153 matches
-
altfel, numai de la Hristos Domnul poate veni cea din urmă Salvare pentru că El este Calea, Adevărul și Viața! Această bucurie împărtășită a Paștilor după apocalipsa spirituală, autorul nu o vede întâmplându-se decât în mijlocul arcului carpatic, în Dac-șa cea străbună, devenită ulterior Har-Geta și chiar „AȘA-ZA” : „IISus ne-a adus frumusețea de casă / IISus ne-a adus frumusețea de frați / starea de om în Cetatea frumoasă / înaltul de om coboară-n Carpați.”, un model de reală comuniune pașnică pentru
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
fi, de exemplu, compunerea sau descompunerea unor cuvinte „IIsus = ÎI-Sus” ori „daci = d-aci” . „D-aci Pitagora a tras geometrie, / D-aci egiptenii un Sfinx înhățară, / D-aci e Olimpul prădând geografie,/ D-aci au cuvântul de se numesc țară! „Străbuna cea Dac-Șa pe toți vă așteaptă”sau Ora-știe, T-rai-an, AȘA-ZA , ZA-L-MO-X-IS, etc.) Pe lângă figurile de stil abundă inovațiile (cuvinte nou create cum ar fi substantivul „murire „ sau utilizarea extrem de originală a unor feminine „Iliașa cheie” sau „Izabelelor preoți
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
e al vostru- Ați jefuit destul acest popor! Ieșiți din case , vine primăvară, Nevoie are câmpul de arăt... La muncă, hoți, căci noi suntem cu țara Pe care voi ați scos-o la mezat! V-am dat pe mâna patria străbuna, Si ce-ați făcut cu-averea noastră, voi? Ați înșelat poporul ca să pună Lupul cel rău drept păzitor la oi... Ne-ați asmuțit doar împotriva noastră, Ne-ați dezbinat cu falsuri și minciuni, Hoțiile în grup sunt armă voastră. Nu
DE NE-OM UNI...SĂ NU NE STAȚI ÎN CALE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373490_a_374819]
-
Dr. Ion Popescu Stelian Gomboș - Activitatea publicistica: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologica”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumină”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Bună Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credință Străbuna”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeana”, „Grâi Românesc”, „Biserică Ortodoxă”, „Geopolitică”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerita încercare intru desăvârșirea începutului” - la Editură „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
VIORICA POPESCU (Brașov) - PREMIUL III la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea POEZIE OMAGIU, FELICITĂRI Revistei premiate M ărire Ție, Cetate de slove române, E cou de iubire, piatra străbuna, M artor viu de cuvinte cu dor O rhidee-n grădină vâlceana, cu hâr R am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
La Mărășești se aude încă tunul Stăbunul nu te lasă să abdici, Române falnic ești că și gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare! 1
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
vii. Capcană de delir și de durere, Călcâiul ți-e zdrobit de la facerea lumii - o întemeiere A adevărului că intuiția ta e doar o vorbă - pe întuneric Orice înger are nume de fruct oprit și destin luciferic. Eva, frumoasa mea străbună, un Fiu ți-a fost făgăduit - Prin El, păcatul va muri pe veci, pe cruce răstignit, Prin El, sămânța ta va străluci asemeni unui soare, Înveșmântând în raze o femeie cu luna sub picioare. Corina Diamanta Lupu Referință Bibliografică: EVA
EVA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344867_a_346196]
-
când litera mi-era străină Dar mintea mea se încărca în vers cu epopeia lumii întâi a fost sanskrita și-apoi Rama și a lui soață Sita ca vână a mamei și irisul albastru ce va să vină de la o străbună cu nume de regină și-așa se face peste veac o Mărioara (de 84) și un Ion (de 87) se întâlniră Să umple zilnic foi cu gânduri nobile și flori născute în inimi de fii de eroi, Unul este Marin
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază. În palmă-mi crește floarea Atotbiruitoarea. Nu pot, prea tremur tare, Îmi spune Diavolu-n răzoare, Îi spun - hai scoală, vino, vino, In vino veritas, Corino. La miazănoapte apele se-adună, O rândunea din cea străbună, Din unde, jungle, de departe Vine cu florile deșarte, Olegantino, Mamelino, Doi cavaleri , tu, spadasino. La hanul lui Puipui aleargă, Reluăm un text în limba spargă, Ei au muri și mai există , Se regăsesc , Maică Precistă, Va răsări un drac
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
Chirilă, fără a se simte că este de pluș. La Montreal Nadia este „zeiță” iar în România, floare! Grădina florii care a îmbobocit pentru cununa corifeilor este Onești. Nadia doar a trecut prin Montreal, s-a preschimbat din zână a străbunei Moldove, în zeiță pentru sportul universal, pentru baletul preschimbat în gimnastică, de către ea. Nadia s-a renăscut din eternitatea Carpaților, drept o miraculoasă verigă a cosmosului, preexistentă la geneza lumii și dăruită ei acum, spre a reuni oamenii, a-i
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
poartă Cu drag, îndrăgostiții așteaptă Îmbrățișați strâns și supuși, Sărutul sfânt, de la Brâncuși! Ruga. În ruga mea, către un geniu Încerc s-arunc spre infinit, Prundișul noului mileniu, Amestecat și răvășit! Somnul nației. În somnul lui bătrânul dac, Visează Dacia străbuna, Ce azi se sprijină pe-un “ac”, Cu sărăcita ei cunună! Cocosul. Ceasornic al dimineții Cântă astăzi, fals cocoșu, Ca și cesurile vieții Umbrite-s de codul roșu! Renaștere imposibilă. Dacă aș fi din nou născut Aș chema pe Prometeu
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
că tot ceea ce s-a mărturisit, se mărturisește și se va (mai) mărturisi, în această perioadă (cu prilejul împlinirii a 510 ani de la strămutarea Măriei Sale la veșnicele lăcașuri), despre Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt a toată Moldova creștină și străbună și a toată Țara Românească reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Sfântului, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acesta, în contextul existenței noastre de oameni ai începutului
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
când Dumnezeu te-au uns Serafim pentru a fi înger păzitor pentru literatură țării tale. Înainte de ai răspunde Fecioarei Maria, Mihai a întors capul spre mine. I-am văzut pe seninătatea fetei un zâmbet aproape imperceptibil. - Prea Sfântă Biserică noastră străbuna a creat limba literară, oamenii ei au sfințit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice și de stat. Din acel moment trăsătură de unitate a devenit și a rămas limba română și naționalitatea... Am recunoscut în aceste fraze
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
SONETUL ETERNEI POVEȘTI Madona, a sfintei naturi minune, Cu tors de regina nemuritoare, Atâta perfecțiune nu te doare? Cu pioșenie de rugăciune, Cine te-a răsădit, gingașa floare? Din ce stele-a reușit să te-adune? Ce taine moștenești de la străbune De ești atâta de amețitoare? Basmul tău e un continuu prezent Și nu se sfârșește niciodată, Nu-i sculptor să nu-ți fi cioplit monument Să-l povestească în marmură coerent. Privirea ta luceferii îi câtă, Ființa, de poeți, zeificata
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
de țară Limba mea cea de-o ființă-i, Scump tezaur, suferință. Limba mea ca o comoară, E pământul meu de țară. Limba mea cu glasul dulce, Drag cuvântul mi-l aduce. Limba mea e cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
meu de țarăLimba mea cea de-o ființă-i,Scump tezaur, suferință.Limba mea ca o comoară,E pământul meu de țară.Limba mea cu glasul dulce,Drag cuvântul mi-l aduce.Limba mea e cea română,Miorița mi-i străbună.Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor.Limba mea are un nume,E durere și renume.Limba mea vechi obicei,S-a născut cu vechi temei.Limba mea-i din neam de daci,Mândri și oșteni și traci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
ce nu pot să le descriu Sub poartă stelara e lumină un simbol,neclară Războiul rațiunii ,nebunia lumii e-un falnic cântec de fanfara! Ard manuscrise ,în lumi interzise,în munții ascunși pământești Tu viscol de vise ,acoperi istorii,vestigii străbune tăinuiești Sub galbene file și arse de vreme, minciuni omenești E -atâta durere, ce pleacă-n tăcere în triste povești! Albă poveste ,secretul din veste ,trece departe ,departe Albă călăuza,secretul otrăvește, ce se pierde-n pădurile deșarte Negura vremii
ZILELE DIN URMĂ(VI) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378713_a_380042]
-
să deie din Moldova chiar o palmă de pământ; Nici noi toți, nici unul singur să nu-l aibă dintre noi; Și uniți la vremi de pace și la vreme de război, Căci altfel ne va fi țara și Moldova cea străbună O corabie pe mare, bântuită de furtună, În primejdie credința și pământul, legea, totul; Mînile frângând căta-vom unde-i Domnul și pilotul Oare cu o vorbă numai ne învață și ne scapă Ca o stea care răsare călătorilor pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Se sfîrșise-acele cânturi, preoții-ncheiase ruga, Doar din când [în cînd] sunat-a jalnic și-ntr-o dungă Buga, Clopotul lui Ștefan-Vodă ce când vremile se schimbă Mișca pururea de sine, greu *, prorocitoarea limbă. " Toate vechile temeiuri și Moldova cea străbună O corabie pe mare bântuită de furtună, În primejdie credința și poporul, legea... totul... Mînile-nfrîngînd cerca-vom unde-i Domnul și pilotul A căruia vorbă numa ne înalță și ne scapă, Un luceafăr ce răsare călătorilor pe apă". {EminescuOpVIII 220
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vorbă numa ne înalță și ne scapă, Un luceafăr ce răsare călătorilor pe apă". {EminescuOpVIII 220} Poate s-o ivi vrounul de ne-nalță și ne scapă, Cum luceferi se ridică călătorilor pe apă. " De acuma înainte e Moldova cea străbună Ca corabia pe mare bântuită de furtună, În primejdie-i credința și poporul, legea, totul, Mînile frângând ne zicem: Unde-i Domnul și pilotul, Unde cel care c-o vorbă ne înalță și ne scapă, Unde-i steaua să răsară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ne-l văzum, Coperit de crengi de dafini și de-al candelelor fum; Tu, luând de pe-a ta frunte uriașa, neagra cască: " Dumnezeu n-a vrut Moldovei alt Mușatin să se nască Și de astăzi înainte e Moldova cea străbună Ca corabia pe marea bântuită de furtună; În primejdie e țara, legea moartă, neamul, totul, Mînile frângând ne zicem: Unde-i Domnul și pilotul Care numai cu o vorbă ne înalță și ne scapă, Unde-i steaua ce răsare călătorilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe când, din fundul mărei, Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată, cu cer, pământ și mare, O feerie mândră, un vis măreț îi pare. Aceste-s visuuri dalbe ce-aievea le creează Străbuna Miazănoaptea, ce doarme când veghează, Străbuna Miazănoapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume Când marea cea adâncă cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul - o câmpie - și luna ce visează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea mai impunătoare operă de istorie literară”, „cea mai bogată culegere de scrisori literare românești”. Mai puțin importante sunt traducerile lui T., datând de la începuturile activității sale. A transpus câteva piese de teatru - C. F. Hebbel, Maria Magdalena, Franz Grillparzer, Străbuna (1914), Ludwig Anzengruber, Porunca a patra (1915) -, precum și Apologia lui Socrates de Platon (1910), studiul Mihail Sadoveanu de Matthias Friedwagner (1913) ori o serie de secvențe din scrierile de popularizare a moralei religioase, aparținând lui I. C. Ryle, John Bunyan, Otto
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
II-XIII, București, 1932-1946; Frunză verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, îngr. și introd. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, 2003. Traduceri: Friedrich Hebbel, Maria Magdalena, Cluj, 1909; Platon, Apologia lui Socrates, Cluj, 1910; Matthias Friedwagner, Mihail Sadoveanu, Cluj, 1913; Franz Grillparzer, Străbuna, Solca, 1914; Ludwig Anzengruber, Porunca a patra, București, 1915 (în colaborare cu M. Baciu). Repere bibliografice: George Baiculescu, „Carmen Sylva în literatura românească”, ALA, 1924, 199; Leca Morariu, Între exponenții modernismului, FF, 1926, 6; Simeon Rufu, „Modernismul. Simbolism-impresionism-expresionism”, PRL, 1926
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
visul de poet. {EminescuOpI 33} {EminescuOpI 34} {EminescuOpI 35} Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte, Visul apelor adânce și a stîncelor cărunte, Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal, El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune, El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel mare, zimbrul sombru și regal. ...................................... Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe sdrobite, Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, Măști rîzînde, puse bine pe-un caracter
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]