149 matches
-
există comunicație (Verkehr) și oamenii sânt siliți a atârna de un negoț străin nouă din zece părți ale puterilor fizice și intelectuale ale poporului se irosesc, se risipesc, și de aceea nu numai că nu se formează capital, da și strânsurile vremilor trecute scad pe zi ce merge. Cu necesitatea de-a se îndrepta spre piețe străine numărul obiectelor de trebuință vitală ce trebuiesc transportate sporesc în masă și scad în valoare. Darea cea mai mare și mai grea pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu recunoască această întrolucare, s-o părăsească înainte de-a se constitui. Ceea ce s-a făcut. Astfel oamenii mai întregi și mai luminați din țară au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă și de ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni în puterea cuvântului nu sunt vrednici să vorbească și nu vor mai vorbi. Și d. Ioan Brătianu gândește să prefacă strânsura aceasta în Adunare ordinară? Va să zică vrea d-sa să mai domnească patru cinci ani cu o majoritate compusă din... scursăturile corupției sale administrative? Nul și neavenit e tot ce fac, tot ce zic acești oameni. Pușcăria și carantina propuse de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dânsul, n-ar mai putea să facă nimeni. Iordache fusese cărăuș, urcând la munte grâu și coborând în șes cu draniță. De obicei la astfel de lucrare se întovărășeau neamurile între ele, dar se întâmpla să fie și oameni de strânsură, fără tain și răzbind care cum apuca la merinde. Ca mai umblat și mai în vârstă, în fruntea lor era acest Jorjâcă Bârcă, om răutăcios și spurcat la gură. Te spinteca negru cu privirea și te împungea cu două suluri
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca prin urechile acului"2024. Pentru a ilustra cele afirmate anterior, în cuprinsul articolului se arăta că "o colonie întreagă (...) de români (...) stabiliți la Inan-Ceșmea au fost goniți cu forța publică în județul Constanța, cătunul Traian, și înlocuiți cu o strânsură de familii bulgare"2025. Acest fapt releva, în opinia jurnaliștilor constănțeni, că nu a existat o acțiune coordonată de către statul român având ca scop dislocarea comunităților bulgare existente pe teritoriul Dobrogei. În acest context, se aprecia că "vina mare este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
știi, aveam o întindere nesfârșită de pământ, dar cât bătea ochiul nu vedeam fum de sate. Abia la jumătate de poștă de curte era un cătun ca vai de lume, o adunătură de bordeie. Trăiau în ele niște oameni de strânsură, nu puteam pune pe ei nici un temei. Aduceam oameni la lucru de prin Bucovina. O mulțime de rusnaci: toată săptămâna se speteau muncind, iar duminica beau holercă și le cântau lăutarii. Curtea boierească era o căsuță de țară cu patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am nimerit aici... Acuma, cucoane, dacă mi-i primi, eu ți-oi fi slugă cu credință. Cuconu Jor îl asculta în tăcere, învârtindu-și cheile în buzunarul pantalonilor. În pământurile tinere pe care le desfunda, cu oameni de aceștia de strânsură lucra. Cu ei își înmulțea turmele de vite, cu ei făcea grâul pe care îl trimetea la Galați. Într-un ținut de margine, pustiu, trebuia să se mulțămească cu brațe de muncă. De unde veneau aceste brațe, ale cui erau - știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noștri. Avem deja și câteva investitoare. O avem pe Lira Cruzeiros din Buenos Aires, o avem pe Anna Mazuna din Zürich, o avem pe Valuta Groschen din Frankfurt. Mi-a picat la inimă să vă o asemenea forță financiară, o asemenea strânsură de lovă într-o afacere așa de dură, adică Bad Money - cât o fi costând acum operația? Trebuie să sară de treizeci și cinci sau patruzeci din ăștia mari pe zi, și filmările încep abia la mijlocul săptămânii viitoare... Prin măsuri cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Galata, cu aședzare a trii iarmaroace pe anu” și l-a pus ispravnic pe „Lupul Poroțchie ce au fost căpitan mare” căruia i-a dat și pârcălăbia târgușorului; asta însemnând un venit rotunjor! Dar acest „locu mănăstirescu călcându-să de gloata strânsurii iarmaroacilor și socotindu domniia mea că iaste cu strâmbătate mănăstiriloru,... din vinitul pârcălăbiei să de pe anu câte o sută de lei mănăstirii lui Sfetei Arhanghelu (Frumoasa), făcându și cu mănăstire Galata... milă,... i-am dăruit toată mortasipia Târgușorului,” (taxă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ieși pre alții în târg”. Asta înseamnă că cioclii s-au plâns că slujbașii domnești “nu le țin în seamă, nici cărțile domnești,... și de multe ori îi scot și la bani făr(ă) de știre domnilor și le fac strânsură și asupreală și-i amestecă și la alte mărunțișuri și la lucru domnesc... Rugatu-s-au... și patriarșii noastre, ca să le întărim catastiful și obiceiul lor, ca să nu să răsipească, că au fost patru cete de ciocli, iar acmu au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
într-un vagon de marfă. Drumul a durat mai bine de o săptămână. Eu cu un tren, soția, copiii și sărăcia în altul. Condamnați ... La Nicorești stăteam la părinți și ne durea sufletul de câtă calicie ne năpădise după ce făcuserăm strânsură gospodărească în două rânduri dincolo de Prut. Tinerețe de sacrificii, copil băgat sub iarbă, străini în propriul nostru sat. Cam puțin pentru un nou început. Noi nu aveam ce îmbrăca, copiii la fel. Repetam în mic, ca familie, soarta nenorocitei noastre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
panica locuia în el ca o vietate speriată, ca o inimă nouă, care îi bătea în stomac sau în partea dreaptă, sub umăr. „Poartă-te ca un om cu cap“, își spunea stând încovoiat peste propria durere de vintre, iar strânsura din mațe îl dobora. Cel mai des i se întâmpla la sfârșitul zilei de lucru, când tot ce i se părea prietenos amuțea și o tulburare necunoscută începea să frământe câmpul, liniștea din preajmă, obiectele. Prin benzinărie trecea doar câte
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Foarte bine. Pe mama ta o cheamă Lilia, fetițo? Fetița aprobă cu energie. ă Haide să mergem să o vedem, nu vrei? Fetița deveni serioasă, afectată de resposabilitatea acestei misiuni. Dar ea nu vedea nimic rău în asta. Porfiri simți strânsura copilăriei în mâna ei. § Ochii mari și neînțelegători ai Liliei priviră neîncrezători afară prin ușa crăpată. La început, ceva la fața ei îl șocă și abia apoi Porfiri își dădu seama că aceasta nu mai era machiată strident. Fața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă un fecior”. În prima scăldătoare se puneau flori, ca să fie copilul frumos ca ele, se puneau bani, ca să fie bogat, strânsură de fân ca să nu se opărească. După ce nașa îl îmbrăca în scutece și îl înfășa, îl dădea mamei, zicând: „Primește-l cu noroc și sănătate/ Și de bucurie de la el să ai parte”. După un anumit interval de timp care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
majoritatea incidentelor de agresiune verbală nu sunt niciodată la fel de clare precum acestea. Ce se întâmplă atunci când are loc o agresiune „nedefinită”? Să luăm următoarele exemple: un profesor îl apucă cu fermitate pe un elev de umăr, lăsându-i urme de la strânsură; un profesor împinge cu putere o carte de-a lungul pupitrului, lovindu-l pe elev în piept; un profesor zgâlțâie cu violență scaunul unui elev care moțăie. Victimele acestor tipuri de incidente vor raporta mai greu aceste tipuri de incidente
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Mă topesc și mă usuc / Ca și frunza cea de nuc! / Nu căta a cui îi gura, / C-așa merge strigătura! / Cine joacă și nu strigă / Facă-i-se gura strâmbă! Frunză verde și-o alună / Nu căta fata-n strânsură, / Du-te-acasă și-o ochește / Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina, / Că se joacă pe-ndelete, / Când se prind băieți și fete, / De cu sară până-n zori, / Că ni-i viața rai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai mult într-o continuă decrepitudine spirituală. Celor care amânau din varii motive botezul, Sfântul Vasile le lansează persuasive exortații la botez, când zice: „EȘti tânăr? Întărește-Ți tinerețea, cu frâul botezului! Ai trecut de floarea vârstei? Nu-Ți păgubi strânsura, nu pierde talismanul”<footnote Omilii Și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în col. cit., p. 493. footnote>. Sfântul Vasile subliniază și alt fapt, și anume că, dacă li s-ar împărți acelora care amână primirea botezului, ceva din bogățiile
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de reflecțiile mele..., dară mare jale este pe vremi nenorocite, când un târg sau o țară se topește într-o clipeală. Vă doresc să nu agiungeți aseminea zile...; atuncea se cunoaște cât e de scumpă o vorbă, ce este o strânsură de mână și câtă puțină deosebire este în oamini mari și mici. Nenorocirea ne rebotează iarăși pe toți frați..." 79. Un alt martor al cumplitei molime din 1831 a fost și marele logofăt Nicolae Suțu (1798-1871), un apreciat economist al
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
De câte ori l-al meu păharnic "Umplut-am cupa numai sloți! Că ce sunt recile mademuri, "Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lîng-un haz, pe lîng-un chef. "Împresurat-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi pace "Să-mi duc Moldova-n bătălie "Cu mii de mii de poloboace. Atunci când Turcii, Agarenii Mureau în iuruș cu halaiu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au fost arestați și li se intentează se vede proces criminal. Care va fi crima de care să se fi făcut vinovați studenții români de la Cernăuți de au fost un motiv destul de puternic pentru a risipi mica lor avere de strânsură și centrul lor de activitate spirituală? Nu știm până astăzi decât numai două abateri ale studenților de la Cernăuți, care însă, departe de a constitui o crimă în ochii noștri, nu le-am putea lua în nume de rău decât dintr-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îmbrăcată militărește; dincolo altul spițelat și întreprinzător, aducând ca două picături de apă cu eroul lui Cervantes de Saavedra. În sfârșit din hop în hop, cu chiu cu vai, mai cu opintele, mai cu sughițuri, s-au înjghebat oastea de strânsură a lui Berlicoco Voievod, așteptând cu nerăbdare ceasul cel de fericire când d. inspector va răsări ca Făt-frumos din poveste, spre a o mustrălui. Bietul Papură Vodă! Cum s-ar fi bucurat el, cum și-ar [fi] unit mînele pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
boierul moștenea o blană de samur de [la] străbunu-său, un șal turcesc de la bunu-său, un antereu de citarea de la tată-său, având de gând să le lase toate și nepotu-sa ca să se fudulească și el cu dânsele și fiecare avea strânsură pentru iarnă și parale albe pentru zile negre; c-un cuvânt fiecare avea mai mult de cîtu-i trebuia, căci pe atunci toată țara era "conservatoare". Iar nu se potrivește! Oare ce făcuseră moșnegii ca să merite urgia liberalilor? Ce să facă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grămădirea unui capital intelectual și moral nu seamănă cu grămădirea capitalelor în bani. E drept că cei ce trăiesc astăzi se folosesc de rezultatele dobândite de alți cugetători înaintea lor, însă acele rezultate ei nu le capătă deodată, ca o strânsură părințească, ci trebuie să și le aproprieze prin o nouă muncă individuală, prin studiu. Civilizația omenească se-ncepe oarecum din nou și din fundament cu orice generație nouă, care, daca nu e silită a repeta anevoioasele cercetări făcute de părinți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]