316 matches
-
curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... Citește mai mult HOBZOAICA ȘI TEȘCUȚOAIA*Bunica mea maternă, Floarea Costea, poreclită Hobzoaica, se apropia de 55 de ani, vârsta de la care eu urma să
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu.De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... XX. MOȘU" CHIRCUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015. Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
în neolitic. Pânzele lor, vitralii prin care privim spre catapeteasma atâtor capodopere ale geniului românesc. Menirea și-o îndeplinesc cu chibzuință și răbdare. Să nu știi că ești artistă și să fii totuși. Și soție, și mamă, bunică sau chiar străbunică și să arzi pentru a împlini un vis, o căutare lăuntrică... Ce lucru mai vrednic de virtute, poate fi spus despre țăranca c-un singur nume din Muscel !? Referință Bibliografică: Țăranca din Muscel ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului ...de arșița verii cu roua dimineții de străbunica ce se-ndrepta spre suta de ani căreia îi adunam dude bea ceai de dude de constipată ce era stătea în odăița ei retrasă pui la frigare prins în colțul ogrăzii hrănit pe uliță cu râme baligi muște molii ce
COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365674_a_367003]
-
știu acum!). Sora mea, elevă de gimnaziu, se împrietenise cu o fată din acel sat, într-o tabără de pionieri, și, de rugă (hramul bisericii), tatăl ei ne invitase la ei. Părinții ei erau despărțiți, dar bunica și mai ales străbunica, suplineau cum puteau mai bine rolul mamei. Avea fata asta o soră, liceană...ale ei erau scrisorile, pe care “le furau” pentru lectură, năzdrăvanele. Le auzeam cum chițăie...râd înfundat...se dau de pământ de amuzament. Nu auzeam ce se
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
și să ne încânți în continuare cu scrierile tale pline de har! Și încă ceva: de-abia aștept să-ți văd fața inundată de bucurie atunci când Mara, lumina ochilor tăi, se va-mplini în taina căsătoriei și apoi vei deveni străbunică! Să ne trăiești mulți ani, frumoși și luminoși, dragă Buni! Te apreciem, te stimăm și te iubim! Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru 2 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - DOAMNEI ELENA BUICĂ-BUNI, CU DRAGOSTE ! - LA ÎMPLINIREA CELOR 80 DE ANI (3
LA ÎMPLINIREA CELOR 80 DE ANI (3 IANUARIE 2013) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345698_a_347027]
-
viața. Cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viața.” Petrică Bohuș lucrează în Poliția Română și a cunoscut o lege mult mai înaltă decât oricare dintre legile omenești - a cunoscut legea dragostei lui Dumnezeu. Petrică Bohuș: - ?n copilărie, străbunica mea era o credincioasă care studia Biblia și trăia Biblia. Părinții mei n-au vrut să audă de Dumnezeu și de Biblie, însă am apreciat-o foarte mult pe acea străbunică a mea care ?l iubea pe Dumnezeu și uneori
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356836_a_358165]
-
cunoscut legea dragostei lui Dumnezeu. Petrică Bohuș: - ?n copilărie, străbunica mea era o credincioasă care studia Biblia și trăia Biblia. Părinții mei n-au vrut să audă de Dumnezeu și de Biblie, însă am apreciat-o foarte mult pe acea străbunică a mea care ?l iubea pe Dumnezeu și uneori o mai însoțeam și eu la biserica din sat. Dar ajungând într-o Școală de Miliție, educația pe care am primit-o acolo a fost cu totul diferită. Credeam și eu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356836_a_358165]
-
o perioadă de timp, când creșteau mari, ca acesta din insectar, făceau niște gogoși de mătase albe sau galbene, ca aurul. Ei se închideau în aceste gogoși. Apoi, din gogoși se extrăgeau firele de borangic, foarte fine iar mama mea- străbunica ta- țesea ștergare și marame din aceste fire în razboiul de țesut. Ești prea mică să îți explic totul pe îndelete, eu stăteam pe lângă mama și mă uitam cum țese. Odată, când ea a ieșit afară cu treburi, din curiozitate
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
o arăt dar pot să îți arăt suveica de la mașina de cusut electrică pe care bunica o are de mulți ani; chiar dacă diferă, poți să îți faci o idee, cum ar funcționa. - Bunico, haide, spune drept, ce ți-a făcut străbunica când ai încurcat și rupt ițele? - Ei, scumpo, mama mi-a zis că nu mai îmi dă voie la joacă vreo câteva zile. Îți dai seama ce greu mi-a fost atunci când, închisă în casă, mă uitam pe geam la
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
didactică și de care se va despărți cu durere, dar cu convingerea că el, stejarul, va fi același „Simbol Nemuritor” pentru toți care vor veni în loc, rugându-l să rămână și pentru aceștia la fel de „fidel și primitor” (Stejar frumos, II). Străbunica, de origine elenă, venită pe aceste meleaguri fiindcă „românii sunt oameni frumoși”, are „fața blândă și curată/cu ochii negri, luminoși” atunci când îi spune povești minunate despre țara de origine (Povestea despre greci nu piere), iar „O candelă-n fereastra
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
uriașă care a explodat. Mingea aceea conținea așa multă otravă, că a ucis zeci de mii de oameni, iar pe cei care au supraviețuit, i-a îmbolnăvit foarte grav. Pe atunci, mama mea Hikari, era însărcinată cu mine... - Bunico, pe străbunica o chema Hikari? - Da, puiule! Hikari înseamnă „iluminat”. Sakura întoarse capul ușor și-și concentră toată atenția pe auz, iar Keiko continuă blând: - După ce mingea aia cu multă otravă a explodat, am fost nevoite să plecăm din Hiroshima și să
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
ăsta! Și Mira, aducându-și aminte de însingurarea bunicului în familia fiului, ceru iar iertare Domnului, gândind cum însuși bunicul se purtase cu propria-i mamă. După ce murise bunica Geta, Vidu plecase la băiat, la Artemie, lăsând-o pe biata străbunică nonagenară în grija unei vecine cam lenoase, cam lălâie, de nu-ți venea nici o cană de apă să iei din mâna ei, cât de însetat ai fi fost! Din ziua aceea, era știut, fusese condamnată la moarte! Puternică, bătrânica trăise
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
încearcă să se stăpânească: - Așa-i, draga bunicului. O ruginitură. Dar, din păcate, nu-i numai o bucată de fier stricat de rugina timpului. O așchie ca asta a omorât-o atunci, demult, nu atât de demult pentru mine, pe străbunica Mădălinei. Poate chiar aici. Își prășea săraca ogorul, că oamenii mănâncă și pe vreme de război. A nimerit-o în plin acest sol turbat al morții. Și-a dat duhul, la un ceas mai încolo, în brațele soldatului de la punctul
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
Ion Oancea, zis Niță Oancea ăl bătrân, în sat lumea-l știa de Niță al Grancii, nu știu de unde până unde. Probabil că era singurul copil al Tânei, o fi diminutivul de la bătrânei sau așa o fi chemat-o pe străbunica, nu am prea multă cunoștință în acest sens. În monografia cărturarului Gheorghe Pârnuță, om de valoare al satului, numele de Oancea este pomenit din vechime iar o ramură se întinde în familia Marinoi. Era un rotar foarte căutat pe vremuri
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
schimbat primarul, s-a mutat ziua târgului, este joi, păi, nu se cădea să fie în zi de post. La târg omul vine dimineață, stă câteva ore, ia o țuică de prună, un cârnat, un mic acolo cu muștar de la străbunica, ca la urmă să fie toate înecate cu o bere, douăzeci, depinde. Erau treburi fără logică, acuma nu garantez că primarul ar fi avut așa ceva, dar a fost orientat. Are și nevastă-sa o tarabă cu făcutul cârnaților calzi și
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
face cât așa, COMOARĂ ! De-aceia Doamne, te implor, veghează-i pașii pe pământ, Că drumul veții nu-i ușor, fă-l luuung, cu dragoste și cânt! Dă-i harul de-a cânta duios, de-a spune glume ca bunica, (străbunica) De-a îndrăgii tot ce-i frumos și . . .fără frică, de nimica! Că lumea-i rea și nu răzbești fără puteri din duhul Tău, Cu cât TU mai aproape ești, o vei feri de tot ce-i rău!. Când Maricica
MĂRITE STĂPÂNE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358296_a_359625]
-
aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri cu flori la muscă(cruciulițe). Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara sau cu brâul roșu, țesut tot de ea. Brâul era ornat cu mărgeluțe albe cusute cu dragoste și migală, de pe vremea când era încă flăcău. În Postul mare începeau „sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
ușor, odată cu venirea toamnei”, povestea Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie. Aceea a mamei Ioana, străbunica scriitoarei. „Soție de moșier, rămasă văduvă, aceasta se recăsătorește cu administratorul moșiei, mai tânăr ca ea cu vreo douăzeci de ani, renunțând la viziunea sa morală asupra lumii, pe care o avusese până atunci...” O poveste de dragoste romantică, în
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu cipcă neagră, lucrată manual. Zona Codru a fost reprezentată de Botiș Andreia cu un costum format din năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna și Chiș Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
năframă neagră, spăcel de mireasă, vechi de peste 100 de ani, pintileu cu colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna și Chiș Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru de mătase. Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române. ... 28. Extras original de pe actul de stare civilă privind nașterea străbunicii paterne/materne a solicitantului, eliberat de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române, însoțit de copia legalizată a certificatului de stare civilă, apostilat sau, după caz, prin extras multilingv original eliberat conform prevederilor
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]
-
semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române. ... 29. Extras original de pe actul de stare civilă privind decesul străbunicii paterne/materne a solicitantului, dacă este cazul, eliberat de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române, însoțit de copia legalizată a certificatului de stare civilă, apostilat sau, după caz, prin extras multilingv original
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]
-
semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române. ... 30. Extras original de pe actul de stare civilă privind căsătoria străbunicilor paterni/materni al solicitantului, eliberat de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de redobândire a cetățeniei române, însoțit de copia legalizată a certificatului de stare civilă, apostilat sau, după caz, prin extras multilingv original eliberat conform prevederilor
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]
-
extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, la care România a aderat prin Legea nr. 65/2012, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române. În cazul în care străbunicii paterni/materni ai solicitantului au fost căsătoriți de mai multe ori, aceștia vor depune extrase originale pentru fiecare căsătorie, din care să rezulte data încheierii căsătoriei anterioare și schimbările de nume, după caz. ... 31. Extras original de pe actul de stare
LISTA din 11 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296888]