97 matches
-
iar curiozitatea unui străin ca mine nu poate trezi decât suspiciune și teamă. O ultimă discuție cu o țărancă bătrână, originară dintr-un sat din apropiere, aș putea afirma că reprezintă pelerinul tipic al locului, după felul cum era îmbrăcată, straița de lână, mâncarea pe care o consuma așezată pe o bancă, sub unul dintre brazii seculari din parc (zacuscă cu ciuperci și pâine de casă, mai exact). Vine de ani de zile aici la Curtea de Argeș, „de când a apucat, de copilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au răbdare, că trebuie să stea două-trei ore. - Ungem de cu seara coada cu un pic de untură de porc, ca s-o împletim ușor a doua zi. Mirele ce poartă? - Gaci (pantaloni extrem de largi, ca o fustă, din in), straiță, chimeșă, clop, brăcinare. Pe steag, am cusut chișchineuț, cum ar fi o batistă. A scos mirii afară, la soare, în curte, și i-a rezemat, așa împodobiți, de niște buturugi cenușii de fag. Mă uitam la păpușile acestei bătrâne și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
puteri apotropaice, dar dacă aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului solar, mătase devine un factor activ în domolirea stihiilor. O ipostază a mrejei ce capturează monștrii o constituie, într-un basm din Vălcău de Jos, Sălaj, straița primită ca ajutor năzdrăvan: ea leagă diavolii și moartea însăși. Scenariul inițiatic conține aceeași practică de consacrare prin care agresorul asociat materiei primare este sacrificat pentru nunta fetei, devenind o imagine in nuce a Cosmosului regenerat: „cu carnea de-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a toiagului fermeca. În basmul Cu cătana, din Vălcău-de-Jos, Sălaj, puterea în formă brută este secondată de un obiect cu puteri magice. Dumnezeu dă eroului (ipostaza lui de inițiat se traduce prin împlinirea perioadei de cătănie și vârsta senectuții) o straiță ce capturează diavolii doar prin poruncă, la fel ca în cazul botei bătăușe. Traista trebuie pusă în aceeași categorie cu mreaja fetei prădate de peștele mitic, pentru că folosește aceeași magie a legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capturează diavolii doar prin poruncă, la fel ca în cazul botei bătăușe. Traista trebuie pusă în aceeași categorie cu mreaja fetei prădate de peștele mitic, pentru că folosește aceeași magie a legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât și straița trec împreună cu inițiatul în lumea morților, cu ajutorul sicriului - barcă a lui Charon, și personajele de pe tărâmul thanatic suportă efectul darurilor sacre (paznicul de la rai e băgat și el în straiță, iadul este evacuat la sosirea bătrânului). În zilele noastre obiceiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legării, o strunire vremelnică a răului. Atât bota, cât și straița trec împreună cu inițiatul în lumea morților, cu ajutorul sicriului - barcă a lui Charon, și personajele de pe tărâmul thanatic suportă efectul darurilor sacre (paznicul de la rai e băgat și el în straiță, iadul este evacuat la sosirea bătrânului). În zilele noastre obiceiul funebru de a transmite obiecte pentru viața de dincolo, atât pentru cel mort, cât și pentru cei ce au plecat înaintea lui, este foarte viu. Rudele așază în sicriul dalbului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zăpada, tocmai pentru asemenea situații în care domni veniți dela oraș ar dori să înopteze acolo. S-au tomnit, au ajuns la înțelegere să-i călăuzească pentru câțiva Florini. Și-a luat și el merinde pe două zile într-o straiță frumos cusută de vreo drăguță de-a lui din sat, s-a încotoșmănat cu recălul lui cel mai fain și-au plecat la drum. Douăzeci de ore au luptat deschizând drum în nămeții ce le treceau de umeri, din când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
continuă el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea Neamțului, per ranito... Înțelego Don
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să mă păsuiască și ei! Ce naiba?! N-oi fugi cu Țara Moldovei în straiță!... Oare Marele Domn și voievod a toată Țara Moldovei, "Buzduganul Creștinătății", n-are atâta crezământ la ei?! Juga ridică brațele către cer implorând Divinitatea într-o resemnare mută. Ca prin farmec, Ștefan se îmblânzește: Dragul meu!... Neprețuitul meu "Mare" vistiernic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
te fi odihnit, o zi, barem... O să mă odihnesc... Nu m-ai lăsat să te oblojesc... Ștefan face câțiva pași să-și încerce "botina": De-a fi și-a fi să mă întorc în Scaunul de la Suceava, să vii cu straița doldora de buruieni: o să ai ce obloji răni mai vechi, răni mai noi... O să poruncesc să sune trompeții la porțile Cetății ca pentru oaspeții cei mai de samă... Ștefan tace câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
redactor, V. Copilu-Cheatră. Ziarul își propune să fie o tribună de protest a populației din Transilvania împotriva ciuntirii țării, un scut al moților pentru reîntregire și progres. Între alte rubrici, numeroase („Războiul în 7 zile”, „De la Horea la Pelaghia Roșu”, „Straița lui Cârlig” etc.), pagina culturală e bine reprezentată, mai ales prin poezii semnate de Aron Cotruș, Petre Bucșa, Al. Negură, V. Copilu-Cheatră, Doru Mircea, Octavian Macavei, V. Sima, Iustin Ilieșu, Ion Th. Ilea, N. Rusu, I.V. Spiridon, Ion Apostol Popescu
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
de a vorbi, elevii au început să-și însușească limba literară, alta decât cea de acasă și de aici dorința tuturor celor „plecați” de a vorbi tot mai frecvent „domnește” , spre a nu trăda că ei, totuși, sunt „neam de straiță” . Așa s-a ajuns în câteva decenii ca graiul străbun să-l mai păstreze doar vârstinicii și numai în relațiile directe între ei. Dacă se mai adaugă la toate aceste cauze și impactul pe care l-a avut și îl
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la o nuntă care aparțin celui care vine, nu celui care găzduiește nunta; -cânc=polonic(căuc); -celnic=pe picioare(a merge pe kolnik=(bg) drum îngust de picior, cărare prin pădure, pe deal,etc.); -cerhat=sarcină purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor sau special pentru ele, 3= "straiță de plotog" geantă din piei foarte diferite tăbăcite ori ne prevăzută cu curea pentru transportul în spate. Străițile servesc în general pentru transport produse în cantități mai mici (sacul săracului) dar mai ales la semănat cu mâna cereale, trifoi,lucernă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
-vălău=vas de formă dreptunghiulară săpat în lemn ori piatră(calcar, marmură) în care se depozitează(adună) apa pentru adăpat vitele, spălat hainele(limpezit) după pârluit, ori in care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează satul (la sfârșitul secolului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la dans.""
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Colectivului" a generat mari tensiuni sociale în sat. Mulți locuitori, de teama de a nu fi înscriși cu forța, și-au părăsit gospodăriile și s-au ascuns pe „Valea Lupului” și prin „Racovicioară”, familiile ducându-le pe furiș mâncare cu „"straița"” sau cu „"țâchirea"”. "Colectivul" a primit la înființare, prin expropiere, întreaga gospodărie a lui Petru Florianu (Pătruț) precum și proprietățile sale agricole: „"Mestecănișul"” și locul de „"Peste Olt"”. Fiind terenuri foarte bune, "Colectivul" a obținut din primii ani recolte superioare față de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să-i fie blaga! Când oi zice bob de orz, S’o mănânce sănătos. Sublimul gest de a cumpăra
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]