7,303 matches
-
Acasă > Stihuri > Semne > O SCUFUNDARE Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur
O SCUFUNDARE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1412446499.html [Corola-blog/BlogPost/358543_a_359872]
-
aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar de dragul apartenenței de neam, nu-și schimbă numele, din contra, se străduiesc să-i dea frumusețe prin fapte onorabile și prin cinstirea cu care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
a urmat și soția și... a avut și dânsa succes! A fost bucurie în familie! Scriam amandoi și aveam și cititori... Am simțit atunci că nu suntem singuri, chiar daca ne aflăm la o distanță destul de mare de casa, de glia strămoșilor... Comunicam cu lumea prin literatura scrisă... Apoi a venit împlinirea unui an de la înălțarea către Luceafăr, a marelui poet patriot român, bădița Grigore Vieru! Așa a fost o seară și apoi o dimineață: ziua întâi! Adică, nașterea unei noi poezii
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toma_taina_scrisulu_22_alexandru_toma_1344834785.html [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului „Lacrimile strămoșilor, sângele lor, sudorile lor, stoarse de când s-au răzlețit de mama România, nu mă lasă să tac. Și nimeni din Basarabia, din cei care trăiesc din munca și sudoarea Moldovenilor, care trăiesc pe pământ udat de sânge și lacrimi, nu
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
de pe alte meleaguri ale țării: olteni, ardeleni, moldoveni, rromi (rudari), dar și de alte origini rămași din vremuri vechi ca: unguri, italieni, austrieci, nemți. Cu tot acest amalgam de nații indigenii încă își mai păstrează tradițiile și obiceiurile din moși strămoși. Aici la confluenta Oltului cu Lotru se deschide parcă o nouă poartă din universul românesc, Țara Loviștei, care se desfășoară către nord de o parte și de alta a bătrânului Râu dar și pe mirifica Valea Lotrului și a Latoriței
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu pun la îndoială că la fel de aprins ar dansa „Coasa”, „Alunelul” și alte piese populare românești, numai dacă ar avea îndrumători inițiați în arta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
civilizație dintre ceea ce au ei și ce-avem noi. Diferențele, evident, privesc toate cele trei epoci istorice (Antică, Evul Mediu si Modernă). Și, încet-încet, am înțeles mai bine că, dacă avem motiv să-i pizmuim pe urmașii cei privilegiați ai strămoșilor noștri latini, n-avem și motiv să ne învinovățim pentru săracia noastră lucie. Istoria ne-a discriminat încă din antichitate, iar avansurile istorice ale "premianților" rămân pentru noi handicapuri insurmontabile, oricât de optimiști am fi. Referință Bibliografică: NOTIȚE DE CĂLĂTOR
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Notite_de_calator_conjunctural_gheorghe_parlea_1337874222.html [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
ani, aproape cât vârsta mea. Bădia Mihai, s-a născut în Județul Suceava la Bunești, un spațiu în care a avut șansa să crească, să învețe și care poate i-a fost hărăzit încă de la naștere spre a urma tradiția strămoșilor de a munci - legat prin toate fibrele ființei sale - în adăncul pământului. Din munca sa a făcut un cult ! Legătura cu subpământul i-a adus hrana materială, iarăși cea cu cerul - hrana spirituală, prin scris. Nimic și nimeni nu a
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_un_poet_visato_constanta_abalasei_donosa_1393954212.html [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
părinți ascultă și tac? Strig că mi-e greu să respir și că zac, Când frații pe lume fără ei nu mai sânt. Cu un frate sau soră pari mai bogat, Un clocot de sânge e mai cald între frați; Strămoși, bunici și părinți par adunați Și trăiește în noi o zare de sat. Anotimp imaterial Credibilă s-a întors iarna cuminte Iară vom cădea de pe îngusta bârnă, Dezechilibrați pe pasul înainte, Viața noastră de un fir de păr atârnă. Vinovați
CONVULSII INTERIOARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Convulsii_interioare_stelian_platon_1326359414.html [Corola-blog/BlogPost/361931_a_363260]
-
o mică pauză. M-au impresionat în mod deosebit amintirile legate de aceste acte care cuprindea între altele și obținerea în Germania a noului certificat de naștere intitulat „Certificat târziu de revenire în patrie.” Da! Născut sas în Transilvania din strămoși care cu sute de ani înainte si-au părăsit pământul natal, eu, cam a opta generație în noua lor patrie, reveneam pe pământ strămoșesc și eram primit cu brațele deschise deși anale nu păstrau evidențele celor plecați. Am fot impresionat
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
Rudele s-au împrăștiat în cele patru puncte cardinale... Doamne, spune-mi, cine a suflat cu-atâta ură și blestem de s-au risipit toți atât de departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? (Din volumul de versuri “O mie și una de poeme” - Vavila Popovici) Referință Bibliografică: TEMPI PASSATI / Vavila Popovici : Confluențe Literare
TEMPI PASSATI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1490669079.html [Corola-blog/BlogPost/383308_a_384637]
-
oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCI Căzând uneori sub copite păgâne Și vremuri barbare ale rotii dințate Din cercul cel mare al vremii Ai noștri strămoși Rugându-și pământul Frământat între degete Sângerându-și eroii în doine Au simțit permanent galopându-și părinții Din cuarț către iarbă Și-n barbă crescură rebel Au jurat peste prunci și porunci Să-și sporească recolta bogată jertfelnic Din cete
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473756433.html [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
de „europenism”. Da, noi, cei de la „Cuvântul liber”, naționaliști, în acel sens tradițional-ardelenesc, suntem! Extremiști nu! Naționaliști suntem, cum sunt, și francezii, și nemții, și grecii, și spaniolii, și americanii, și ungurii. A-ți iubi țara, pământul moșilor și al strămoșilor, casa și vatra părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești, sătui de mersul în marșarier, dorind ca
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
dreptul la cetățenia țării cu care m-am născut și la care eu nu am renunțat niciodată! Nu am înțeles nici eu... de ce timp de 34 de ani (până în prezent!) nu am avut voie să îmi vizitez locuri natale, mormintele strămoșilor și țară de care m-am despărțit în niște condiții dureroase. Acum înțelegeți de ce toate acestea trebuiau puse pe hârtie, de ce trebuia să iau o atitudine, de ce trebuia să fac cunoscut drama vieții mele... Așa m-am apucat de scris
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_nichols_taina_scrisului_30_viorel_nichols_1345534767.html [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
acestei experiențe, îmbinată cu realizările trecutului îndepărtat, deci modernitatea cu tradiția. Astfel dr. ing. Iacob Voia dezvoltă mai pe larg decât alți autori de astfel de monografii problema turbinelor hidraulice, care reprezintă invenții în adevăratul sens al cuvântului, având ca strămoș roata de apă.» - p. 7; (3) «În încheiere, apreciez că monografia Roata de apă - primul motor, elaborată de dr. ing. Iacob Voia, reprezintă una dintre cele mai reușite și complete din țară și de peste hotare.» - p. 8. Prefațatorul, acad. Ioan
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Iacob Voia, reprezintă una dintre cele mai reușite și complete din țară și de peste hotare.» - p. 8. Prefațatorul, acad. Ioan Anton, fără a afirma „răspicat“ că roata de apă râmâne întâiul motor zămislit pe planetă și „brevetat“ în Dacia, de strămoșii noștri Pelasgi > Valahi, face, totuși, câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
ușor-memorabilele capitole / subcapitole: 1. Apa ca subiect de cugetare (1.1. „Apa ca tâlc al existenței“; 1.2. „Apa cea de toate zilele, hidropolitica și hidroinformatica“; 1.3. „Încheiere“); 2. Roata de apă - obiect și subiect de studiu (2.1. „Strămoșii“; 2.2. „Comentarii ale istoricilor“; 2.3. „Roata de apă orizontală“; 2.4. „Roata orizontală în Țara Bascilor“; 2.5. „Roțile de apă în Evul Mediu“; 2.6. „Roata de apă la români“; 2.7. Calculul roților de apă“; 2
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
se adresează unui anumit segment de cititori ci tuturor iubitorilor de literatură. În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Făcând referire la același prim volum de versuri - „Descătușări - Fărâme de azimă” - cunoscutul scriitor Daniel Drăgan (pe care am avut onoarea
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
Credința ce-a rămas? Un țipăt sfidător,al unei șoapte, O răscolire-n timp,a clipelor deșarte, Taborică lumină,dintr-un prezent,ce a trecut demult! Dreptatea pe pământ? O utopie! Balanța-i înclinată către cei mai tari! Ne plâng strămoși,înstrăinați ,cu tot cu glie, Iubirea de Hristos,catalogată-i ca o nebunie, De legi făcute de cezari,pentru cezari! Cocoșii,cântă lepădări ,pe catedrale! Arginții,au prins misterioase forme,într-un plic, Nemernicii,primesc urări și osanale, Întoarce-ți Doamne turma
APOCALIPTIC! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1469831157.html [Corola-blog/BlogPost/370052_a_371381]
-
farfurie... n-o mai tăiem cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, mă rog, așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Venerați-vă străbunii! Datorită lor sunteți lumină și aveți un nume, și v-au lăsat moștenire un neam, o țară, un renume
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1485315282.html [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
școlărești și sociale să fie marcată de rugăciune. Fără această alternanță viața noastră șchioapătă și se îmbolnăvește. Calea de urmat în viață: căsătorie sau călugărie? Căsătoria este calea normală a vieții. De la începuturile lumii a fost o pereche de oameni, strămoșii noștri Adam și Eva. Ei au avut această poruncă de la Dumnezeu să crească și să se înmulțească fiind rânduită astfel familia ca temelie a neamului omenesc și ca izvor al vieții. Prin căsătorie omul, bărbat și femeie, devine creator înmulțind
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Poate chiar pe cel aflat la temelia noastră ca români și popor: osul rău - osul dacic - cum îl numea Înalt Prea Sfințitul Serafim Joantă, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Occidentală; osul moștenit odată cu celelalte daruri lăsate de strămoșii noștri. De altfel, recunoaște și poetul: De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un blestem Vechi, de la daci, de la romani, Ai căror strănepoți suntem. De la Cezar la Burebista, Primii celebri junghiați, De-atunci și până-n ceasu-aista Parc-am fi
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Toate Articolele Autorului Măicuța mea, iubita Românie, Nici sângele de veacuri nu-ți este închegat, Dar știu că viitorul îți e sortit să-ți fie Nu negru, plin de ură, ci alb imaculat. Te-au aparat cu viața părinții și strămoșii, Te-au înțepat în spate, cu ură, spini adânci, Acum plângi de durere și-ți mor pe rând coloșii, Te simți ca valul mării izbindu-se de stânci. Eu încă am speranța că tinerii să vină Să vindece un cancer
TREZEŞTE-TE BĂRBATE, FEMEIE ŞI COPILE! de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Trezeste_te_barbate_femeie_alexandru_florian_sararu_1387377357.html [Corola-blog/BlogPost/347703_a_349032]