. îmi amintesc o
O proză de Bianca Balotă () [Corola-journal/Imaginative/13367_a_14692]
-
TRENDS of 2013 will captivate you. We proudly invite you to be part of a journey that sets ouț from the world of colour with shades ranging from ocean blue to pastel hues. În honor of this celebration, the Motivi store în Palas Mall is inviting you to get the glam look with special prices! Everyone wearing a Motivi outfit or accessory will receive a special anniversary voucher. Citește tot... Colour Statement Spring/Summer 2013 Collection by Atelier LadyDi @ Club Zona
Club Zona Iasi [Corola-blog/BlogPost/96233_a_97525]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PRIZONIERA DE LUMINĂ Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1291 din 14 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Un atlet ducea spre mare tolba cu chibrituri arse, Auzise că prin valuri se tot plimbă storuri trase. Ar fi vrut să-și cearnă crezul peste ziduri de răcoare, Avea cerul mărturie și-n ochi soarele-răsare. Poate a plecat când norii chicoteau din șapte arte Ori săreau din stâncă-n vale răscolind izvoare moarte. Orizontul se trezise
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349234_a_350563]
-
care băiatul cu harpa avea mereu degetele de la picioare ude. Bunicul era în chinuri toată ziua. Cel mai rău se simțea chiar înainte de revărsatul zorilor. Gemetele lui, amestecate cu orăcăitul saltelei, colcăiau neîncetat prin adâncurile întunericului. Țineam două rânduri de storuri trase peste geam, dar uneori clienții tot se mai plângeau de zgomotele neplăcute. - Ne cerem scuze, sunt niște pisici în călduri care se adună în curte, noapte de noapte, le răspundea mama mieros, bătând în tejghea cu capacul de la pix
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
nevrozei. Chiriașul grăbit ar vrea să o ia "razna prin țară, cu un elan nou de vagabond" (p. 56), dar nu e capabil de un asemenea act de voință. Declarațiile personajului ne pot înșela. Se închide în cameră și trage storurile, în timp ce imaginează evadări și rătăciri aiurea. E un bolnăvicios și un melancolic care elogiază sănătatea și bucuria. E un singuratic căutând zadarnic prietenia și realizarea socială. E un nocturn și un somnambul care o dată poate scuipa spre soare, iar altă
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
aplecat atent asupra caietului cu cifre. Nu mai scrie. Vede atelierul fotografului, tapetul roșu, canapeaua Îmbrăcată În piele, scîrțîind de cîte ori te așezi pe ea, sticlele de vodcă În jurul șemineului, nefolosit de ani de zile, de pe cînd trăia profesorul, storurile care nu se ridică niciodată, obrazul jovial și rotofei a lui Niki Bârsan. Îi aude rîsul lătrat, simte mirosul stătut de odaie În care au rămas peste noapte atîtea fete venite din provincie să dea examen la teatru. Apoi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
iar ceilalți se holbau la câte feluri ies din mămică și în ce cantități. Apoi a băut apă proaspătă, rece, ca să nu înnebunească de tot, i-a luat pistolul șefului de gară și s-a furișat în desiș. În dosul storurilor trase din sufragerie - trei gemeni Ulrich își făceau bagajele, iar mama i-a împușcat pe toți trei. Károly: unul. Brigadieri: altul. Șeful de gară: încă unul. Mama: trei. În total șase. Nu-i așa? — Ba da - am spus eu. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mici detalii. Eu, încremenit, la ușa acestei camere liniștite, eu drogat, cuprins de spaima idioată, dar de neînvins că vine cineva, că va intra aici și-mi va vedea ochii îngrozitori. Și ore întregi târându-mă spre fereastra întunecată cu storurile ridicate prin care, cum mă întorc cu spatele, cineva mă privește, deși fereastra se află la etajul al doilea. Și stinsul lămpii care, cu lumina ei stridentă, dă alarma ca o sirenă, cheamă oamenii încoace. Și senzația că, pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că-i imposibil să plec și să mă întorc a doua zi. Încercând să pășesc cât pot de încet, o pornesc spre dormitor, stingând punctul luminos de pe samovar, ocolind masa și sprijinindu-mă de spătarele scaunelor care stau în jurul ei. Storurile sunt ridicate. Încet, cu teamă, ajung în mijlocul camerei. Aici am în fața ochilor un întuneric atât de des că, instinctiv, mă întorc spre fereastră. Luna bate în geam, dar nu pătrunde în cameră. Nu cade nici pe pervaz, nici pe ruloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
sunt ridicate. Încet, cu teamă, ajung în mijlocul camerei. Aici am în fața ochilor un întuneric atât de des că, instinctiv, mă întorc spre fereastră. Luna bate în geam, dar nu pătrunde în cameră. Nu cade nici pe pervaz, nici pe ruloul storurilor. Pe fondul geamului, speteaza fotoliului pe care mama stătea de obicei și cosea se conturează neagră, ca un ciot. Când îmi iau ochii de la geam, întunericul se face și mai negru. Acum știu că mă aflu la doi pași de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ar fi fost în sărbătoare, ca și cum ar fi fost ziua liberă a orașului, nu se vedeau hoți, nici violatori, nici asasini, contrar pronosticurilor rău intenționate ale președintelui fugit. La unele apartamente ale clădirilor, ici și colo, ferestrele erau închise, cu storurile, atunci când existau, coborâte melancolic, ca și cum un doliu dureros ar fi rănit familiile care locuiau acolo. În acele apartamente nu se aprinseseră în zorii zilei luminile atente la evenimente, cel mult locuitorii pândiseră, eventual, din dosul perdelelor cu o strângere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Elena Marin Alexe Candela încă mai pâlpâie și îndeamnă la ruga de seară. Ochii obosiți trag storurile, chemând liniștea în sălașul adânc, al inimii prinse de tumult. Clocotul se aude până departe, la al treilea cer. Îngerii amuțesc, consternați de tristețea care urcă în valuri, treaptă cu treaptă, implorând bucuria. Tăcerea strigă. Cerul uimit îngenunchează și el
Candela inimii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83373_a_84698]
-
labele. Iar tu strigai: Makao! Înghețase-n baltă pipirigul Eu aveam o teamă de scaieți Tu fugeai să nu te prindă frigul Să întâmpini alte dimineți Nu iubito, munții nu-s de vină Dacă tu nu mai citești jurnalul Trage storul, fă lumină Clovnul a fugit cu carnavalul Murgul necheza, săreau scântei Ca dintr-o brățară de bazalt Câte vorbe fără de temei Îngropăm cu ziua în asfalt! Hai să ne-ntâlnim pe internet Și să ne-mpușcăm de la distanță Codul nostru
JOCUL NOSTRU SE-NTRERUPEA BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364598_a_365927]
-
sărutau fruntea mi-e foame m-aștepți răbdător cu tavă plină mănânc pe saturate din margine de cer umbră unui înger sprijină ochii obosiți chiar dacă ești cărunt desfaci redingota nopții când îmi atingi buzele te identifici cu roua afrodita trage storurile timpul câștiga frumusețea scoasă la licitație suspinul morții nu mai poate urca scară. (fotografică realizată de fiica mea Ioana) Referință Bibliografica: Și seara are haină / Maria Ileana Belean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011
ŞI SEARA ARE HAINĂ de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361405_a_362734]
-
ai odihnă? Ce-i cu tine, frate drag!... Ia privește-te-n oglindă, Cum stai singurel pe prag... și nu observi "secera lunii care taie șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copacii" ; mai bine ai trage storul peste geana ochilor și lasă întunericul peste pleoapele ochilor ca să pot dormi în pace, (i-a zis poetul). ... Și iar se-ntoarce poetul, din lungile-i peregrinări, la "fântâna dorului" unde seara "năvălește cu miros" de apă cristalină atinsă de
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
cânte cheile. Intră degrabă, cercetând vreun motiv material care să-l fi determinat pe motan la jelania făcută. Nu găsi nimic, dar, la capătul pregătirilor pentru noapte, conchise: Îi era dor de mine?! Întrebarea absolut retorică se lăsă ca un stor plăcut, închizând-o pe Mira în baldachinul nocturn al viselor. Referință Bibliografică: Romanul LEGĂTURA DE CHEI - CAPITOLUL 7 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
Acasă > Strofe > Timp > E TIMPUL SĂ NU MAI AVEM TIMP Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea ta de la amiază -n suflet naufragiază; Închide geamul, trage storul, Privește-n zborul lui condorul! Și s-a tot dus, atât de sus, De toate tainele răpus Și am privit necontenit La zborul tău de neoprit... Zburai cu el pe șapte ape Și din pianul fără clape, Într-un ecou
E TIMPUL SĂ NU MAI AVEM TIMP de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361046_a_362375]
-
o casă obișnuită cu un singur etaj, zugrăvită în alb la parter și bej la partea superioară, cu patru lucarne pe acoperișul din tiglă roșie, cu trei ferestre la etaj, iar la parter cu două mai late și obturate cu storuri vopsite în gri. O firmă metalică agățată de colțul casei te informa că acolo a locuit Victor Hugo, iar pe peretele lateral de la etaj din sensul din care veneam noi, deasemeni scria cu litere metalice prinse direct în zid, “La
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (III) - FRAGMENTE - Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Lui G. Căruia i-am promis că am să trag când și când storurile dialogului nostru pentru că atinge mai mereu „cote de avarie” și riscă să nu mai poată fi rînnodat. Probabil asta este în funcție și de cum „se va scula cocoșul”. În dimineața asta a dezamăgit total pentru că nu a fost atât de
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
însă niciodată până în ziua aceea nu încercase să vadă lumea, lumina, prin ochii lor. Mai ales petecul acela de cer prins între cercevelele ferestrei, îi rămăsese în minte. “Ca o fâșie dintr-un steag rupt, sau poate... doar ca un stor? Oare bătrâna aceea mai încerca să prindă momentele în care acel petec de cer era traversat măcar de nori, dacă nu de aripa vreunei păsări, sau?... Știa însă că întrebarea ce o frământa era doar glasul speranței din ea, ea
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
izbit zidurile blocului de peste drum. S-a întors fără să sperie pe nimeni. Câteva ferestre s-au deschis în grabă și altele s-au închis. Una singură a pocnit puternic. La etajul doi. Geamurile au vibrat acoperind un geamăt surd. Storuri se mișcau viclene. Liniște deplină. Un chip furios s-a ițit printre perdelele aproape smulse. Un bărbat. La etajul doi. A privit amenințător prin sticlă. Toate figurile au dispărut. Nu se-ntâmplase nimic! Nici frunzele nu se clinteau în boarea
SEARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364623_a_365952]
-
mai întâlnesc...în drumul de la București spre Geoagiu-Băi, împreună cu Ileana, Laur și Emilian, am râs și am plâns deopotrivă, neînregistrând timpul care zbura pe lângă noi, împrumutând din buna noastră dispoziție sau din tristețea noastră. Uneori, privirea Emmei cădea ca un stor peste ferestre, întunecând pentru o clipă lumina din ochii ei...Fantastic cum , povestind, această ființă mai avea putere să își ordoneze întâmplările...parcă , amnezia îi ascuțise simțurile și mintea! Era în toată expunerea ei, o adevărată ordine , alambicată de paranteze
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate-n ușă la amiază Lăsați-mi draperia trasă Și storurile fără fantă Că vin tristeți care m-apasă Cu energie radiantă; Și nu-nțeleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior Eu bănuiesc că nu sunt bune Aceste vorbe care dor I-am arătat și buletinul Da-mi face
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364626_a_365955]