141 matches
-
nu cu amenințare, ci cu vorbă bună, omenească. De amenințări mie nu mi-e frică și nu mă plec înaintea amenințărilor de oriunde ar veni. Cine are dreptate n-are de ce să amenințe, fiindcă dreptatea iese totdeauna singură deasupra. Cu strâmbătatea treci gârla câteodată, dar în râu te îneci cu siguranță, pe când cu dreptatea treci și marea. Așa să știți, măi oameni! Și vi-o spun, și pentru că-s bătrân, și pentru că am pățit multe în viață și m-am izbit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se exprimă natural, venind dinspre tot ce constituie cotidianul, care îl înalță și îl lovește, concomitent, însă pilonii pe care se sprijină - dragostea, credința, arta - îi dau imboldul de a continua această luptă, fără sfârșit, cu o lume a cărei strâmbătate pare incurabilă ori care, în direcția răului, inovează permanent. Confesive, poemele lui Ștefan Doru Dăncuș configurează un relief sufletesc vulnerabil, dar care se vrea cazemata ființei, al cărei statut e impus de contactul cu o realitate contondentă, cu o lume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră unii și alții, din care pricini să faci mare păgubire și strâmbătate sfintei mănăstiri... Deci... s-au făcut de cătră noi această patrierșască carte de blăstăm asupra oricare(!) vor fi luat orice <din> lucrurile măn(ă)stirii, adecă din moșii ce-au fostu și alte afierosiri, adecă danii aceștii sfinte mănăstiri, locuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu frica lui Dumnedzău și cum știi lucrurile di pe acea vremi... Deci părintele Ghedeon așea au socotit cu toți boierii...că se cade să hie moșiile iar în mâna dumisale hatmanului Ion...că s-au fost luat cu mare strâmbătate...” „Așa se și cădea, fiule. Da știi cine îi hatmanul?” Îi viitorul cronicar Ion Neculce, cel care a scris „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”. „Uite unde aveam să ne întâlnim cu el și în ce împrejurări.” Sunt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
militar. Pierdusem o sumă oarecare din zgârcenia unui om fără cuvânt și obțineam o sumă apreciabilă, suficientă, pentru un om modest ca mine... Apoi vreme și ani au trecut, istoria noastră și a lumii a luat un nou curs, cu strâmbătăți și nedreptăți... Fostul bancher a fost deposedat de tot ceea ce a avut, persecutat, ca o bună parte din lumea avută și a sfârșit într-o deplasare la marginea unui drum ce-l aducea spre casă, dar n-a mai avut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu, sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18. Cine vorbește de la sine, caută slava lui însuși, dar cine caută slava Celui ce l-a trimis, acela este adevărat și în el nu este strîmbătate. 19. Oare nu v-a dat Moise Legea? Totuși, nimeni din voi nu ține Legea. De ce căutați să Mă omorîți?" 20. Norodul I-a răspuns: "Ai drac. Cine caută să Te omoare?" 21. Drept răspuns, Isus le-a zis: "O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
familie, pentru cetățenia activă. Referirile pertinente la aspectele economice și politice, la evenimentele naționale și internaționale demonstrează informarea la zi a omului, profesorului și scriitorului Al. Mânăstireanu, care nu ezită să-și exprime direct și hotărât propriile opinii. Condamnă vehement strâmbătățile legislative și labilitatea justiției, care se armonizează cu haosul economic, cu incompetența și rapacitatea multora dintre cei aflați în forurile înalte de conducere. Prin temele majore și variate abordate, prin multitudinea informațiilor pe care le înmănunchează, prin opiniile înțelepte și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
un guvern În care a intrat și Partidul Libertății (socotit de extrema dreaptă). Vineri, 4 februarie 2000, Îndată ce acest guvern a fost Învestit prin depunerea jurământului, toate cele 14 state ale Uniunii Europene și Israelul rup relațiile diplomatice cu Austria. Strâmbătăți asemănătoare (potrivit „principiului” totalitar al democraților că de drepturi și de libertăți democratice trebuie să beneficieze doar democrații și comuniștii, ci nu și naționaliștii) se petrecuseră În decembrie 1937 (când alegeri corecte sunt anulate pentru a se opri ascensiunea legionarilor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Căpitan trebuie să fie sanctificat ca martir pentru Sfânta Cruce, pentru Țară. Dacă și compromisul Sinod al B.O.R. ar sluji adevărul și dreptatea, atunci Corneliu Zelea Codreanu va fi trecut În rândul sfinților ortodocși ca mucenic Întru Hristos. Constituie strâmbătate strigătoare la cer sanctificarea unor lideri ca Moise, Solomon, David și alții, care au avut pe conștiință nenumărate crime, iar Corneliu Zelea Codreanu Încă nu este declarat sfânt cu toate că uciderea În legitimă apărare a unui schingiuitor și omorâtor de studenți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
socotită a fi, ca nimic altceva, pe lume, mai normal. De! Fiecare cu păsărica lui; fiecare cu fixul său; fiecare cu norocirea, ori, cu nenorocirea sa! Că, așa-i, de când lumea, pe lume! Ce pentru unii sunt considerate a fi strâmbătăți, pentru alții, dreptăți. Și invers. Viața decurgea, În zona respectivă, cam, tot așa, cum ar curge apele la deal, ori, soarele, ar răsări de unde apune și ar apune de unde răsare. Dar, toate astea, nu mai deranjau, de-acum, aproape pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
asta e pentru bărbați, bogheana taichii, stai să vedem ce mai vine, mda! n-ai căzut cu cineva din rudenii, sau cu vreo oarecare față, sau cu cumătra ta? n-ai umblat cu femeie de altă lege, n-ai făcut strâmbătate vreunei fete-fecioare, bată-te norocul să te bată, asta e tot pentru bărbați... ia stai, uite colea, spune-mi, fiică, n-ai băut buruieni ca să nu faci copii? sau nu ți-ai otrăvit pântecele ca să lepezi copiii, sau, grea fiind
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
croitorului. Când au început să cadă bulgării, femeia răposatului a picat grămadă la pământ. Preotul se ruga pentru odihna tuturor nelegiuiților morți fără spovedanie: "...și iartă-le lor, Doamne, cele ce-au greșit și ascultă-i, că, de-au făcut strâmbătăți, au plătit, pentru că nu se află bucurie nedesfătată de griji..." După înmormîntare s-au întors la casa văduvei, la praznic. Florica a destupat câteva damigene de le avea pregătite. Popa a gustat un pahar, dascălul unul. Au spus încă o dată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu toți boierii sei, au smult o sabie din teacă și chemă pre armașul său și-i zise: "Iată că-ți dau această sabie pre mână naintea lui Dumnezeu, să începi întîi de la mine de vei vedea că fac vrei strîmbătate: să nu-mi veghi voie, căci sânt împărat, ci să-mi tai capul întîi mie. Iar dintru toată curtea mea și dintr-alți oameni care vei vedea că face strâmbătate altuia nu-l mai aduce înaintea mea, ci să-i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
începi întîi de la mine de vei vedea că fac vrei strîmbătate: să nu-mi veghi voie, căci sânt împărat, ci să-mi tai capul întîi mie. Iar dintru toată curtea mea și dintr-alți oameni care vei vedea că face strâmbătate altuia nu-l mai aduce înaintea mea, ci să-i faci samă de sabia mea. " - Boiarii toți numa ice și-au căutat între ochi, și nime nu se mai plângea de nimic, de silă sau de strâmbătate în zilele lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vedea că face strâmbătate altuia nu-l mai aduce înaintea mea, ci să-i faci samă de sabia mea. " - Boiarii toți numa ice și-au căutat între ochi, și nime nu se mai plângea de nimic, de silă sau de strâmbătate în zilele lui Traian împărat. Singura locuțiune învechită este "a-i veghea voie cuiva", înlocuită astăzi prin "a-i intra cuiva în voie"; încolo aceste șiruri sânt astăzi înțelese la Oradea Mare sau în Sighetul Maramureșului, deși sânt scrise înainte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
domn drept și bun, iar în viața sa în parte credincios adevărat". În fine iată ce spune necrologistul despre Ștefan pe când se afla țara în zile de pace: "Departe de curtea lui toată minciuna, zavistia legată, pizma ferecată, înșelăciumea izgonită, strâmbătatea împilată de tot: dreptatea împărățea pe scaun; și nu ea lui, ci el era supusul ei și șerbitoriu! De apuca armele, de ea se sfătuia; de judeca, pe dânsa o asculta; de cinstea, ei-i urma și toate le făcea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noștri! Oare-ți mai veni vrodată? Oare ne vom învrednici și noi a vă avea? Oare ați fost numai și ați trecut, lăsîndu-ne nouă numai o amară aducere aminte de voi? Atîta-i de dulce dreptatea la o stăpânire și atîta-i strâmbătatea de amară, încît noi după atâtea veacuri plângem pe un {EminescuOpIX 497} domn drept atunci când pe cei strâmbi sau îi uităm sau mi ne aducem aminte de ei fără nu să-i hulim". Tot înainte de a depune darurile prețioase pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
elocință”660. Frumusețea nu uită niciodată să fie dublată de inteligență: „și mai avea, spun sus și tare,/ O minte a-tot cuprinzătoare”661. Cununa însușirilor este reprezentată de un spirit al dreptății („Era nsetată de dreptate,/ Nicicând făcând vreo strâmbătate”662), de o bunătate nemărginită, de o modestie și o cumpătare demne de o adevărată sfântă. Întruchipare a binelui, personajul feminin nu poate accepta și nici nu este influențat de nimic negativ, chiar dacă cunoaște ce este răul, nu poate decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
elocință”660. Frumusețea nu uită niciodată să fie dublată de inteligență: „și mai avea, spun sus și tare,/ O minte a-tot cuprinzătoare”661. Cununa însușirilor este reprezentată de un spirit al dreptății („Era nsetată de dreptate,/ Nicicând făcând vreo strâmbătate”662), de o bunătate nemărginită, de o modestie și o cumpătare demne de o adevărată sfântă. Întruchipare a binelui, personajul feminin nu poate accepta și nici nu este influențat de nimic negativ, chiar dacă cunoaște ce este răul, nu poate decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1774 prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de a sila alipită la Coroana Habsb urgilor ; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpurile de bătaie din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
deznădăjdui dacă nu sunt. Omul-în-lume continuă să fie o ființă morală esențialmente, chiar dacă, de cele mai multe ori, doar în potențialitate. Dar nu poți cuteza la o cunoaștere superioară, in divinis, dacă nu ești un om drept. Vei cunoaște tot felul de strîmbătăți, pe care degeaba te vei strădui să le aduni în diverse formule de așa-zisă "coincidență a contrariilor". Odată cu morala, lumea noastră și-a pierdut sufletul. Celebrul Axis Mundi este drept și duce către Cer, în vreme ce Anima Mundi rătăcește într-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Transilvania în fața țărănimii române și maghiare răsculate la Bobâlna, pe care au înfrânt-o doar cu sprijinul secuilor și al sașilor. Învingătorii au semnat un pact prin care i-au exclus pe români de la drepturile sociale, politice și religioase. Această strâmbătate a durat prea mult, iar împotriva ei s-au ridicat, peste veacuri, Horia, Cloșca și Crișan. Dar suflul niciunei dușmănii nu a avut puterea să stingă flacăra lumânării din candela ortodoxă aprinsă de strămoșii noștri în Ardeal. A pâlpâit în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mit; moralitate; muncă; necesară; negăsire; neînțelegere; nicăieri; sau nu; părere; părinți; patriotism; pix; politică; polițist; porumbel; povață; prăjituri; prieteni; profesor; pură; pustie; puternică; puțină; rară; mai rară; rațional; răutate; realitate; relație; relativ; respect; riguros; sentiment; seriozitate; sîrguință; soluție; speranță; strîmb; strîmbătate; strîmbe; strînge; suprem; susține; a ști; știință; știu; tristă; triumf; triumfa; în țară; uneori; vale; variabilă; viață; victorie; vină; virtute mare; în zare (1); 761/217/65/152/0 drum: cale (181); lung (85); cărare (51); potecă (44); bun (31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apoi e bine a-l scălda în o scăldătoare făcută de lemn de chin* și va muri ușor. Cînd un bolnav se chinuiește mult pînă ce moare, acela are multe păcate și nu-l iartă Dumnezeu. Cel ce a făcut strîmbătăți în lume nu poate muri ușor, se chinuiește pînă ce-și dă sufletul. Dacă a fost morar, trebuie să-i puie sub cap diferite unelte de moară, fiindcă ar fi furat la măsură; fecio rului boieresc i se vîră o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a dus în Constantinopol. Drept aceea, în mare mâhnire fiind toată mulțimea dreptcredincioșilor, a sosit acolo marele Vasile, apărătorul cel de obște al Bisericilor, la care toată mulțimea celor dreptcredincioși venind, cu strigare și cu tânguire, i-a spus strâmbătatea ce li s-a făcut lor de împărat. Iar Sfântul, mângâindu-i pe ei cu cuvintele sale, îndată s-a dus la împărat, la Constantinopol și, stând înaintea lui, i-a zis: «Cinstea împăratului stă în judecata sa. Iar înțelepciunea
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]