210 matches
-
om, este un act care ar face mândria popoarelor chiar celor mai avute În bărbați distinși, prin luminile și virtuțile lor cetățenești! Este mai mult decât o victorie câștigată pe câmpul de bătaie, mai mult decât o revoluțiune victorioasă pe stradele unei capitale, victorii care durează atât cât durează și entusiasmul de multe ori de circumstanță ce l-a produs. Verdictul dela Târgoviște este victoria conștiinței asupra tuturor Îngrădirilor cu care sunt Împresurate simțimintele, cugetările, calculele, interesele cetățeanului, de un regim
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
pomenirea înfrângerii lui Radu Vodă cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, în luptele de la Soci, pe Siret, în județul Baia. Acelei vechi biserici i se spunea Biserica Albă (a nu se confunda cu Biserica Albă care există și azi pe Stradela Albă) și avea hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele) ce se prăznuiește în fiecare an la 24 iunie. Trecerea vremii a atras și înrăutățirea rezistenței acestei construcții, astfel încât, pe timpul domniei lui Gheorghe Duca Vodă, doamna sa Anastasiaa hotărât să o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
integrată în viața religioasă a ora șului și a Țării Moldovei, biserica sfântul Gheorghe (Mitropolia veche) este o podoabă de preț a Ia șului, podoabă cu care se mândrește întreaga țară. B. BISERICI ȘI MĂNĂSTIRI 1. BISERICA ALBĂ Pe o stradelă ce pornește din strada Elena Doamna, în apropiere de intersecția acesteia cu strada Anastasie Panu, se află o biserică cunoscută sub numele de Biserica Albă. Ea a dat și numele respectivei stradele, care altădată era socotită ca fiind la marginea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
BISERICI ȘI MĂNĂSTIRI 1. BISERICA ALBĂ Pe o stradelă ce pornește din strada Elena Doamna, în apropiere de intersecția acesteia cu strada Anastasie Panu, se află o biserică cunoscută sub numele de Biserica Albă. Ea a dat și numele respectivei stradele, care altădată era socotită ca fiind la marginea "Târgului Făinii". Nu are un trecut istoric impresionant, dar, nici de neluat în seamă. Se spune că acest sfânt locaș a fost construit pe locul unei biserici vechi, care exista înainte de anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o prezenț ă care, pe lângă că întregește activitatea duhovnicească, dar este o componentă de preț a peisajului orașului. 2. BISERICA SFÂNTUL ANDREI Când cobori pe strada Palat spre Podu Roș, întâlnești pe partea dreaptă o biserică, situată de fapt pe stradela ce-i poartă numele și, care își sărbătorește hramul de ziua Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat (30 noiembrie); dar, și de ziua Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie). Un document de epocă scrie: (1794, noembrie 21) ". N. A. Bogdan, în lucrarea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Bălăceanu, care oferise găzduire școlii, în casa sa, înainte de a se muta la Biserica Nicoriță. Printre cei care au vizitat și inspectat această școală a fost și Mihai Eminescu, pe când era revizor școlar. 33. BISERICA sfântUL PANTELIMON Este situată pe stradela ce poartă numele bisericii (Sf. Pantelimon) și are o ieșire și în strada Cucu, adică pe porțiunea de stradă dintre interesecția cunoscută cu numele Tărgu Cucului, și cea denumită Podul de Fier. Acest loc purta cândvanumele de Tărgul făinii. Pe lângă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sunt dragi / Și-aparțin tuturor.” (A.E. Baconsky, p. 35) • limita spațială a acțiunii verbale: „Veniți lângă mine, tovarăși, / Ca mâne-o să mor.” (L. Blaga, 50) • componența „obiectului” (sau subiectului) acțiunii verbale. „Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite, din care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceea cu obloanele și ușile bătute-n cuie, din cauza lipsei enoriașilor. Într-un document din anul 1943 descoperit într-un dosar al fostei primării vasluiene, am aflat că la lucrările de realizare a „Străpungerii Gheorghe Asachi”, de fapt a unei stradele ce făcea și face, încă, legătura dintre străzile Donici și Călugăreni, a fost descoperit „...un vechi cimitir jidănesc”. Într-adevăr, câțiva orășeni supraviețuitori ai acelor timpuri au confirmat acest lucru. Tot din acel document am aflat că osemintele au fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
orașul Tulcea s-a construit din nou un abatoriu în marginea orașului despre răsărit"749. În acest context, erau prezentate o serie de lucrări edilitare realizate în orașul Tulcea ce au constat în refacerea unor părți "din pavajele esistente pe stradele: Portului, Gura Pieței, Grivița, Bariera Babadagh, Cuza Vodă, Sabinilor, Sfântul Neculai, Mircea Vodă, Buna Vestire, piața Sâmbăta și în curtea farmaciei orașului"750. Totodată, se menționa faptul că "aceste lucrări s-au făcut în regie cu oamenii de serviciu ai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Doamna din dreptul stradei Isaccea până la strada Sfântul Neculai, toate aceste pe o întindere de 8 244 metri pătrați"752. De asemenea, "s-a reconstruit (...) prin antreprisă parte din strada Elisabeta Doamna și s-a construit din nou șosele pe stradele Cimitirului și Plugarului pe întindere totală de 7 940 metri pătrați"753. Raportul menționa faptul că "s-a mai făcut alinierea câtor-va strade" și au fost realizate "reparațiuni la localurile proprietate a comunei, precum și la școalele de băeți și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era "așezat pe o înălțime ce domina Dunărea"1111 în apropierea Vadului Oii, denumit astfel deoarece prin acel loc "treceau oile care veneau pentru pășunat din Transilvania în Dobrogea"1112. După unirea Dobrogei cu România, "orașul a perdut caracterul oriental (...) Stradele sunt largi, binișor întreținute și iluminate (...) Construcțiunile au început a se ridica din nou (...) Totul reînviază în acest oraș"1113. În aceste condiții, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Hărșova existau peste 1 000 de clădiri de locuit. La
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
băieți și alta de fete. Acestea aveau un institutor, respectiv două institutoare, și erau frecventate de 246 de copii. La sfârșitul secolului al XIX-lea "orașul a perdut caracterul oriental și tinde din zi în zi a deveni mai românesc. Stradele sunt largi, bine întreținute și iluminate. Pe malul Dunării există o grădină publică destul de bine aranjată (...) Totul reînviază în acest oraș"1425. Orașul avea 1 073 de case și o populație de 3 088 de locuitori, din care: 1 640
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunca cu domnișorele, d-na dr. Bolton 1637, d-na maior Ștefănescu"1638. După sosirea în gara Constanța, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor trecură pe stradele Carol I, Piața Independenței, strada Romană și strada Remus Opreanu la Hotel Carol, unde așteptau notabilitățile orașului"1639. Alături de oficialitățile orașului Constanța, la hotelul Carol se aflau și "administratorii cu primarii tuturor comunelor județului", precum și "amploiații subalterni și elevi ai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ne-au arătat dragostea și devotamentul lor, pentru care vă mulțumesc din tot sufletul. Să trăiască Dobrogea și portul său Constanța!"1648 În seara zilei de 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor făcură o preumblare prin stradele iluminate forte frumos, și se opriră într-unul din pavilionele dupe bulevard, privind feerica iluminație a bulevardului, focurile de artificii din port și soarele electric al vaporului Elisabeta"1649. A doua zi dimineața, la orele 1000, a avut loc defilarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 5 iulie 1897 de a prăbușit acea vechitură de moară, în aplauzele și uralele mulțimii"2056. Jurnaliștii tulceni apreciau că "ziua de 5 iulie 1897 a fost o adevărată serbare națională"2057, iar "tricolorul român fâlfâia falnic pe toate stradele"2058 orașului Tulcea. Tocmai de aceea, în cuprinsul articolului se aprecia că "onoare se cuvine domnului Nenițescu, prefectul județului Tulcea, onoare se cuvine domnului Mircea Petrescu, primarul urbei Tulcea, onoare se cuvine tuturor celor ce au dat sprijin săvârșirii acestui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba” <endnote id="(322, p. 222 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Ten- siunea antisemită era, În Moldova acelor zile, extrem de ridicată. În preajma acestor tulburări, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
observă la ele cam aceleași calități ca ale celor din centrul și estul Europei : „Femeile evreice din acest oraș nu sunt de loc urâte - scrie Nenițescu În 1895, În urma unei călătorii prin țările balcanice - și nu rar se Întâlnesc pe stradele Salonicului evreice În adevăr frumoase, Îmbrăcate În haine tăiete și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încărcate cu juvaeruri, la unele cu adevărat de preț. La multe din ele se văd brățări de filigrane și paftale, cu mare meșteșug lucrate de harnicile și măestrele mâini ale argintarilor și aurarilor aromâni olimpiani [...]. Mai nu se vede pe stradele Salonicului evreică care să nu aibă și ceva mătasă pe ea, măcar brâul, dacă nu poate mai mult. Evreicele bogate, Însă, sunt În toate zilele săptămânii Îmbrăcate În rochii de mătasă de mai multe culori” <endnote id="(258, p. 576
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba. Așa că comanda militară amenință pe soldați cu 25 de lovituri de harapnic, de ar mai maltrata pe evrei sub orice pretext și se văzu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
calul și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere prin stradele mărginașe se răspândea teroarea. Căci, dacă întâlnea vreun adversar sau pe unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea ochiul Ilie Geambașu. Trebuia s-o aibă cu orice preț. Viola
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiindcă nici nu intra în mijloacele mele ca, la vârsta de 15 ani, să-l fi cunoscut pe tot; afară de asta, o amănunțire prea mare nici n-ar fi interesantă. Mă voi mărgini, dar, a vorbi numai de cartierul și stradele centrale, cât și de marile lucrări edilitare realizate în cursul vremurilor. Am spus mai sus că Dâmbovița nu era nici canalizată, nici rectificată pe vremea aceea. Puțin adâncă, șerpuind într-o albie la nivelul stradei, murdară, fără cheiuri, cu poduri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al Academiei între Calea Victoriei și strada Colței.98 112 bucureștii de altădată 96. Lista premianților și discursul generalului Florescu sunt reproduse de Bacalbașa după: TRC
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcea numai duminicile, generalul Florescu vine în persoană ca să vadă progresele realizate. Se oprește în fața mea, îmi comandă: arma la mână, apoi îmi cere ca, în această poziție, să fac trei pași înainte. Duminica viitoare facem un marș militar pe stradele Capitalei, cu puștile și cu muzica în frunte. Am coborât strada Mihai-Vodă, am trecut pe Podul Mogoșoaiei, strada Carol, strada Craiovei (actuala Rahovei) și ne-am oprit pe câmpia de la Filaret. După câteva exerciții ne am înapoiat. Pe vremea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ordin soldaților de pe linia Dunării ca să răspundă cu gloanțe. La 26 aprilie, ziarele anunță cu litere groase că turcii bombardează din Vidin Calafatul. Ghiulele cad în Dunăre. Tunurile românești au început a răspunde.43 Edițiile ziarelor sunt smulse de trecători, stradele sunt pline de public, emoția este fără putință de a fi descrisă. La 26 aprilie cele dintâi trupe rusești ajung în gara Târgoviștei (azi Gara de Nord) și încep să se îndrepte în grabă către Giurgiu.44 344 bucureștii de altădată 41
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
splendid pavoazat. Toate ferestrele, pe Calea Târgoviștei, Calea Mogoșoaiei, strada Lipscani erau împodobite cu drapele cu culori românești si ruse“ etc. - ROM., an. XXI, 28 mai 1877, p. 471). Își poate oricine închipui ce îmbulzeală de lume era pe toate stradele. Calea Griviței de astăzi, strada Târgoviștei de atunci, ca și Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) erau pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]