141 matches
-
ființa o îndeplinește de [la] sine ori de câte ori vine în lume (s.n.) (I.28, n.n.). Oricare ar fi însușirea ce i-a dat ca moștenire în clipa creației: răutate sau bunătate, blândețe sau asprime, virtute sau viciu, iubire de adevăr ori strâmbătate, acea însușire o va găsi de la sine în viețile următoare (s.n.) (I.29, n.n.). Precum anotimpurile, în revenirea lor periodică, iar în chip firesc însușirile ce le sunt proprii, tot astfel își reiau îndeletnicirile (s.n.) și făpturile însuflețite (I.30
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
deznădăjdui dacă nu sunt. Omul-în-lume continuă să fie o ființă morală esențialmente, chiar dacă, de cele mai multe ori, doar în potențialitate. Dar nu poți cuteza la o cunoaștere superioară, in divinis, dacă nu ești un om drept. Vei cunoaște tot felul de strîmbătăți, pe care degeaba te vei strădui să le aduni în diverse formule de așa-zisă "coincidență a contrariilor". Odată cu morala, lumea noastră și-a pierdut sufletul. Celebrul Axis Mundi este drept și duce către Cer, în vreme ce Anima Mundi rătăcește într-
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
adevărată antologie („precursori” și „urmași” ai lui Gheorghe Duca, un campion al abuzurilor și al extorcării - „Cari n-aveau să dea, îi lega la puști și îi ungea cu miere ca să-i mănânce muștele; și nu numai boierilor făcea această strâmbătate, ci jupâneselor acestora...” -, cel care - am văzut - a trimis-o la închisoare pe văduva marelui medelnicer Gavril Bucium - acesta murea prin 1681-1682 -, fiindcă ea nu izbutea să-și plătească dările): despre „tratamentele” aplicate văduvei sărmane (întruchipare ce nu trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mit; moralitate; muncă; necesară; negăsire; neînțelegere; nicăieri; sau nu; părere; părinți; patriotism; pix; politică; polițist; porumbel; povață; prăjituri; prieteni; profesor; pură; pustie; puternică; puțină; rară; mai rară; rațional; răutate; realitate; relație; relativ; respect; riguros; sentiment; seriozitate; sîrguință; soluție; speranță; strîmb; strîmbătate; strîmbe; strînge; suprem; susține; a ști; știință; știu; tristă; triumf; triumfa; în țară; uneori; vale; variabilă; viață; victorie; vină; virtute mare; în zare (1); 761/217/65/152/0 drum: cale (181); lung (85); cărare (51); potecă (44); bun (31
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la îndeletnicirea știută a oricărui bufon regal, causeur și moară de glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii. Trist e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
din stînga, cît și din dreapta. Unele texte ale lui Cotruș par pliate pe programul marxist, proclamînd o revoltă violentă pornită de un Horia redivivus, cu scopul unei întemeieri sociale mai echitabile: "Cine dintre toți/ s-o ivi ca un munte,/ strîmbătatea s-o înfrunte,/ s-o arunce-ntre roți!!/ Să fie-același cer/ pentru plugar, pentru boier, pentru-împărat, pentru miner". însă alte stihuri pun accentul pe factorul etnic, vituperînd, ca-n Doina eminesciană, invazia capitalei noastre de către "lăcustele" nesățioase ale ciocoismului alogen
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
două milenii s-a transformat extrem de natural în suferința unui spirit profund de la finele secolului al XVII-lea, sortit să înfrunte încercări supaomenești. „Vai, că voia mi-i amară, Ce m-am streinat de țară, Multă duc streinătate,; Asuprit de strîmbătate“ (Ps. 119); „ Cîntec mi-au fost a Ta dereptate La locul mieu de streinătate, Ț-am pomenit noaptea svîntul nume Și legea Ț-am feritu-Ț prelume “ (Ps. 118). Motivul exilului poate fi întîlnit în zeci de contexte ale Psaltirii
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
lumea capătă o proiecție specială, deformat-idealizatoare, de o distorsionare afectiv-plastică ce divulgă o apropiere măcar difuza. Așadar conceptul de solitudine trebuie ănteles cum grano salis. Nu se află an cauza o excludere totală a individului din contextul sau, ci o strâmbătate a raporturilor cu acesta, o inaderenta ce răzbate dramatic, chiar si an aspectele solidarității intime, ale căldurii morale absolutorii. Până și-n prietenie și an dragoste, continuă autorul Omului fără ănsusiri poetul simte suflul de antipatie care ține fiecare ființă
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
să dea ascultare bărbatului ei, copiii se vor putea ridica împotriva părinților, bătrânii care nu se vor purta precum copiii și adolescenții vor fi internați în case de sănătate. Schilozii se vor bucura de aceeași prețuire ca și cei sănătoși, strâmbătatea din naștere va fi privită ca un blazon de noblețe” (409). Păcat că autorul îl obligă pe Kostas să tacă „pe neașteptate” (409). Pe scurt, Viața lui Kostas Venetis este un roman interesant, dar care suferă de o anume repetitivitate
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
avea balustradă, iar treptele erau atât de inegale încât nu știau niciodată cum să pui pașii, nici ușile nu se deschideau ca la toți oamenii, ci una în interior, alta în exterior, nu se știe cine a proiectat o asemenea strâmbătate. Pe deasupra, așa-numita casă era așezată chiar pe malul pârâului, iar chiar în curte se afla un izvor ce scotea din pământ un fir de apă de care medicul era foarte mândru. Când s-a umflat pârâiașul din curte, malul
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
mit hasidic potrivit căruia "se află mereu și mereu, împrăștiați pe pămînt, treizeci și șase de înțelepți, oameni de obicei nevoiași, umili și umiliți, oameni fără nume pe care se sprijină lumea ca să nu cadă în pierzanie, oameni drepți în strîmbătate și îndărătnici sub bici, în întunericul vremilor. Și nu trebuie să ne gîndim la ei decît cu venerație, cu recunoștință și cu dragoste, fără vreo încrîncenare pentru soarta lor: prezența lor în omenire este, spre binele ei, adîncă, cum adînc
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
dintre victime au ținut să depună mărturie în apărarea lui) și de un public pervertit, privat de discernământ? în primul rând, televiziunea. Am regăsit în această carte -ca fundal al palpitantelor aventuri ale „noului Sândor Rosza" (haiduc de baladă) - toate strâmbătățile de aici de la noi. Te face să te simți nu mai bine (uite că nu suntem mai prejos decât alții, și la ei e la fel), ci mai rău (așa dar nu încape scăpare, pretutindeni, comunismul a lăsat tare la fel de
Cum se ajunge erou de legendă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6174_a_7499]
-
Fiule, ești bou? Nu vezi că ai luat-o razna de la poruncile mele? Unde-i iubirea ta de aproapele? Nu o face, în schimb... În schimb, Aghiuță, da. Că numai datorită acestui sol al răului, am gândit și eu cu strâmbătate și cu neasemuită nelegiuire că demnitarii noștri sunt oameni bogați, de mi-a căzut acum drapelul în bernă... Ce credință blasfemică Iată-i venind în fața camerelor de filmat și a națiunii și declarându-și cu modestie nenorocitele alea de averi
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
înțelegerii“ filosofice, precum o etapă premergătoare, de natură etică, a lor. Căci numai după efectuarea unui examen moral asupra lumii înconjurătoare și a propriei ființe ne putem cu adevărat „elibera de păcate“, putem renunța la „un regard mutilé“, întrucît reflectă strîmbătățile lumii, ne putem „maturiza“ printr-o sapențială înțelegere a lucrurilor. Așa cum dovedesc multe pasaje ale cărții de care ne ocupăm aci, Bujor Nedelcovici n-a „ieșit“ încă din istorie, prin atenția vie și îngrijorată manifestată față de situația din România, care
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
adevărul ar fi de prisos"), el smulge cu brutalitate Blajului acel văl de aură poetică obișnuit în atâtea evocări dulcege, Blajul de la mijlocul veacului XIX apărându-i ca un "iad și Sodomă unde numai fărădelegile, poftele de izbândă pentru închipuitele strâmbătăți, ura și clevetele cu minciuna împărtășesc. Au nu aceasta-i împărăția Dracului în miniatură sau modelă?" Cipariu nu este însă un denigrator al Blajului, ci un cronicar căruia nu-i plac jumătățile de măsură. De aceea, în altă epistolă, meritele
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
se opună, să le spună ce li se cuvine mai întâi în felul cel mai elementar, da ori nu, autorul acceptat cel puțin de sine ca primordial artist, scrie spontan, autentic, responsabil, deopotrivă în adevăr și eroare, în dreptate și strâmbătate. El nu se ascunde și nu fuge, de nimeni, cu atât mai puțin nu se închide în sine, ca destui alții, care o fac nu doar față de ceilalți, dar chiar față de ei înșiși. Al. George nu li se alătură acestora
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile și cu ajutorul administrativ al acestui om și astfel toată acțiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcționarul abuziv și de-a legitima strâmbătățile comise, de-a lungul ogoarelor, de faimosul stânjen Pișca. [29 mai 1882] ["DE LA UN TIMP ÎNCOACE SE OBSERVĂ... De la un timp încoace se observă o disproporție mare între numărul fictiv al deputaților înscriși ca prezenți în Adunare și între numărul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
maică-mea din hotarul Pietrosu. {EminescuOpVIII 372} [VODĂ] Lasă, Vulpe dragă, nu te teme. Nu mă uit eu la nume, Vulpe fătu meu, numai vorba vine așa. Las' că punem noi la cale să ți se facă județ drept, fără strâmbătate, Vulpe, cu dreptul Vulpe, ca-n carte, fătul meu. Nu te uita tu oamenilor ce zic, mergi înainte cu dreptul tău pîn-în pânzele albe, Vulpițe voinice, că dar n-a intrat zilele-n sac, ce n-aduce ziua de azi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
eu am rămas un biet maistru, să mă comande niște neisprăviți de ingineri. - De, măi Țuți, ce să-ți spun? Vremurile nu s-au schimbat. Am suferit în copilărie de foame și boli, am trăit în sărăcie cruntă, iar acum strâmbătatea a ajuns la rang de lege. Nedreptăți pe lumea asta au fost, sunt și vor fi de-a pururi. Țuți mi-a rămas prieten credincios timp de mai bine de patru decenii. În acest timp, prin viața mea s-au
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
salariile atât de grase, iar rezultate concrete trebuie să existe, ce naiba? Corupții vorbesc atunci când primesc sau dau bani grei pentru nu știu care daravelă; de aici pornește scara nonvalorilor și a lucrurilor făcute de mântuială; de la ei pornește toată putreziciunea societății, toată strâmbătatea, sfidarea avutului față de sărac. Bâlbâiții se fac că vorbesc, mai ales când sunt grăbiți, pentru a-și spune părerea într-o privință, sau poate pentru a comunica o dorință, dar vorbesc așa de greu, că nimeni nu-i înțelege; ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un guvern În care a intrat și Partidul Libertății (socotit de extrema dreaptă). Vineri, 4 februarie 2000, Îndată ce acest guvern a fost Învestit prin depunerea jurământului, toate cele 14 state ale Uniunii Europene și Israelul rup relațiile diplomatice cu Austria. Strâmbătăți asemănătoare (potrivit „principiului” totalitar al democraților că de drepturi și de libertăți democratice trebuie să beneficieze doar democrații și comuniștii, ci nu și naționaliștii) se petrecuseră În decembrie 1937 (când alegeri corecte sunt anulate pentru a se opri ascensiunea legionarilor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Căpitan trebuie să fie sanctificat ca martir pentru Sfânta Cruce, pentru Țară. Dacă și compromisul Sinod al B.O.R. ar sluji adevărul și dreptatea, atunci Corneliu Zelea Codreanu va fi trecut În rândul sfinților ortodocși ca mucenic Întru Hristos. Constituie strâmbătate strigătoare la cer sanctificarea unor lideri ca Moise, Solomon, David și alții, care au avut pe conștiință nenumărate crime, iar Corneliu Zelea Codreanu Încă nu este declarat sfânt cu toate că uciderea În legitimă apărare a unui schingiuitor și omorâtor de studenți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Aleargă cu vântul în pupă de-a lungul mării înălbite, peste valurile mugitoare, și zeitatea neînvinsă, de-a pururi neistovitul pămînt, purtător de semințe, este în fiecare an răscolit de fierul plugurilor, la care înhamă caii.>>" T. Vianu "... Trăit în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășeascăș nu clădind numai monumental, în lat și-n sus, legiferînd și asuprind, ci născocind, după ce a cantat și a zugrăvit, graiul scris și, în sfârșit, Cartea... O ființă
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe vânzarea vitelor). S-a întâmplat însă ca acest Poroțchie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gardul a putrezit, dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia, egumenul mănăstirii Dancul, „au cerut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]