1,470 matches
-
vieții, existenței și fericirii omului pe pământ, sosind cu un teanc de cărți ce atestă incontestabila afirmare ce-o poartă-n suflet ca pe o icoană sacră că, noi, cei născuți în Bucovina și Basarabia, cu rădăcini adânci în pământul străbun, suntem Români și nu „moldoveni”, precum încearcă să ne definească și să ne împartă unii răuvoitori. A venit, având cu el „Istoria românilor din Dacia Traiană”, vol. II, de A. D. Xenopol, „Istoria lui Ștefan cel Mare” de N. Iorga, și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
și pe nepoți, nicicând să nu se rușineze că sunt români, fiindcă trădarea străbunilor e cel mai mare păcat. Doresc foarte mult să ajungă și la inima rudelor și consătenilor mei, a tuturor conaționalilor de bună credință de pe acest picior străbun de plai, că suntem Români, nu „moldoveni”, și dacă ne-am uni, am fi o forță”. Și după cum se vede și copiii sunt pe seama tatălui, bine educați, cu stimă și dragoste față de părinți, bunei și străbunei. De exemplu, Angelica, fiica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
Maci pe rotativă - poezii, (Zalău, Ed. Silvania, 2005), Gânduri pe rotativă (Zalău, Ed. Silvania, 2011); coautor la cartea Biserici de lemn din Sălaj (Zalău, Ed. Silvania, 2008). O găsim prezentă în volumele colective Excelsior ’71, Constelații, Pătrar de aur, Pământ străbun românesc (Zalău, 1977), Silvania (Zalău, 1979), Iuliu Suciu - Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008). Lucrarea de față este rodul mai multor ani de muncă, de documentare și studiu în arhive, biblioteci și din bibliografia edită. Elaborarea unei
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
„Ocupanți” ai propriilor meleaguri străbune? Înființarea, în 1863, a Muzeului Provincial al Bucovinei („Bukowiner Landesmuseum”), cu filiale la Siret și Suceava, a fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanță vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile unor
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
stagiu atât de bogat, să nu cunoască istoria Bucovinei, altfel nu ne-ar alinia în rând cu naziștii germani, declarându-ne „ocupanți”. Oare românii din Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare să fie „ocupanți”ai acestor meleaguri străbune? Părinții, buneii, străbuneii, stră-străbuneii noștri, cărora li s-a tăiat buricul pe aceste plaiuri ștefane, n-au venit, ca alți venetici, să ne distrugă neamul, să ne impună legile și ordinea lor. Să fie ei „ocupanții” propriei lor Țări de
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
fost adoptată încă cu un an în urmă, la sesiunea Consiliului Sătesc din 23 octombrie 2012. 10 deputați, prezenți în sală, din cei 16 existenți, au votat „pentru” acordarea Limbii Române a statutului de limbă regională. Astfel, această veche vatră străbună, unde majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat, printre primele în ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu sacralitate
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Unde-i străin ?! Te-ai dus de-acasă dintre noi sătul de lipsuri, de nevoi, că vrei să ai un trai mai bun și-ai părăsit pământ străbun. Plecat în altă țară-acum dus de speranță, sau de fum să uiți salariul tău puțin, privești în urmă c-un suspin. Ești muncitor, te-ai integrat și-i greu când vii dintr-un alt stat să-ți iei o pâine
UNDE-I STRĂIN ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377093_a_378422]
-
și inima ce-n mine doare, aud glasul, care-ntruna te recheamă. Tu lasă-ți grijile să curgă-n mine, eu ca să-ți iau durerea, o adun, am s-o îngrop așa cum se cuvine, în pământul ce-a rămas încă străbun. Lasă-ți tristețea ca să curgă-n mine, eu am s-o îngrop și s-o dezgrop mereu, când lacrimile nu le pot abține, să știi că în suflet mi-e atât de greu... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Lacrimile din
LACRIMILE DIN PRUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377267_a_378596]
-
încadrat în Universitățile din orașele respective, și reorganizat pe diferite secții. Au apărut o serie de publicații periodice, precum „Ziarul Lumina”, „Vestitorul Ortodoxiei” la București, „Candela Moldovei” la Iași, „Învierea” la Timișoara, „Renașterea” la Cluj Napoca, „Tomisul Ortodox” la Constanța, „Credința străbună” la Alba-Iulia, „Graiul Bisericii noastre” la Baia Mare, „Legea românească” la Oradea, „Biserica și Școala” la Arad, „Foaie diecezană” la Caransebeș, „Călăuza Ortodoxă” la Galați, „Argeșul Ortodox” la Curtea de Argeș. Începând cu data de 27 octombrie 2007, la inițiativa și cu purtarea
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
Cuvintele Ierarhului PATRIOT, Înalt Prea Sfințitul IRINEU, ne-au încălzit sufletele din trupurile pline de frig și ne-au făcut să credem că „EROI AU FOST ȘI VOR MAI FI” și că va veni și „ZIUA DREPTĂȚII” celor mulți. Colindul străbun „O, CE VESTE MINUNATĂ” care răsuna din piepturile înflăcărate a mii de patrioți-pelerini, ne-a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
VESTE MINUNATĂ” care răsuna din piepturile înflăcărate a mii de patrioți-pelerini, ne-a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni și pământ străbun. Și totuși, în acest marasm sufletesc temporar, două momente au mai întristat pe unii români patrioți; în Catedrala Unirii, se aflau 8 veterani din „războiul tiraspolez”, frați de-ai noștri basarabeni; nimeni nu le-a acordat vreo atenție; ei... care
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
la suflet, cu toți cititorii săi. Și se cuvine evidențiat că prin ideile ardente dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii, Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
mult prea mic și slab / pentru-asemenea-ncercări // cum să-mpart, Doamne, strămoșii / și copiii ce îi am, / cum să-mpart o țară-n trei / și în două-același neam? // cum să-mpart, Doamne, Moldova / și prea dulcea Bucovină, / lăsînd crengile deoparte / de străbuna lor tulpină? (...) și-apoi nici nu vreau, Stăpîne, / să mă-mpart în două părți, / răstignit pot fi chiar mîine / numai nu pe două hărți // numai nu pe două hărți!" ( Spovedanie). Poetul, structural neadaptat, herald al neîmplinirii, captează aci rezonanța, unei
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
în anul 1997{\cite 12} și continuată în 2001{\cite 13} - ce dovedesc sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei ctitorire a contribuit din plin - pentru ceea ce eminentul său dascăl, George Breazul, numea „muzica bisericească străbună”. Este vorba despre prelucrarea polifonică a troparului Paștilor - Hristos a înviat...- după melodia tradițională pe glasul II și despre Rugăciunea inimii, scrisă pentru gruparea religioasă Rugul aprins, creație aparent surprinzătoare pentru orizontul muzicianului și care a ajuns în Muntele Athos
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
țară apoi la Expoziția Universală de la Aichi, la Tokio, Nagoya, Praga, Roma, Paris și New York. Artă ce fusese uitată, totuși, în timpurile recente, deși dispunem de mii de titluri admirabile create de compozitori români de două secole încoace, pe fondul străbun al cântecului nostru de dor. Cântec de dor cu care liedul nostru e frate bun și în ziua de azi, așa cum nu e străin de marile confluențe cu cel german, francez (la chanson), italian (la canzone), maghiar sau rus, și
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog 19.00 - concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste și hori păstorești, prezentate sub forma unui monolog muzical, părțile cântate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povețe pentru cel ce vrea să-nvețe... 21.30 - proiecție de filme
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
o aspirină, și o senzație de tangaj, la un geam rotind, învelit într-un pled de stele, e pe punctul de a trece peste Damasc. (Zbor de noapte peste Damasc). Mai mult decît atît, Aurel Rău se detașează de eternitatea străbună, cu sătească origine, plonjînd în ocazional, desfăcînd nervos timpul calendaristic în fișe cotidiene sau lunare (Zodiac). Pentru a trage o concluzie calmantă: "Niveluri cosmice, nenumărate, / E bine cît nu stați de mine toate" (Niveluri). Nu cumva e, pînă la urmă
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
Palatul Copiilor și Casa de Cultură a municipiului Timișoara organizează un spectacol în data de 1 Iunie, în Parcul Rozelor. În prima parte a acestuia, între orele 16-18, vor avea loc festivitatea de premiere și Gala laureaților Festivalului folcloric „Vetre străbune”, după care vor evolua formațiile artistice ale Palatului Copiilor, urmate de formațiile de juniori ale Casei de Cultură a municipiului Timișoara și de alte formații de copii și tineri. Tot în Parcul Rozelor va avea loc și un concurs de
Agenda2006-21-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284982_a_286311]
-
aminte: credința noastră adevărată este mult mai veche de 2 000 de ani (vezi ce înseamnă Sarmizegetusa), noi am uitat, însă, foarte mult din ea. Dar, dacă vom lăsa la o parte snobismul și ne vom aduce aminte de credința străbună, de basmele noastre, de tradiția și portul nostru popular, care a fost și este prezent în munții noștri, în apele și plantele noastre, în aerul pe care-l respirăm, putem, ușor, nu numai să ne înconjurăm, ci și să ne
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
care doresc să ne ajute și să-i chemăm la luptă: ei vin cu toții, pentru că se pregătesc de mult să ne ajute. Așadar: Chemare la luptă Neam de dac din moși-strămoși, Liberi și cinstiți am fost. Ne-am muncit glia străbună Pe ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
acolo în pădure, dar cum Ioana era o femeie isteață, l-a convins pe criminal că va păstra secretul crimei și-l vor duce cu ei în mormânt. Maria, fata cea mare a Ioanei, s-a măritat prima, după datinile străbune și a avut parte de o soartă asemănătoare cu a Ioanei. Soțul Mariei s-a numit tot Ion Lupu și era din satul Moara lui Ciornei. Nu erau rude, doar coincidență de nume. Au făcut nuntă cu focuri de armă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
internațional de la Haga, dar dacă nazismul a fost declarat un regim criminal, comunismul încă nu. Și eu am slujit sistemul, dar am facut o diferență între țară condusă de PCR și țara mea, a neamului meu, a mormintelor, a gliei străbune care trebuie să fie aparate că și demnitatea, viața, de oricine ar atentă la ea. Am depus un jurământ cu mâna pe drapelul țării mele și îl respect. Un barbat e în primul rând, soldat, el e moartea dușmanilor precum
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
aici, altădată, până mai acum o mie de ani". Scriitorul încearcă să zâmbească, însă, în același timp, el dă glas unei meditații grave asupra războiului: "...dincoace, lângă front, întorși cu mii de ani îndărăt, trăiau sub pământ ca troglodiții peșterilor străbune, ardeau noaptea opaiț și se hrăneau numai cu carne de capră, așteptând ca omenirea să descopere agricultura; iar puțin mai jos, spre animalitate, alți semeni de-ai noștri se pândeau în clipa asta unii pe alții din întunericul unei vizuini
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Nu știe nimeni că-s Christos/ Ș'am să-l înviu - că era bun." Poanta fină, cît să te ții suspendat în ea între o lume cu tristeți și alta deja cu mințile băute, se face șarjă în Din ctitorii străbune. Autorul unui roman amestecat, care merită recitit oricînd, Hronicul măscăriciului Vălătuc, include, în acest volum, prefața lui în versuri, Măscăriciul Vălătuc. Soi de Păstorel, Vălătuc e "'nțepător la glumă ca ariciul/ Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]