2,683 matches
-
să-și pună prea multe întrebări. Dansam enorm pe atunci, Dumnezeu știe de ce. Primate intermediare între omul alienat al trecutului capitalist și omul nou al viitorului comunist, cu părul pieptănat cu creastă de cocoș, purtând cămăși cu gulerul înalt, pantaloni strâmți și pantofi cu talpa triplă, ne bâțâiam nepăsători la sfârșit de săptămână pe ritmuri sud și nord-americane în subsolul facultăților, în cluburile uzinelor și șantierelor, pe pistele de dans amenajate în parcuri și în sufrageriile mizere ale noilor blocuri construite
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
la un oarecare Richard, întîlnit la Sorana Gurian, Virgil Ierunca scrie: Ea pretinde că e profesor la Alliance Française, deși nu e imposibil să fie dintr-o secție a N.K.V.D.-ului"13.) Suspiciuni, deci, niciodată complet înlăturate, chiar atunci cînd strîmta locuință a Soranei Gurian devine loc de întîlnire a unui grup din care fac parte Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu și alții. Încă o dată, însă, nu la ele se raportează afirmația făcută mai sus, cu privire la
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Dan-Bogdan Hanu Înserare cu lup uitarea sau aducerea aminte sînt ca o teacă cu timpul acolo poveștile se tocesc încet dinspre deznodămînt spre început se scurtează și parcă devin mai strîmte se adaptează și ele vremurilor silite să expire mai repede (pentru a nu stîrni alergii?) personajele se împuținează pericolele se îndepărtează așa că îmi voi aminti și apoi voi uita cum mergeam pe strada aceea pe care (lucru ciudat) casele se
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
servitorilor, în odaia servitorilor, bucătărie și-n bucătărie, biuroul... sofrageria e luminată de sus, din tavan, prin pod... policandrul (liniștea ciucurilor de cristal) din tavanul salonului... cu parchet"... Atîta doar că, ne mai fiind constrîns de dimensiunile scenei, depășește cadrul strîmt al spațiilor interioare pentru a urmări peisajul urban în complexitatea sa. Iată cum se recompune, din diverse texte, posibila locuință curentă a sfîrșitului de secol în București (diferită de cea memorată din copilăria ploieșteană):..."o pereche de case în aceeași
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
poate un invertit (cum bănuim după ce naratorul îl descrie în costumația feminină, nocturnă: "Trecea o femeie înaltă, cu un bogat păr roșu sub o pălărie cu pene, o femeie slabă și osoasă, fără șolduri și fără sîni, într-o rochie strîmtă de fluturi negri. ... Nu știu de ce nu mi-a venit să cred că e o femeie ca toate femeile.... Dar, mai trebuia să mă îndoiesc...cînd în mîna cu degete lungi rînjeau șapte safire de Ceylan?", p. 42); iar dacă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
simplu Acum, doar acum îmi dau seama că fața ta rotundă e șlefuită, clipă de clipă, de mici planete îndrăgostite de soarele tău, pentru totdeauna. Cît de cald este soarele încă, și cît de tandru alunecă ele, pe tot mai strîmte orbite, cum nu s-or lăsa, perseverentele, pînă n-o să-l tocească de tot, - nimicindu-l, iubito, iubindu-l mereu, între tandre și limpezi orbite. Dialog Pîntecele meu, zise unul, e ca pîntecele Parisului - am ajuns rege, vai, pe grămezi
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
forțat la Miercurea-Ciuc, mă obișnuisem cu prezența lui alături de Dinu. Rămăsese singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de bătrânele sale surori. Locuia într-o casă veche cu intrare umbroasă, pe o scară strâmtă, într-o cameră mare, plină de praf și de foteluri desfundate, cu rafturi de cărți până în tavan, cu un pat îngust de schimnic vârât într-un colț al odăii. Când intram în această odaie, unde ne chema deseori, aveam impresia
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
pare "un synopsis", "o descriere" și nu o "judecată negativă" asupra lui Nae Ionescu, dacă i se pare că a spune că o operă "obiectivă, scrisă de pe poziții democratice europene" înseamnă "a strâmta" (!!) pe Basil Munteanu ("un costum democratic, european, strâmt croit") - toate aceste păreri ale D-sale îl caracterizează elocvent. Dl. Mircea Platon nu a înțeles nimic! Nici cine a fost Basil Munteanu - a cărui opera, dincolo de Panoramă... nu o cunoaște, nici ceea ce am "zgâriat" noi, în trei pagini din
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
asupra de măsură. Pentru Cioran, rafinată cultură și polisemantica limba franceză au reprezentat cel mai fertil sol pe care și-ar fi putut semăna vreodată neliniștile și apoftegmele. La București tânărul revoltat s-ar fi înăcrit scriind în cercul prea strâmt al limbii române, la Paris a avut șansa de a deveni unul dintre cei mai mari stiliști ai unei limbi de circulație universală. Nici cu Tutea contextul nu a fost blând. 13 ani din viața i-a petrecut în închisoare
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
citit cu mare plăcere. mon cher, sună de-a dreptul plebeu să spui că ai petrecut o zi de băiat de bani gata, mai bine ziceai că ai petrecut o zi că un fred vasilescu modern Trăind în cercul vostru strâmt.... @Skeptica, unde am mai auzit eu obiecția asta? “De ce risipă aceasta? Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor.” (Matei 26: 8-9) Serios acum și păstrând proporțiile, dincolo de faptul că vorbim de o singură zi
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
meu După străvezii tipare De credeam că sunt Anteu. Rămânând ca-ntr-o uitare Doar în propriu-mi careu Am ieșit pe scena-n care Se jucase rolul meu. Mă purta o amânare Ca pe-un prețios trofeu... în prea strâmtele chenare Și pe singurul traseu Am ieșit pe scena-n care... De s-ar mai face De s-ar mai face foc cu lemne Să mai privești la jarul lor Și să mai crezi acele semne Ce-ți trimiteau câte
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se chinuie în
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
nevinovăția sub așternuturile roase până la urzeală, umezindu-i îngrijorată fruntea arsă de febră, întrerupându-i delirul ca să-l silească să înghită, până la ultima firimitură, puțina mâncare pe care generozitatea grosolană a hangiței neplătite de multă vreme o aduce în odaia strâmtă, răbdând de foame până la halucinație, până la nebunie, egoistă renunțând la hrană ca să se înfrupte copios din exaltare și din iluzia că-și poate salva fiul, dar păstrându-și, chiar și atunci, chiar și acolo, mândria nemăsurată, pregătită să moară în
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
rece o vreme stă la fereastră fumează tușește din piept i se desprind cercuri fumurii fruntea i se încrețește de gânduri Ar trebui anume să-ți vorbesc ca un copil care și-a încheiat un arest în camera ne-ndurător de strâmtă ar trebui să-ți spun că-mi urăsc lacrimile frunzoase din copilăria boțită nu este nimic altceva decât o pară zemoasă care-și caută pentru totdeauna putrezirea și eu la fel ca fructul mă azvârl într-o gură flămândă îmi
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
e deloc simplu să găsești o formulă de conviețuire socială cu atâtea genii neînțelese câte numără literatura autohtonă, cu atâtea grupuri și grupuscule convinse de dreptatea lor definitivă și cu atâtea individualități pentru care limba română e un culoar prea strâmt, și totuși frecventabil. Climatul acesta nu e de dată recentă și nu-l putem lega de un regim anume. Este suficient să parcurgem Agendele lui E. Lovinescu pentru a ne face o idee despre viesparul literelor în plină democrație interbelică
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
se zbate lovindu-se cu trupul de peretele cavității ne-ncăpătoare în semn de respect pot să respir! dar mâine, voi mai putea să respir? viața mea scurtă și plicticoasă între cutele pielii acestui zid mai rezistent decât carnea mea strâmtă și plicticoasă se învechește o moarte întâmplătoare sună adunarea pe câmpia toropită din stânga zidului și eu îmi adun armatele sleite și lașe risipite prin pustiul de gheață din dreapta zidului pentru îmblânzirea morții, gura mi-aș asmuți-o împotriva mâinii vorbele
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
îmi adun armatele sleite și lașe risipite prin pustiul de gheață din dreapta zidului pentru îmblânzirea morții, gura mi-aș asmuți-o împotriva mâinii vorbele împotriva faptelor gestul melancolic și indecis împotriva preciziei dezlănțuite a strigătului veți vedea: sub tunica prea strâmtă, pieptul mi-l voi detona cu o șoaptă! Nocturnă pentru Simina și Andrei Sunt atât de plin de mine încât noaptea la fiecare tresărire a gambelor mă revărs puțin câte puțin în afara marginilor acestui trup catifelat dar puternic în care
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
despre el vorbim și azi în șoaptă. Am trăit în capul tău M-ai strâns de pe drumuri m-ai lăsat să trăiesc în capul tău mi-ai dat aripi noi vaporoase m-ai hrănit cu resturi de civilizație elină. Ce strâmt era sub osul frunții tale dar cât de aproape de noi era Ithaca. O livadă de măslini creștea în creierul tău. Crengile gravide se rupeau sub greutatea zăpezii. O mare tânără se împreuna cu oceanul. Prin ferestrele cafenii ale sufletului tău
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
urăsc,să-i porți în rugăciune, Nu-i nimeni pe pământ,să fie fără de păcat! De vei primi răsplată,pentru "cele bune ", "Amin vouă vă zic",că plata-n viata ați luat! De cazi,plin de dureri,mergând pe calea strâmtă, Nu deznădăjdui,căci totul are un sfârșit! Cât de frumos va fi s-auzi din gura-i sfântă: "Ridică-te,credința ta ,te-a mântuit!" De crucea o purtați cu bucurie, Si spre Golgota,pe Iisus o să-L urmați, Veți
PLATĂ ȘI RĂSPLATĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380769_a_382098]
-
portul tradițional al românilor. Încă de demult, reprezentați pe vechile monumente, îi găsim pe arimaspi purtând o căciulă cu vârful îndoit în față, o cămașă lungă ce le trece până dincolo de genunchi și un fel de ismene sau pantaloni mai strâmți (anaxyrides, bracae - Deremberg, Dictionnaire des antiquites - N. Densușianu, D.P., Vol. II, pag. 57). Numele etnice de aramaei/aramphaei nu reprezintă decât forma grecizată a numelui de arimi/arimani, la fel cum mai târziu au folosit forma de romaios/romaioi pentru
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
exagerările lipsesc, tonul rămânând sobru chiar și atunci când sunt povestite momente dramatice. Din păcate, nu toate articolele din revistă au tonul reținut al acestei mărturii. Pe alocuri, indignarea împotriva regimului comunist se manifestă prin fraze patetice, de genul "așa de strâmtă era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge și oameni schilodiți, fără să se gândească și la un mâine care este permanent..." (Cicerone Ionițoiu, p.31). Dubioasă este și tendința, prezentă în mai multe articole, de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
la baza Domului, cum intrăm pe o ușiță lăturalnică, ferecată la loc cu grijă, și începem să urcăm în turla dreaptă. Afară e un soare cu dinți, vântul rece suflă în rafale printre arcadele laterale și noi urcăm prin coridoare strâmte, depășim locul probabil al orgii, mergem mai departe, ne săltăm pe scărițe de lemn în gânguritul cohortelor de porumbei ce-și au aici cuiburile, cu scopul de a ajunge să vedem cele două clopote vechi, numite după perechea imperială canonizată
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
tîrzie a lui R. Barthes (,de care mă simt aproape, mărturisește Lucian Raicu, și pe care îl iubesc pur și simplu"), precum și de al nostru Matei Călinescu, "care și el simte de mult nevoia deschiderii, a spărturilor în pereții cam strîmți ai criticii literare". Un alt capitol cu greutate al dosarului reprezentat de volumul alcătuit de către Al. Cistelecan este cel referitor la revizuiri. Capitol spinos, pe care mulți l-ar dori închis, însă care, din păcate, e departe de a fi
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care vor să-și depășească condiția primară. „Trăind în cercul vostru strâmt Norocul va petrece, Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor și rece”. E „ceva amar, un fel de obida” afirmă Ibrăileanu, considerând sfârșitul Luceafărului de prisos din punct de vedere al logicii afective, dar și a celei compoziționale. Poemul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]