1,469 matches
-
chipul său inundat de lumină răzbătând fericirea de a fi martorul împlinirii acestui vis măreț... Cum să nu plâng în hohote când acest bărbat e chiar străbunicul meu?!” (ibid.p. 50-51) Floarea din Asfalt-Alexandra Svet-Svetlana este sortită Aici, pe pământul nostru străbun să răsară viguros, cu rădăcini adânc înfipte în trunchiul martirilor, cu coloana dreaptă spre Infinit, cu corola plină de lumină în care se reflectă strălucitor razele Tricolorului, împrăștiindu-i mireasma mărturiei în Dorul prelins, ca într-o lacrimă de chihlimbar
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
ale Revoluției, ispite de parvenire greu de învins, ca niște buldozere îndârjite în furia satanică de dărâmare a lăcașurilor sfinte. Alexandra-Svetlana, însă, nu se înspăimântă, nu se înconvoaie, nu cade, se cutremură înalțându-și glasul din mugetul apelor dospite al pământului străbun, frământat de mii și mii de martiri, chemând caracterele alese, chiar și pe Fiii rătăcitori, spre a se întrupa în Icoana Izbăvirii României Mari-Fiica Neamului dac nemuritor. Îndârjirea ei se opune din răsputeri tuturor opresiunilor baronilor, escrocilor, samsarilor politici, satrapilor
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
celui care, vreme de un sfert de veac, a știut să conducă în mod autonom țara lui, deși condițiile vremii erau vitrege, a reușit să ridice prestigiul cultural al Țării Românești, și mai ales, a știut să moară pentru credința străbună, în acest fel dovedind încă o dată întregii lumi că românii au avut parte și de conducători destoinici, ridicați la rangul sfințeniei. De aceea, în anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va trece pe cei șase martiri în rândurile
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
trecut? Amintirea de șterge odată cu noaptea Ce se ascunde după perdea Iar în tulburătoarea dorință de viață Tremură-n zare, departe, o stea... O NOAPTE TÂRZIE O mână și-un gând pe hârtie O noapte târzie și-o poezie Uitarea străbună răsare Din vise, din noapte, din mare Pe urme albastre se-adună Dureri și iubiri împreună Ce am văzut azi în tine? Mă uit în jur...nu e nimeni Doar gându-mi aleargă alene Pe urmele calde, pe gene Și
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_stoian_1482449448.html [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Astăzi eu scriu în versuri despre țară, Ca tine în ea,la fel trăiesc și simt, Chiar dacă eu ,nu am muncit „afară”, Sunt în țara mea, străin și oropsit! Nu mai cunosc potecile străbune. În bălării ne plâng pusti ogoare, Ce nu mai leagănă de aur grâne. Nici ciocârlia, nu mai cântă-n soare! Vezi? Poarta nu-i închisă,dar e pustiu. În prag stă mama, dar gândurile-i fug, Călătorind în lume,spre
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403028679.html [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
întunericul necunoașterii. Expresia este modalitatea prin care el se afirmă în lume. Și, evident, pe primul plan este pusă iubirea sub toate formele ei: față de partener, față de oameni în general, față de natură, de patrie, de părinți, de copii, de pământul străbun și de tot ce există bun creat de Dumnezeu pentru om. Iubirea pusă cap al celor trei virtuți cardinale, alături de Credință și Speranță. Și cât de limpede rostește Alexandra Mihalache definiția iubirii: „Omul trăiește pentru a iubi și iubește pentru
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
lys) Emilia Rizeanu, profesoară de limba franceză, a văzut lumina astrului de aur într-un sat din pusta cărășană - BERLIȘTE - nu departe de Oravița, într-o familie de oameni simpli, dar cu suflet mare și plin de poezie și înțelepciune străbună. De la bunică face cunoștință cu povești și întâmplări spuse în versuri uneori, căci bunica-i avea un suflet de poet. De la tată moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, înclinațiile lui spre
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Emy_Lys.html [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
exteriorul arcului intracarpatic fiindcă este o adevărată cronică a vieții spirituale, culturale și comunitare ortodoxe și românești din cele două județe - Covasna și Harghita, din ultimii cincisprezece ani ... Spre exemplu, în capitolul întâi, intitulat Rugă și trudă la candela credinței străbune, este redată o sinteză care cuprinde informații privind: repere cronologice asupra înființării și activității noii Eparhii; rolul și funcțiile Eparhiei în arealul multietnic și pluriconfesional din județele Covasna și Harghita; activitatea misionară și pastorală a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
totdeauna inspirat - ca poet, ca publicist și eseist, ca făurar de reviste și edituri, ca fervent om de cultură și animator cultural în sensul major al expresiei, ca om și cetățean pentru care spiritul civic, iubirea de istorie și glie străbună, devoțiunea față de Limba Română (patria dintâi a oricărui scriitor, a oricărui român adevărat) au constituit nu doar idealuri supreme, dar și misiuni, ținte cărora li s-a dedicat cu har și cu toată energia sa, debordantă, cuceritoare și contagioasă. L-
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
dragoste de neam și țară. Chivotul sau sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră.” Teleormănenii se pot mândri cu un nou nume care se alătură literaturii izvodită din străbunul și roditorul lor pământ și sunt îndreptățiți să spere la apariția altor volume semnate Virginia Vini Popescu. -------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1480349352.html [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
22 iunie 2014 Toate Articolele Autorului port în mine atâtea dureri că nu mi-ar ajunge pietrele mării să pot să le număr și atâtea lacrimi, încât stelele cerului ar cădea rușinate sunt toate înscrise în sângele meu - ecoul umbrelor străbune ucigașii uciși, avarii flămânzi intelectualii munciți cu sapa la câmp singuraticii de oameni, din mijlocul lor luptători pentru pace, adevăr și lumină și-a celor luptând doar pentru sine... iubesc viața, dar o deplâng simt bucurie pentru întorșii-n țărână
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Liuba_botezatu_1403385201.html [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
primăveri.../ puterile-mi sleite de așteptarea grea/ mi-adun, să mă-nsoțească în noaptea de-nvieri./ Strâmtoarea-năbușită mă ține pironit,/ stau nemișcat în rugă, tristețile-mi supun,/ desprins ca dintr-un clește în drumul meu cernit,/ plutesc parcă aievea cu cântecul străbun./ Mă leagă - oboseala, îmi dă mereu târcol,/ lăuntric o lumină îmi curge ca un șopot,/ aleargă trenu-n noapte cu șuiere în gol,/ fărămițând în aer fășii subțiri de clopot./ Când temnicerul mișcă vizeta, mohorât,/ o undă străvezie cătușele-mi aprind
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
lumii c-a trădat-o marinarul. În armata țării noastre soldații-s neînarmați Căci guvernul și senatul sunt comuniști avortați! NU VINDEȚI PĂMÂNTUL ȚĂRII Nu vindeți pământul țării la o lume căpcăună, Nu mai vindeți, nu mai vindeti iarăși țarina străbună! Nu ne vindeți orizontul, nu vindeți ape din râu Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu! Nu vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
o carte dublă: când diavol, când cel sus pus! RETROSPECTIVĂ 2013 În dispute fără noimă când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari si derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
dorul evadat din vise. Se scaldă-n balsamul florilor de tei, când pleoapele gândului sunt deschise. Din cer albastru când privește-n ape, Luceafărul coboară-n amintire. Dorul își lasă prin tainică noapte, metamorfozat în altă iubire. Din vol.,, Ecouri străbune" Ploaie de stele Plouă-n iunie cu stele ce se sparg în val de ape. Iar Luceafărul, cu ele, scutură nori de sub pleoape. Lumina razelor sale se prelinge-n codrul verde și tremură în izvoare, când pe apa lor se
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434661732.html [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele acestea am îndrumat elevii clasei a VII-a spre lectura și studiul unei specii literare facultative, oda, aplicând trăsăturile acesteia pe opera literară
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
bine să-și privescă patria ca pe propria-i mamă, să plângă de dorul ei, dacă e plecat departe, să îngenuncheze și el asemenea eroului Dan din poemul „Dan, căpitan de plai“ a scriitorului Vasile Alecsandri la reîntoarcerea pe pământul străbun și să sărute cu dragoste umerii țării sale, pentru că fericirea nu vine din cele materiale, din ceea ce este trecător ca un vânt năpraznic de toamnă, ci din cele spirituale. Fericirea e lumina dragostei, stabilității și libertății, e dreptul de a
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
spre Marea Unire din 1918. Când nepăsarea va fi scuturată de pe ochii fiecărui român vor răsări flori și pe stâncile sterpe, iar libertatea, fericirea, demnitatea națională vor lumina în ființa fiecărui vlăstar al țării. Referință Bibliografică: Din iubire pentru glia străbună / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
că nici lumina nu se împrăștie haotic, ci după un plan de mare exactitate, din alt registru... Te întrebi de unde provine ea, reflectată sau refractată, deși sorgintea ei nu poate fi decât divină, de la creația Veronicăi Oșorheian sau de la valorile străbune, eternizate, condensate în lumea satului, transpuse fără deformări de substanță, în poemele sale... Unii le pot percepe, alții, probabil, ba...” (Cercetător științific dr Gabriela Mircea). Despre... Editura Armonii Culturale a fost fondată la Adjud, la 15 iunie 2011 (la 122
ANOTIMP CERNUT (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anunta_o_noua_aparitie_editoriala_veronica_osorheian_anotimp_cernut_poezie_.html [Corola-blog/BlogPost/355356_a_356685]
-
Publicat în: Ediția nr. 933 din 21 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Poveste de la Sântilie (versificare după mai multe legende populare românești) Hei, vă trageți ice roată Că am , măre, să vă spun O poveste minunată De pe-acest meleag străbun, De pe când această lume Avea alt-alcătuire Pe când ceriul și pământul Erau toate-ntr-o unire Și pe când, cu mic cu mare Toți la Domnul se-nchinau Și spre el mereu rugare Și-osanale ridicau. Cică Domnul sfânt (se zice) Într-
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
Articolele Autorului MERITĂ MULT MAI MULT... Maestrul Gheorghe ZAMFIR poate fi declarat ,,OMUL ZILEI'' în fiecare zi. Instrumentul său fermecat - NAIUL - aduce în inima românilor de pretutindeni fiorul cel mai pătrunzător al cântecului românesc. Fie că este vorba de doina străbună, de cântecul de joc sau acele prelucrări măiestre pe care numai Gheorghe ZAMFIR știe să le interpreteze ca nimeni altul. ROMÂNIA a fost cunoscută pe plan mondial și datorită naiului său inconfundabil. Noi publicul îl iubim, și îl respectăm cu
MERITĂ MULT MAI MULT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Merita_mult_mai_mult_mihai_leonte_1354015668.html [Corola-blog/BlogPost/359405_a_360734]
-
ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint de la Mânăstirea Curtea de Argeș, care se aud atunci când aripile
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
pământ. Când o aud pe Maria, glasul și cântecele ei le intuiesc venind din străfundul milenarei plămade thracice. Mă regăsesc cu tot ce e mai bun în mine, în stihurile și melodiile interpretate de ea. (Mihail Sadoveanu) Din aburul pământului străbun, răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care îi cântă doar sufletul, Maria broda amintirile îmbujorate de mugurii copilăriei, cu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
crescut printre astfel de oameni, printre țărani, de la care am învățat să și cânt, în grădină, la tata.” (Gaby Michailescu-Maria cea fără de moarte. Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12) Maria a fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]