557 matches
-
afla întreaga scenă a lumii, plină de marionete ce așteptau să li se facă cele din urmă retușuri, ca să poată acționa, respectând punct cu punct anticipările lui Alexe, gesturile pe care el le îngăduia. Înmărmurită, Carmina simți în ea o străfulgerare. Totul părea de-o limpezime extraordinară, piesă cu piesă, întreg angrenajul gândirii profesorului ședea la vedere îngrozitor de simplu, de-a dreptul insultător, descifrabil și pentru un orb. Și ea, cea care ascultase pe la colțuri vorbele profesorului de sport, încărcate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ochii îi devin strălucitori și scăpărători. Cred că-n fracțiunea de secundă cât durează, zâmbetul acela mic, crud, sexy, obraznic și rău s-ar putea să fie singurul lucru perfect care a existat vreodată pe lume. O luminoasă și călduroasă străfulgerare într-un milion de stele bătrâne, pocite. Te iubesc. — O, scumpule, zâmbi ea. Întinse mâna și îmi atinse încet ceafa cu buricele degetelor. Ești așa de provincial. Pentru că n-am răspuns, ea se lăsă pe spătarul scaunului, legănându-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Victor Helstrom. Cartea părea veche de șaizeci, poate optzeci de ani. Un volum cartonat cu o supracopertă șifonată, ruptă și ștearsă, pe care se zărea un desen de modă veche, în tuș, care înfățișa un pește foarte urât. Într-o străfulgerare, mi-am amintit cartea trimisă de domnul Nimeni și scârbosul, sinuosul luxofag ascuns în ea. Aproape c-am aruncat Peștii insoliți de pe masă într-o tresărire de spaimă. Dar aceasta era camera Primului Eric Sanderson, iar aceasta era cartea Primului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
clipa în care înscrisă mai târziu la liceu pe când avea 42 de ani, la cursul seral, l-a cunoscut tot într-o miercuri pe Mitică Petrache, în timp ce el pleca de la meditație, iar ea intra la ore. Atât a fost: o străfulgerare; au trecut unul pe lângă celălalt, s-au privit o clipă și Mitică a dispărut în noaptea de aici, în care ea îl va găsi; Parisul nu era cât viața ei, plină de fantasme, ci plină cu francezi, aici va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
repede se întâmplase totul. Vântul se pornise deodată. Nourii, la început răzleți, acoperiseră într-o clipă cerul. Plumburii și grei cum erau, străfulgerau, așa, pe la margine și pe urmă se luminau de sus de ziceai că luaseră foc. Cu fiecare străfulgerare, se făcea mai întuneric. Vântul se întețise. Bătrânul vâslea din răsputeri, dar barca parcă se-nvârtea în loc. Țineam ochii strâns închiși. De frică ce-mi era, nu puteam nici să plâng. Știam că nu mai e mult până la mal, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și durere scenele petrecute: petrecerea, indivizii eleganți, atmosfera de vis. Apoi, tristețea, pustiul stropilor, și apoi scena "crimei" ar trebui spus. Însă mie nici măcel nu mi se pare potrivit. Nu știu. Ceva ce s-a întâmplat și gata. Însă străfulgerarea parcă fusese permanentă. O vedeam pe ea, și abia apoi frânturile de poveste. Foarte real mi se păru și faptul că mă trezii în apartamentul altcuiva. Ghici al cui? Se poate să mă fi ridicat încet, să fi observat apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
murdării, fără să vreau, de sânge. Și văzui coborând ucigător din cer un fulger. În urmă rămase noaptea. Pe cât de real mi se păruse atunci totul, când mă trezii nu puteam distinge decât frânturi din ce se întâmpla, pe fondul străfulgerării dureroase. Eram la mine în my sweet. Însă ceva părea în neregulă. Simții că fusesem totuși undeva. Simții un miros dulce, masculin. Se părea poate să fi visat chiar înainte de a mă fi trezit. Un apartament, într-o clădire înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Vorbește până nu-mi pierd de tot răbdarea. Ochii îi sclipiră. Și se decise să-mi facă pe plac. Am fost mai mulți nemuritori. Aș fi rămas doar eu. Da, e ca-n filme. Dar ai atins sângele în momentul străfulgerării și acum împărțim ceva. De ce, nu știu. Nu e logic. Însă s-a întâmplat. Și ești și tu nemuritoare. A, știu, cu regret, m-ai fi omorât pentru a-mi lua locul. Dar nu e cazul. Ba mai mult, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Un efort vizibil pentru sensibilizarea Rebelului. Dar zadarnic. Vizavi, acesta rămânea în picioare, drept de parcă înghițise un băț. G. a căutat să-i prindă privirea, dar încercarea s-a dovedit grozav de anevoioasă. Doar de două-trei ori, ca într-o străfulgerare, a reușit, dar prea puțin pentru a crea, cât de cât, între ei o punte. G. mânca tacticos, cu poftă - după ce, intenționat, postise toată ziua -, sorbind, din vreme în vreme, câteva guri bune de bere. Obosea mâncând. Degeaba. Rebelul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
apropiaților: "Cu excepția cîtorva poeți, intelectualii ardeleni n-au pană. Dacă dai peste unul care nu scrie greoi, poți fi sigur că ai de-a face cu o excepție." Regula rostită de Noica este încălcată de Ion Papuc prin două calități: străfulgerări intuitive de mare clasă și un curaj sinucigaș de a spune ceea ce crede. Tocmai de aceea cărțile lui au o valoare mărturisitoare și deopotrivă documentară, atestînd un spirit neobișnuit de onest. De pildă, l-am invidiat mereu pentru felul cum
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
Ștefan Cazimir Vă mai aduceți vreodată aminte cînd ați auzit prima oară cutare cuvînt, cînd v-ați izbit mai întîi de cutare noțiune? Mi se întîmplă uneori, în străfulgerări capricioase ale memoriei, să retrăiesc cu precizie cîte un asemenea moment și să mă întreb, dacă hazardul decidea altminteri, cînd și cum aș fi descoperit acel termen și ce alt halo subiectiv l-ar fi însoțit. Un profesor de liceu
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
doi; și sunt doi în unu. Integrare în pat sau deja în cosmos? Unde sfârșește odaia și-ajunge-n astre? Ce forță chiar din rărunchi ne transportă spre regiunea extremă, eternă și eterată? La delicioasa atingere a clitorisului, totul deja se transformă, străfulgerare. În acest mic țâmburuș al corpului se reunesc și fântâna și focul și mierea. Iar penetrația începe să rupă norii și devastează atât de fulgurante singurătăți pe care vederea umană nu le-ar putea suporta dacă-n întunecimea ochilor n-
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
care se repeta. Îi ard una în falcă socrului, la el acasă, și toată familia lui aplaudă. Se ridică iar în picioare și îi mai trag un pumn. Și tot așa, în mai multe rânduri. Impulsurile astea erau ca niște străfulgerări. Când mă copleșeau, eram uluit și râdeam de mine însumi. Însă mă pierdeam în imaginile acelea cu un soi de desfătare. Cred că exagerez. Nu-i așa. În esență, eu mă simțeam în largul meu cu familia, cu munca, prietenii
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
voințe și nu ar fi ajuns pe acest fabulos continent prin alegere rațională. Cronologic, ultimul cântec despre care scrie, revenind în 2009 asupra lui, e același „Mystic Eyes”. Și scrie așa cum a făcut-o în întreaga carte: pieziș, dintr-o străfulgerare, miș- cându-se agil printre amintiri, asocieri de idei, imagini, supoziții, senzații, și anume într-un „flux al conștiinței” ce amenință să instaureze haosul. Scriind despre concertul de la Greek Theatre din Berkeley, unde s-a cântat noua variantă a discului Astral
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
cei care au scăpat, după ce ne-au lăsat să întrevedem, o clipă, atât de multe, par a fi rămas, cu operă cu tot, într-o paralizantă rătăcire: din drumul pe care cu atâta primejdioasă strălucire ni-l arătaseră, într-o străfulgerare, nu mai rămâne, după ridicarea cenzurii și anularea cezurii, decât perfecțiunea uniformă, mată, a unei opere doar împlinite." (p. 28) Citatele sunt cam lungi. Am preferat totuși să le redau în litera lor, fără parafraze, pentru a nu altera câtuși
Teoria ultimului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6257_a_7582]
-
cu sclipiri verzi. Se însera încetișor. În amurgul ce se lăsa, privirile lupilor sclipeau cu tot mai multă hotărâre. Patru, cinci, șase perechi de ochi. Marele roșcat își sprijini capul între picioarele dinainte, mormăi încetișor și, uneori, brusc ca o străfulgerare, își arăta sclipirea colților imenși albi. Ceilalți nu ripostau, doar îl țintuiau, nemișcați, cu privirile lor flămânde, verzi, înțelegătoare... De-acum e noapte... Șase lupi coborau în vale, spre stâne, spre oi. Galopau în șir, călcând în aceleași urme. Se
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
naturalețe superficialitatea, viziunea sincretică, subiectul „noi" este pus să reacționeze ca un singur om, să dorească, să prefere, să deteste aceleași lucruri, să judece și să greșească, să jubileze și să reacționeze la fel, să împărtășească nu doar tabieturile, marotele, străfulgerările de inspirație și temerile, ci până și invaliditățile „Aveam tot felul de suferințe - boli de inimă, dureri de șale, ticuri nervoase. Aveam cea mai monstruoasă durere de cap din lume. Ne afectau schimbările de vreme, modificările de dispoziție și spaimele
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
gări, semafoare, tunele, poduri și, firește, linii. Montându-l, în sufragerie, fiindcă era singura cameră mai spațioasă din apartamentul de bloc în care tocmai ne mutasem, mi-am dat seama că mai trăisem o dată scena. L-am revăzut, într-o străfulgerare, pe fratele cel mic al mamei, chinuin-du-se să facă să meargă un trenuleț asemănător, pe care mi-l adusese Moș Crăciun. Scena se petrecea în 1943. Data o știu dintr-o fotografie. Linia trenului înconjura un brad de toată frumusețea
Ultima jucărie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6161_a_7486]
-
ascundea întotdeuna un om politic abil, care știa să fructifice situația atît în favoarea sa, cît și în favoarea națiunii... Citindu-i poeziile de dragoste de țară sau de mamă, indiferent dacă ești estet sau nu, îți simți inima potopită de o străfulgerare dureroasă, rezonînd odată cu ritmul versurilor, în ciuda naivității lor mai mult sau mai puțin voite și a unor polițe plătite contemporanilor săi cu care ades s-ar război pe viață și pe moarte, cu atît mai greu de înțeles cu cît
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
suprafața apei unui lac în zăpadă. [...] “Hamsa” este sunetul natural al care intră și iese din noi. Ea devine o perdea de energie care se unduiește înainte și înapoi. În mijlocul sau există un gol în care experimentezi eternitatea. Căpătam mici străfulgerări ale infinitului care pătrundeau prin pauză dintre respirații” Bhagavan Das *** Un bun prieten a reînceput să joace șah după o pauză de câțiva ani. Își dorea să aibă succes și să devină unul dintre cei mai buni jucători pe plan
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului - Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66342_a_67667]
-
multe ori se gândise că începea s-o ia razna, pentru că adesea, când privirea i se încrucișa cu cea a Mariei Rita, i se părea că descoperă în ochii ei, timp de doar o secundă, o sclipire incitantă sau o străfulgerare răutăcioasă. Trăia într-un zbucium continuu. Într-o seară, după mai multe săptămâni de incertitudine în care nu știuse dacă suferea halucinațiile unei închipuiri exaltate, sau alterarea nervoasă a unor simțuri răscolite, ori pur și simplu bătaia de joc a
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
consumarea evenimentului istoric real (reamintesc faptul că Poetul Vlahuță a fost publicată în 1896), Caragiale are, prin intermediul părintelui Mantu, viziunea Primului Război Mondial care a zguduit Europa, vorbind explicit despre sfârșitul „unei vaste conflagrații ce amenința să năruiască un continent întreg ”. Dar străfulgerarea oniric anticipativă cu valoare premonitorie a părintelui Mantu nu se oprește aici. La finele bătăliei, țara redobândește acea parte a teritoriului strămoșesc ce agoniza sub „trufia apăsătorului secular”. Istoricii vor numi, ulterior, acest moment al istoriei României Războiul de Întregire
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
suspans permanent, impresia fiind de trăire supramundană, dirijată de instanțe ascunse: „Tot ce facem pentru morții noștri (...) o facem de parcă ar urma să se întoarcă. Sfârșitul, cel adevărat, nu-l poate pătrunde mintea umană” (p. 192). Finalul, brusc, este o străfulgerare a Paradisului ca apocatastază, restaurare a esenței neîntinate, virginale. Salomea, deviată de la o cale fericită printr- un destin crud, revine la puritate în insula natală, unde petrece câteva zile de vis cu Stratis, în decorul bucolic vegheat de Sotiris, un
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
moartea lui J. D. Salinger, dar articolele, dezvăluirile, bârfele, anecdotele și studiile despre el și viața lui n-au obosit să circule. Bezna de care s-a înconjurat scriitorul în ultimii cincizeci de ani de existență e brăzdată de scurte străfulgerări, incapabile să destrame însă plasa densă de secrete. Oricum, în lumea fanilor și specialiștilor, așteptarea încordată a „marii surprize” menține vie speranța că executorii testamentari - fiul său Matthew și ultima soție, Colleen - vor decide să ridice interdicțiile și vor scoate
Din nou despre Salinger by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3441_a_4766]
-
alură, identificată drept Marioara Blaga. În legenda pozei se preciza că, prin mariaj, dânsa avea să poarte numele de familie al soțului, Mihai Șerban - el însuși prezent în fotografie, în calitate de șef al grupului economic român la tratative. Ca printr-o străfulgerare, mi s-a declanșat memoria copilăriei profunde: nu putea fi vorba de altcineva decât de distinsa doamnă Șerban, la care mama mă ducea de mână, pe când aveam vreo cinci ani, pentru ore particulare de limba franceză. Vila stil art nouveau
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]