152 matches
-
nu mai putea răbda și lua înapoi drumul spre garsoniera Mirelei. Se simțea, desigur, așteptat și dorit, Mirelo, și din nou se descopereau însetați unul de altul și nu mai puteau, și era la fel de bine ca altă dată. Măcar că se strâmtase și se subțiase și se rărise în ultimul hal, încă era bine. Odată la două-trei săptămâni încă-și puteau permite o ieșire la Cernica sau la Snagov cu mașina. Dacia lui Velicu, Mirelo, mai veche și decât amănțeala lor, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
era bine. Era bine și din nou se iubeau, deh, vorba vine. Mirela tânjea iarăși, așteptându-l câte patru-cinci zile, văzându-și tot mai limpede soarta, cum își irosea viața stând la mâna cui n-ar fi trebuit... Oricum, se strâmtase și se subțiase și se rărise, Mirelo, nu mai era ce fusese pe vremea când lucra la cantină și avea banul ei și nu depindea de nimeni. Păi, Velicu, deh, ce să-i faci dacă s-a obișnuit cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Delcă. Au venit punctual, la ora fixată, cu sicriul lor, un sicriu încăpător, cum se ceruse, lucios și cu ornamente date cu bronz. Cu capac lucitor. Au dat să intre cu sicriul în casă, dar n-au putut, e prea strâmtă curtea. Nu au putut să-l vâre pe ușă nici aplecându-l, nici ținându-l de-a curmezișul. Nici să spargi ușa nu poți, nici să-l îndoi... — ...o pătură... au cerut ei, atunci. L-au coborât doi dintre ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grijă să-și țină coronița cu mâna stângă, căci în dreapta avea floarea de crin. În apropierea Peșterii Sfinte, se află un atelier de fierarie. El se gândi să dea o fugă până acolo, să-l roage pe fierar să-i strâmteze coronița, și fâlfâind din aripioare a și pornit-o în zbor. Clădirea în care se afla fierăria era veche și dărăpănată, iar camerele în care locuia acesta cu familia lui erau sărăcăcioase. Îngerul privi prin geamurile întunecate și văzu că
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
da și se va prisosi”. (Ev. după Marcu, cap. 4;24) Atâtea neliniști! Și atâtea suspensii... Mă obsedează incredibila asemănare dintre anumite răvășiri ale ființei umane, petrecute în perioade diferite. Semnele de întrebare îmi înțeapă scoarța cerebrală. Cutia toracică prea strâmtă pentru ca inima să- și păstreze ritmul. Respir un aer vâscos, sufocant. Conștiința mea de om și de român se lovește de toate ușile căutării unei explicații și se împotmolește în spațiul rușinii. 23 împușcături, august 1944! vaiete, Și-n devastări
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
după umezeala de afară. Când am intrat în casă, mâinile îmi erau mai reci decât o bucată de gheață. Vrei un pișcot? Atunci putem strânge masa. Mirciulică rămase în fotoliu privind țintă un tablou cu cale. Vasul de argint se strâmta la gât. Potirele albe înfloreau pe o draperie de un roșu stins. Melania se întoarse din chicinetă aranjîndu-și părul. ― Un tablou de la bunica, dragul meu. E plin de atmosferă, nu găsești? Acum însă avem treabă. Exact, chestiunea care am mai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe lângă urechi. Izbea aerul de curățenie, ceva candid, nealterat, pe care bucata de carton reușea s-o comunice. Ochii larg deschiși priveau cu încredere. Un optimism romantic. Rochia neagră, bine închisă la gât, avea mâneci bogate de dantelă, ce se strâmtau la coate. Cristescu puse albumul pe masă. ― Ați fost prietenă cu familia Panaitescu? ― Prietenă? Melania Lupu zâmbi stînjenită: N-aș putea spune asta... În orice caz, buni vecini. Nu uitați că sânt mult mai tineri. La vârsta mea nu mai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Înainte să plecăm. Kitty se Întoarse În cameră, făcu un duș și Își puse hainele cele noi, pe care le cumpărase când spera să-l revadă pe Matthew: o fustă neagră, strâmtă și o bluză diafană, albă, cu broderie, foarte strâmtă pe talie și foarte În genul anilor ’50. Bineînțeles, cu sutien negru, nu alb pe dedesubt - un mic capriciu. Când intră În laboratorul foto abia o observă pe ea, cu atât mai puțin ținuta ei superbă. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
speriat.): Mă răpea. Mă țăcăia de tot. GRUBI: Ți-am spus că n-o să iasă. BRUNO: Unde dracu’ am greșit? GRUBI: S-o ștergem. Să-i dăm drumu’... BRUNO: Cred că s-a rupt osia. Când se rupe osia se strâmtează osul din fundul gurii. Așa-i dacă mâncăm rahat... GRUBI (Rugător.): Hai s-o lăsăm baltă... BRUNO: Și ce-o să zică Pendefunda? GRUBI: Ce-o s’ zică! Ce-o s’ zică! S’ zică! BRUNO: Nu ține. GRUBI (Meditativ.): N-avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
liniște, zise Jenică, dar cu oarece ușurare, au murit și câinii... Mașinăriile mor ultimele, spuse Maca, din pragul halei uriașe, privind spre tavan, acolo unde se întindeau șinele podului rulant. Lumina răzbătea cu dificultate până în mijlocul încăperii imense. Razele se strâmtau prin ochiurile de geam, apoi se răsfirau, difuze. Bancurile pe care se aflau strungurile arătau ca încrețiturile de pe fundul unei ape adânci. Tot astfel, sclipind când și când, ca niște corali osificați pe stâncă, panourile metalice lipite pe zid. Încă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
privind la spumele apei. Podul se găsea în partea cea mai lată a văii, constituind centrul satului, ce se întindea de o parte și alta a râului și pe câteva râpe alăturate. După aceea însă, valea, luînd-o în sus, se strâmta. Zgomotul clocotit și surd ce se auzea provenea de la un punct unde râul cădea într-o scurtă cataractă, îndoindu-se asemeni unui balot de mătase desfășurat. Nici o moară sau piuă nu exista prin aceste părți, apa fiind prea repede ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de tragedie antică este subminat printr-un umor de calitate: Într-una din nopți, Stamate, venind spre a-și face obișnuita-i datorie sentimentală, constată cu uimire și dezamăgire că, din cauze încă nepătrunse, orificiul de ieșire al pâlniei se strâmtase într-atîta, încât orice comunicație prin el era imposibilă. Nedumerit și totuși bănuitor, se puse la pândă, și a doua noapte, necrezându-și ochilor, văzu cu groază cum Bufty, urcat sus, gâfîind, fusese lăsat să intre și să treacă". Un scenariu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din mulțime se va opinti să ridice cîntarul gîndirii pe butucitura mai mult încercată și nu va fi pricină de mîhnire nicicui. Dar băgare de seamă se cere că unele netezituri amăgesc trecătorii trăgîndu-i în țarcuri cu largă intrare și strîmtă ieșire, de nu chiar cu nici o scăpare din îngrădirea lor meșteșugit îndosită sub ispititoarea momeală. Noi doi, o femeie și un bărbat, am pornit cale grea chiar în clipa în care gîndurile amîdorura ni s-au împletit și ni s-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mediul acid al căilor urinare, de care este nevoie pentru a combate bacteriile. Dacă aveți ICU acută, trebuie să evitați raporturile sexuale. Nu consumați alimente hiperstimulante, cum sunt condimentele și prăjelile. Nu beți alcool sau cafea. Nu purtați lenjerie intimă strâmtă sau pantaloni colanți. Remedii tradiționale Fierbeți în apă 60 g de mătase de porumb și beți de trei ori pe zi. Fierbeți coji de pepene verde și beți zilnic opt căni. Zdrobiți o mână de cepe verzi - doar partea albă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
reflectate ale imaginii astfel formate pe glandă merg de aici o parte În nervii care servesc la a face stânga-mprejur și la mișcarea picioarelor pentru a o lua la fugă, iar o altă parte În nervii care lărgesc sau strâmtează orificiile inimii sau care pun În mișcare celelalte zone din care Îi este trimis sângele, astfel Încât sângele fiind aici rarefiat altfel decât de obicei, el trimite spre creier spirite capabile să Întrețină și să sporească sentimentul de frică, cu alte
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pupilele, zadarnic facem apel la voință, care nu poate face asta, atâta vreme cât natura nu a unit mișcarea glandei ce servește Împingerii spiritelor către nervul optic, În modul cerut de lărgirea sau strâmtarea pupilelor, cu voința de a se lărgi sau strâmta, ci cu aceea de a privi obiectele Îndepărtate sau apropiate. Iar dacă, În cazul În care vorbim, nu ne gândim decât la sensul a ceea ce vrem să spunem, lucrul acesta ne face să ne mișcăm limba și buzele mult mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
te constrânge să gândești deschis și plural. Sistemul politic modern, structura sa funcțională, devine un contra-sistem într-o societate a deschiderii și a nuanțelor... Acest sistem modern ticăloșit este în contrasensul contemporan al istoriei pentru că devine o cămașă mult prea strâmtă pe un corp social format din puteri individuale. Ceea ce nu s-a spus în toată istoria modernă, ceea ce Foucault a încercat să spună fiind drastic combătut, este propensitatea acestui sistem de a-și coloniza și subordona puterile civililor, pentru a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
palatului domnesc de aici, vorbește și İon İonescu de la Brad În monografia agricolă a județului Mehedinți. Un alt fapt ce mărturisește vechea existență a mînăstirii este o doină: I. ,, Pe valea mînăstirii Se plimbă călugării Blestemîndu-și zilele Că le-au strîmtat mințile. ” II. ,, Fericirile au sperat Și ce-au sperat n-au aflat. Zbuciumați În sus și-n jos Dar fără nici un folos. ” III. ,, Singuri izolați de lume Nu au gîndurile cui spune Nuna-n sufletele lor Apasă venin cu spor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mic și a reliefului pe care îl are la capătul exterior, uretra se infectează destul de ușor cu germeni preluați din vaginul partenerei sau din alte locuri. Este suficientă o infecție mai serioasă pentru ca uretra să capete cicatrice care o vor strâmta mai mult, făcând urinatul foarte dificil pentru tot restul vieții. La femeie, uretra este mai scurtă și mai largă, deschizându-se între clitoris și intrarea în vagin. Puțini băieți cunosc această localizare a ei și de aceea unii se străduiesc
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în jos, cu unul sau mai multe pliuri -, jachete de blană sau de vară, gulere și manșoane de blană, precum și cu nelipsitele cămeșoaie de noapte - executate din olandă, cu broderie și dantelă. Spre sfârșitul perioadei moderne, fustele și rochiile se strâmtează foarte mult, „marginea de jos a acestora fiind cu o bandă de material textil solid, care să o țină strânsă în jurul gleznelor”. În limbajul colocvial, această rochie a fost adoptată sub denumirea de „rochia împiedicată”. Se purtau pălăriile supradimensionate, ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dacă aruncai privirea împrejur, la dreapta și la stânga, vedeai drumul de țară șerpuind spre culme, iară la vale (...) afară de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos de podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult (...) pe culmea dealului de la stânga spre Ineu, se ivește ici și colo marginea unei păduri de stejar, iară pe dealul de la dreapta stau răslețe rămășițele încă nestârpite ale unei alte păduri, cioate rădăcini ieșite din pământ și, tocmai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
la 15 kilometri de frontiera valahă. Intrarea văii Cernei nu e mai mare de 1 000 de metri; se văd aici câteva podgorii, câmpuri de porumb, pajiști, sătucul Petineska și, ici și colo, pe coasta munților, câteva stâne. Strunga se strâmtează curând, poalele munților se reunesc și nu lasă loc de trecere decât râului; Cerna sare peste blocurile care îi îngreunează cursul; drumul ce șerpuiește cu greu pe rampe n-a putut să-și croiască o ieșire decât cu ajutorul târnăcoapelor, terasamentelor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
preț fericirii cuplului. Problema spațiului vital rămânea, totuși, problema cea mai importanta a acestei familii, proaspăt întemeiată, căci în jurul ei timpul și spațiul, într-o îngemănată mișcare, se micșorau văzând cu ochii. Nașterea copiilor, noua meserie a lui Jonas, locuința strâmtă precum și venitul lui modest, care făcea cu neputință cumpărarea unui apartament mai mare, nu lăsau decât un câmp restrâns îndoitei activități a Louisei și a lui Jonas. Apartamentul se afla la etajul întâi al unui palat din secolul al XVIII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
la bază, dar care pe măsură ce cobora în lumina farurilor, strălucea din ce în ce mai puternic, spre a se pierde în spatele povârnișului care tăia șoseaua. Mașina încetini și se opri la câțiva metri de barăci. Omul din dreapta șoferului ieși, trudindu-se, din deschizătura, prea strâmtă pentru el, a portierei. O dată ajuns afară, lângă mașină, doborât de oboseală, înfipt greoi pe picioare, părea că ascultă mersul încetinit al motorului. Apoi se îndreptă în direcția povârnișului și intră în conul de lumină al farurilor. Se opri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
în comportarea rece a tovarășului Manole. După întoarcere, fură văzuți mereu împreună. Primăvara îi găsi solidari. Rezonanța părea încă proaspătă. Iar acum încerca să descopere zadarnic unde anume și din ce pricină se frânsese totul. Părăsi în cele din urmă strâmta cameră în care locuia, rătăci pe străzi, obosi repede, poate și din cauza căldurii. Spre prânz, când orașul zăcea zăvorât, tembelizat de arșiță, urcă într-un troilebuz gol, decis să-și reia, încă în această duminică, vizitele de altădată la grădina
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]