2,407 matches
-
face mahomedan. Constantin l-a îmbărbătat cu lacrimi în ochi spunându-i că „din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința; mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ". Și Matei și-a acceptat martiriul cu vorbele "Vreau sa mor creștin. Lovește!". Ultimul a căzut capul domnitorului. Trupurile au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele "purtate în prăjini" pe
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
Domnul Un prinț de-un braț vrășmaș ucis. De-atunci, orice drumeț trecea, După-o străbuna cuviință, Lângă altar îngenunchea, Rugându-se cu umilință ; Și ocrotit era de cer De-al musilmanilor jungher. Dar mirele n-a pus temei Pe strămoșescul obicei. Căci Demonul l-a prins curând În mreaja dulce a ispitei, Și el, cu patimă în gând, Sorbise buzele iubitei. Cand, iată, umbre se ivesc : Sunt două...patru...se-nzecesc... Din față-npușcături pornesc ! Ce-o fi ?... Se-nfipse-n
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
contemple. Se dăruia, ca botanist și grădinar, studierii florilor (în sere moderne) și creerii parfumurilor. Apoi, delăsător prin temperament, abandonă și aceste îndeletniciri, dăruindu-se vieții sale aglomerate de visuri, halucinații și mizantropie, interogîndu-se mereu ce caută aici, în palatul strămoșesc. Firește, nu iubise niciodată în cei 25 de ani cîți trăise. Deodată, din palatul din apropiere, descoperi silueta gracilă a prințesei Maria, fiica prințului Mavrodin-Vărzaru, om cu concepții feudale nestrămutate. Maria crescuse, și ea, în puful atmosferei palatine, îngrijită de
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
unor români din țară, dar și din SUA, Austria și Canada, publicat în Gazeta de Transilvania din 15 martie 2000, în care este reclamată "o campanie de denigrare a valorilor culturii naționale, de distorsionare a adevărului istoric și a tradițiilor strămoșești, promovând contracultura și creațiile obscene, decadente" și se cer măsuri contra vinovaților. în apel se specifică faptul că "această campanie este propagată în România îndeosebi de Grupul pentru Dialog Social (Generația 80) și în SUA prin intermediul Centrului Cultural din New York
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
partidele politice cu speranțe deasupra pragului de 5% caută soluții de curmare a ascensiunii d-lui Iliescu, în alianțe ce pot fi acum împotriva naturii, după suprimarea articolului 200 din Codul penal, ce ne punea în conflict cu Uniunea Europeană. Dacă strămoșeasca formulă a Convenției Democrate pare depășită, după ce formația des ciocănită de P.D. se fisurase la toarte, alte alianțe fac cu ochiul dreptei-stânga, cu acea firească atragere a blondului spre brună, a grasului către slabă, a celui deșirat pentru cea cât
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
să facă onorabilă amendă declarînd că nu e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
neînțelegerilor avute cu șeful său ierarhic. Degeaba se zbătuse Cioran să obțină postul de la legionari (rostind, pentru aceasta, o conferință la radio Profilul interior al Căpitanului, rămasă pentru că a fost publicată, la stăruința fratelui său Relu, în revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia disciplina de serviciu și relațiile subalterne. Mai tîrziu va ajunge să se cunoască mai bine, mulțumindu-se să trăiască toată viața fără slujbă și angajamente, ca
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
așa, o anumită latură a curajului nostru naționale. Oricât aș răsfoi manualele de istorie, înafara atacului nocturn împotriva turcilor, pe care i-a măcelărit în somn, alte isprăvi ale lui proto-Dracula nu țin minte să fi descoperit în analele curajului strămoșesc. M-am resemnat, mai ales că în ultima vreme acuzațiile de "trădare" au trecut în planul al doilea. Un domn doctor (în istorie?) îmi scrie negru pe alb: Aprecierile făcute de dumneata asupra lui Mihai Viteazul ș...ț sunt de
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
liniștiți: nu e vorba de uniformele alor noștri. Gradați cotropiți de grăsimi, măgădani împleticiți la limbă și gândire, ei nu vor avea, nici de data aceasta, de jucat absolut nici un rol. Deocamdată, la marile conflicte internaționale participă doar văzduhul nostru strămoșesc. Tocmai de aceea, ar trebui să ne gândim la etapa următoare, când creierele vor conta din nou. însă pentru asta e nevoie de cu totul alți oameni în fruntea țării și în fruntea sensibilului minister al învățământului. Cu precupețe gureșe
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
trecutul și prezentul lor". Pentru Pompiliu Constantinescu, "Talentul d-lui Pillat se hrănește organic din brazda națională; ca esență, se reduce însă la interiorizarea elegiacă a elementelor descriptive; ca atitudine, la pietatea revărsată peste cultul familiei și solidaritatea cu glia strămoșească". Ov.S. Crohmălniceanu îl situează pe Pillat în capul listei la capitolul dedicat "poeziei chtonice", proclamîndu-l sămănătorist, Cornel Ungureanu percepe și el o empatie a bardului cu doctrina sămănătoristă, iar Cristian Livescu afirmă în consonanță: "Contemplația pillatiană prilejuiește tocmai această comuniune
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținînd ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau cum se spune în limbaj religios arhaic la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726, al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
poezia nostalgică a lui Iosif: "Am lăsat pridvorul casei sub umbrarele de nuci,/ Urmărind, urmînd poteca, șipotul de apă vie;/ Pasul nostru sperie sturzii hrăpăreți și, sus în vie,/ Dulci se pîrguiesc la soare strugurii de pe butuci". Sau în Drumul strămoșesc: "E seară, brazii lung șoptesc/ S-așterne drumul strămoșesc/ Iar dorul lui ne poartă". În rest, tot sumarul acestui volum definitiv poartă adînc însemnele parnasiano-simboliste care, pînă în 1923, au irigat adînc lirica sa, cu Orientul, corăbiile în depărtare, cu
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
sub umbrarele de nuci,/ Urmărind, urmînd poteca, șipotul de apă vie;/ Pasul nostru sperie sturzii hrăpăreți și, sus în vie,/ Dulci se pîrguiesc la soare strugurii de pe butuci". Sau în Drumul strămoșesc: "E seară, brazii lung șoptesc/ S-așterne drumul strămoșesc/ Iar dorul lui ne poartă". În rest, tot sumarul acestui volum definitiv poartă adînc însemnele parnasiano-simboliste care, pînă în 1923, au irigat adînc lirica sa, cu Orientul, corăbiile în depărtare, cu pietrele prețioase, ftizia și figurile cadaverice, cu simbolurile altor
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
cetății asupra lui Teodosie, de teama mulțimii de credincioși care deja îl urmau pe străin. De aceea comisese această faptă urâtă pe întuneric, în afara cetății, pentru a zădărnici lucrarea omului venit de la capătul lumii să citească Evanghelia, stricând vechile credințe strămoșești. Zăcu acolo bietul Teodosie fără cunoștință toată noaptea, doar spre zori își reveni și își aduse aminte de bătaia cumplită din seara trecută, după care începu să se roage. Când se făcu ziua plină, porni încet, de-abia pășind de
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
știe...“, mi s-a răspuns. „Crezi tu c-o să aibă în viață nevoie de germană?“ „Dac-o să vrea să plece, o să aibă nevoie.“ „Aaaaaaaa...“ Ați înțeles și voi ideea, da? A reînceput . Pregătirea pentru export, pentru emigrare, pentru părăsirea pământului strămoșesc, a spațiului mioritic, a insulei de latinitate din intervalul carpato-danubiano-pontic. „Auzi, da’, acum doi-trei ani, i-ai fi pus meditații la germană?“, am plusat timid, cu presentimentul că o să primesc un răspuns tragic. Răspunsul a fost exact ăla de care
Pregătirea Tineretului pentru Abandonarea Patriei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19846_a_21171]
-
-așa, în câțiva anișori, o să crească până la cer PIB-ul pe cap de locuitor. Nu mai zic de calitatea populației, care va ajunge cu totul și cu totul din aur. Numai lume bună, fină și selectă va popula pământul nostru strămoșesc. Numai ducese ale modei, conți ai asfaltului, baroane ale parcărilor și marchize ale gunoiului. O să-i implore italienii, francezii și alți gomoși, care acum strâmbă din nas când aud de România, pe EBII în miniatură, pe Bahmuțencele noastre mici, pe
S-a rezolvat: se vor reproduce doar Udrea şi Monica Columbeanu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20110_a_21435]
-
scris Alexandru-Oto această istorie a familiei, care a fost trimisă la un alt nepot (un costean de excepție) din Anglia, de unde a ajuns la mine. Din această istorie, se poate deduce ușor de ce noi, costenii, iubim așa de mult pământul strămoșesc. Mă gândesc: Anumite instituții românești nu au funcționat bine, au avut «derapări». Cum nu au funcționat cum trebuie înainte de perioada «președintelui suspendat» oare vor funcționa mai bine de acum înainte? «Imixiunea» cu Justiția a celor noi veniți la putere poate
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Fapte din viața sa pot servi, astăzi, ca model de înțelepciune și iubire de semeni. Viața preotului Nicolae State-Burluși a fost și este una zbuciumată și în veșnică luptă pentru adevăr și dreptate, fiind un purtător convins al credinței noastre strămoșești - și tocmai de aceea reacționează violent contra tuturor relelor și împotriva celor care ne ponegresc religia. Mi-a rămas întipărită în minte intervenția sa fermă pe un post național de televiziune contra acelora care acceptă, în mod tacit, incestul, ca
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
era maximă. Mai întâi, încercarea sa de a accentua dominația romană asupra Ierusalimului prin introducerea efigiilor imperiale în oraș, încălcând astfel datinile iudeilor a eșuat, în fața dârzeniei acestora, care au preferat să moară, decât să se abată de la exigențele legii strămoșești. A urmat apoi episodul revoltei legate de apeduct; pentru a asigura cerința de apă necesară cetății, prefectul a apelat și la banii tezaurului Templului, iar în fața refuzului căpeteniilor, care au incitat turbulențele populației, Pilat și-a luat revanșa, dispunând o
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
- UN SPAȚIU CULTURAL ROMÂNESC DE PRESTIGIU - Cu adieri de primăvară românească în mij loc de martie, dar departe de ghioceii care-și înalță capul din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în su flet cea de a 15-aniversare a existenței Can delei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam, întâlnire în limba noastră strămoșească - o
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în su flet cea de a 15-aniversare a existenței Can delei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam, întâlnire în limba noastră strămoșească - o prelungire a lumii de acasă, dar și promovarea culturii românești dincolo de hotarele ei. Așadar, cum era firesc, Can dela de Montreal a apărut din nevoia românilor canadieni de a comunica și a se informa. Astăzi nimeni nu se mai
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
zile aniversare, 15 martie, urez stimaților cititori, colaboratorilor, colectivului redacțional, distinsului redactor sef, fondator al acestei prestigioase reviste, domnul Victor Roșca mult succes în continuare, sănătate, fericire, reali zări deosebite pe plan publicistic, cultural și per sonal, alături de tradiționala urare strămoșească de La Mulți Ani!
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
lupta cu "morile de vânt" cunoaște extaza cântecului, drumul spre moarte prinde la fel "chip de cântec", al cărui motiv pare a fi trecerea însăși, în sonorități stinse, ele giace, făcute pentru uitare și leac: Câteodată prin fluier de os strămoșesc/ mă trimit în chip de cântec spre moarte". (Fiu al faptei nu sunt). Și la Eminescu în poeziile sale, dar mai ales în publicistică, descoperim aceași luptă cu "morile de vânt". Această luptă o descoperim în îndoiala față de lume, dar
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
pe oase,/ Sângele-i fierbe în adversitate./ Și toate și tot lasă-n urmă pe veci/ Precum părăsite-n brazde de urme,/ Fără să poată nici să se-ntoarcă/ Nici funia timpului vreodată s-o curme./... Vom pierde gustul casei strămoșești/ Dar și cumplita junglă a fricii de ieri./ Vom trece pe deasupra eternelor chemări/ In abandonul altor uitate primăveri. Noi, cei ce-ajungem să rupem zăgazul/ Și vântul șansei să ne ducă pe mal/ Uitând furtuna care-nghite restul,/ Nesățioasa gură
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
stat, în virtutea vechilor atribuții galonate. Odată cu ei, colorații care până deunăzi trăiau de pe urma unei mârțoage și a unei căruțe cu fier vechi, le-au înlocuit cu limuzine de lux, parcate în fața unor vile arătoase cu și fără turnulețe de stil strămoșesc, dobândite de pe urma dezmembrării întreprinderilor vândute la kilogram. Mă uit și la bancnotele de-acum, purtând chipurile unor iluștri oameni de cultură, personalități istorice. Cumplită ironie a sorții, dacă te gândești că mulți dintre ei au trăit în sărăcie. Poate că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]