1,020 matches
-
străbunicii mei au ascuns o familie de evrei în timpul nazismului dar care dorea să fie cu familiile lor au plecat fiind duși în lagăre unde și-au găsit sfârșitul. Familia mea a fost prietena cu evreii generații de a rândul. Străbunicul era foarte bun prieten cu primarul Ștrifundă un mare erou al luptei de clasă fiind prigonit prin munți, luptând împotriva urii și îndârjelii clasei îndoctrinate cu slogane sumbre iar împreună au fost la Alba Iulia cu drapele fiind mândri că
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_ii.html [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe acela la bă-trânețe: pe bunicul meu, Niculaie Pătrașcu, zis Chircuț, după prenumele tatălui, porecla acestuia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
dar eu descope¬ri¬sem primul comoara literară, pe care moșu’ Chircuț o ținea pe fundul unei lăzi rudărești, sub hainele lui de sărbătoare între care el obișnuia să pună pelin. Cum spuneam, moșu’ Chircuț a fost singurul copil a străbunicilor mei Bărnoaia și Chirca Barna, apărut în familia lor când nimeni nu se mai aștepta. Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu că s-a milostivit de ei și le-a dăruit și lor un copil, Bărnoaia, proprietara de drept a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
creierul munților și se lasă lin pe pista din fața vilei bătrânului. Din ea coboară doi bărbați chipeși și o femeie elegantă. Bătrânul se ridică și le iese în întâmpinare. CONTELE DRACULA: Bine te-am regăsit strănepoate! MIRCEA: Bine ai venit, străbunicule! Narcisa se apropie de bătrân și-l sărută pe frunte. NARCISA: Ce mai face fiul meu scump și drag? MIRCEA:(surâde) Ce să fac mămică scumpă, îmi port anii bătrâneții pe lângă mine! Se apropie Prințișor și-i strânge mâna. PRINȚIȘOR
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
cu un căluț călătorise autorul încă înainte de a se fi născut.) Practicul și idealul nu se despart nicăieri în această carte în care ni se dezvăluie că secretul victoriei unui militar stă în punerea, ca scut, a imaginii bunicului și străbunicului între el și inamic - amintire a tătânilor care, la vremea lor, au pășit în sat cu certificatul „Bun pântru armată” împăturat „cu fală în dungi” și afișat la clop. O carte documentară și confesivă, împletitură de lirism și glumeață - de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
-și desființeze granițele spre a deveni țara uriașă a tuturor neamurilor care o compun, așezările românești trebuie să-și știe numele și blazonul neamului și tot ce ține de sângele care îi curge prin vine. Numai așa, familia românească - cu străbunici, părinți și copii - va putea fi recunoscută la locul pe care îl are între celelalte familii europene, ci nu confundată cu altele sau considerată ca fără istorie. Desigur, cei doi, nu și-au propus să epuizeze problema cercetată neavând orgoliul
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1478975563.html [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
sale. Face parte din ilustra generație de cărturari care, la jumătatea veacului trecut, au oglindit în opera și activitatea lor interesele vitale naționale și sociale, în sens antifeudal, ale poporului nostru. Simion Bărnuțiu a fost bunicul lui Ioan Maniu și străbunicul lui Iuliu Maniu, marele om politic care a contribuit esențial la Unirea Transilvaniei cu România. S-a născut la 21 iulie 1808, în satul Bocșa Română, județul Sălaj, într-o familie săracă de plugari români. A început a învăța în
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
lecuit de multe boli”. În anul 1995 decide să se întoarcă în această zonă, de data aceasta singur, pentru a face investigații. În locul celor doi bătrânei el descoperă o tânără femeie, care îi spune că acei bătrânei erau bunicul și străbunicul ei și se oferă sa îl ducă la cedrul descris de aceștia. În timpul celor trei zile pe care le-au petrecut împreună în taiga, ea îi relevă nu doar secretele cedrului sunător, dar și multe mistere ale Naturii și Universului
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458808596.html [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
că ar trebui, măcar în biserică și în cimitir, să se păstreze o anume decență și pietate. Așa se cuvine. Așa am apucat din strămoși, din părinți, care ne luau de mici, în zilele însorite, la mormintele bunicilor și ale străbunicilor, să le curățăm, să le îngrijim. Mama ne învăța, cu literă de lege, să nu luăm nici măcar o floricică de cireș din cimitir, că e mare, mare păcat. Nici măcar o floricică de liliac care te îmbăta cu parfumul și culoarea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MINUNATUL POEM 4 Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului Minunatul poem 4 Cuvântul din cuvinte-și trage seva, Iubirea se hrănește din iubire, Ești oglindirea străbunicii Eva, Oare sunt demn să-ți fiu eu mire? Durerea mea este în partea stângă, Uniți suntem prin crimă și pedeapsă, copii suntem, copiii știu să plângă, dar râsul lor redă statura noastră. Poate de aceea scriem și poeme, Să
MINUNATUL POEM 4 de BORIS MEHR în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Minunatul_poem_4_boris_mehr_1338523833.html [Corola-blog/BlogPost/358717_a_360046]
-
îndreaptă spre București cu un mic corp de oaste, îl ocupă și instalează, din păcate, doar pentru câteva zile, pe Vintilă-Vodă, pe tronul Țării Românești. Ca o paranteză, este interesant de subliniat faptul că după șaptezeci de ani de la moartea străbunicului său, Ștefan cel Mare, ca și acesta, Ioan-Vodă încearcă să pună pe tronul Munteniei un domn prieten. Din păcate, la fel ca și acest mare înaintaș al său, demersul nu-i reușește decât într-o mică măsură. Noua domnie de la
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
rrrrrromi care nu au auzit în viața lor numele de "rom", ar putea fi romi, dacă doar bunicii loor sunt țigani? Hehe. Că-i auzi cum spun, când îi întrebi cine știa limba romani: "bunicii mei știau romani", sau chiar "străbunicii știau romani". Și pe baza mărturiei lor sunt șefii romilor...și culturali și politici. Ce ziceți, legile instituite de domnitorul Ghica acum peste 300 de ani pot fi valabile? Dacă instituția sclaviei numită țigănie s-a abolit, și pe ideea
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1489129179.html [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Străbunicii și bunicii noștri s-au născut sub zodia lui Vasile Alecsandri. Nu exista școlar pe acele timpuri să nu recite două-trei poezii ale poetului la serbările școlare sau cu alte ocazii. Numai apariția lui Eminescu a reușit să-l pună
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1406020233.html [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
după alte surse , cu pridvor înalt,cu coloane inspirate din construcțiile italiene, acele splendide,, loggia'', dar pentru a accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor, ,,din vremea străbunicii'', apoi să urci o scară pe care însă ai acces abia după ce încalți o pereche de papuci textili, legați de glezne. După ce urci scara pridvorului, în stânga se află un hol din care intri în cele patru camere: biroul savantului, dormitorul
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
Magdalena Iorga, căsătorită în Italia cu Alessandro Valota, industriaș, fie pe soția sa, doamna Catinca, aceea care i-a stat alături mai bine de 40 de ani, supraviețuindu-i încă un an după tragica moarte, fie pe vornicul Manolache Drăghici, străbunicul din partea mamei, ultimul cronicar al Moldovei, colonel în armată; sunt prezente și frumoase peisaje ori natură moartă, flori, toate aceste picturi aparținând unor artiști celebri sau mai puțin celebri: Nicolae Grigorescu, Severo Burada, Catul Bogdan, Theodor Aman. Dependințele casei, care
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
dar toate spun același lucru. Toate vestesc aceeași mare taină. Iar când plecăm la colindat, ne vorbim să cântăm aceeași variantă. Pentru că, să știți, aproape în fiecare regiune a țării se cântă după specificul acesteia, cum s-a moștenit de la străbunici. Iată, prima strofă se poate cânta și în felul acesta: "O ce veste minunată în Betleem mi s-arată c-astăzi S-a născut Cel făr' de-nceput, cum au spus Proorocii"... Și colindătorii care, după cum se zice, „vin cu
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
cât timp rămâne să mai cânte. Avea mirarea în priviri și vorba îi lunecase domoală pe buze. „De ce mă întrebi?” Aș vrea să te cunosc și să primești invitația mea, aici... și semnalasem mai mult din privire, cafeneaua de peste drum. Străbunicul meu era latifundiar. Toți feciorii lui au fost trimiși la studii la Paris: trei au devenit medici, doi, ingineri. Avea străbunicul o vorbă ce s-a imprimat în memoria familiei din generație în generație „copiii evrei trebuie să învețe, să
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
vrea să te cunosc și să primești invitația mea, aici... și semnalasem mai mult din privire, cafeneaua de peste drum. Străbunicul meu era latifundiar. Toți feciorii lui au fost trimiși la studii la Paris: trei au devenit medici, doi, ingineri. Avea străbunicul o vorbă ce s-a imprimat în memoria familiei din generație în generație „copiii evrei trebuie să învețe, să aibă o profesie, să se descurce printre mujici până vor ajunge în Palestina”. Tatăl meu era medic, a doua generație de
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
Prokofiev. O audia de multe ori. După ce s-a întâmplat cu tata ce s-a întâmplat, între tristețea și frica de umbrele noastre și teama de a comunica între noi, fratele meu începuse să-mi repete vorba din străbuni, mottoul străbunicului. Nu numai o repeta, dar îl simțeam implicat în acest gând ca într-o îndatorire neîmplinită, uitată. O teamă cumplită a pus stăpânire pe mine. Presentimentul că face ceva periculos mă obseda ziua și noaptea. Începusem să am coșmaruri. Îl
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
avertizez. S-a oprit din povestit. O simțeam ostenită. I-am respectat tăcerea într-o liniște plină de îngăduință. - Și ce s-a întâmplat cu fratele? - A fost arestat. După 15 ani de detenție am venit în țară, în Palestina străbunicului nostru. Fratele s-a pierdut de un cancer, mama de atâtea dureri. - Ești o muziciană foarte bună, cum de nu te-ai prezentat la un concurs? - N-am putut, n-am vrut să evadez din durerile mele. Durerea și amintirile
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
lui stă scris: „Las vouă moștenire credință și obiceiuri străbune”. Tata i-a urmat exemplul, nepăsător la consecințe. Pot să înțeleg venerația pe care Bunu a avut-o pentru oamenii locului. Tata o are și el. Vede în fiecare copil străbunicii lui. Dar eu n-am putut avea aceeași venerație. Dacă aș fi putut, astăzi nu eram păstor de oi, ci păstor de oameni. Din păcate, moștenirea bunicului meu a rămas fără moștenitori. Ironic cum credincioșii de azi venerează temple ridicate
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREȚILE TALE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului I casă îmbrăcată în hainele unor aripi vechi de când străbunicul s-a-ntors de la război cu urme de gloanțe pe creștet asemenea alaiului unei nunți de furnici. împrejmuind grădina salcâmii unde seara se-ntorc ciorile. trunchiul de dud numit banca bătrânei după cea care veghea parcă toți puii de pe pământ de păsări
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Innoi_se_vor_ca_ale_vulturului_tineretile_tale.html [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]