97 matches
-
se trezi din beție sau din somn, se ridică în picioare recuperându-și straița burdușită cu de toate, de straiță avea legată o pungă din plastic, îndesată bine, își trecu legătura pe umeri, cu plasa atârnându-i în față și straița pe spate, vine spre noi, emoționat eu îl aștept să se apropie, terasa ocupă aproape jumătate din trotuar, e îngrădită cu un gărduț de lemn, vopsit alb ca și mesele, gărduțul e demontabil, poate fi sărit cu ușurință, bătrânul trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
urbe, din strada Puțul de piatră până la strada Cuțitul de argint, pierduți într-o convorbire fără capăt, neocolind nicio uliță sau șosea, îndurând vorbe de cantori și cuțite de țigani. Îi urmam, să văd cum cântăresc aerul, cum scot din straițe bezele, musaca, tzatziki, la nesfârșit. Îmi făceau semn să m-apropii, să iau, eram degustători, împreună, proviziile nu se terminau niciodată, trăiam , fără-a afla nimic, în viața transformată. ÎNTR-UN MĂR Locuiește-ntr-un măr, în chiliile arcuite din
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
pânza cărărilor vieții ce omul va să le umble Nerătăcit, cu neștirbită ținere de minte A formelor sale în Metamorfosis ce-au ispășit înainte. Arată-mi câte zile fac De-Aici și Pân-Acolo Și câte pâini mai am în straiță până la Banchetul lui Apollo, Când s-o termina dumicatul din urmă S-ajung la Păstorul Fără De Turmă, Când voi pune pe limbă ultima fărâmitură cu țipăt Ajunge-voi să mă duc și să mă-ntorc din Egipet De unde am adus
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
fi între Voltaire, răsfățatul regelui prusac frederic al II-lea și al doamnei de Pompadour ori între dramaturgii de mare succes, Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Saharele (balul, nunta, mormântul) se construiesc în jurul leitmotivului "viață de trăit ar mai fi fost": "viață de trăit ar mai fi fost dar s-a scurs ca seul din opaițe/ prin bordeiele prin care mort trupul umblă viu cărat în straițe/ de-o femeie care încă n-a găsit căutându-și mire pe potrivă/ și cosește viețile la rând seceriș de babă guralivă" (nunta). Ciclurile elementare ale iubirii adună în pământuri (blestemul. blestemul. blestemul) apăsarea pedepsitoare a amorurilor telurice; în aere
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
spună <uite că funcționează justiția>, spun că din cauza lui Băsescu sunt arestați oameni nevinovați. Nu-i adevărat! Sigur Băsescu i-a aranjat! Băse-i de vină! Băse-i de vină că Năstase și-a făcut casă în Zambaccian cu banii duși în straiță la chinezi. Asta-i viața! Băse-i de vină!”, a adăugat Traian Băsescu.
Băsescu: Mergem toți la pușcărie dacă suntem vinovați by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32471_a_33796]
-
dimineață, Liceul Piariștilor, Împreună cu Avram Iancu, Papiu Ilarian, Aron Pumnul, frații Buteanu și alți pașoptiști, iar alta după-amiază, Școala de Arte și Meseii și, așa cum spunea profesorul Augustin Z. N. Pop, „pe poteci numai de el știute, cu mămăliga În straiță, făcea patru drumuri pe zi, Între Feleac și Cluj, Însumând aproape 25 de km”. Ștefan Micle a fost unul din tribunii lui Avram Iancu, conducând taberele de la Someșeni pentru eliberarea Clujului, unde a și fost rănit și luat prizonier de către
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dimineață, Liceul Piariștilor, Împreună cu Avram Iancu, Papiu Ilarian, Aron Pumnul, frații Buteanu și alți pașoptiști, iar alta după-amiază, Școala de Arte și Meseii și, așa cum spunea profesorul Augustin Z. N. Pop, „pe poteci numai de el știute, cu mămăliga În straiță, făcea patru drumuri pe zi, Între Feleac și Cluj, Însumând aproape 25 de km”. Ștefan Micle a fost unul din tribunii lui Avram Iancu, conducând taberele de la Someșeni pentru eliberarea Clujului, unde a și fost rănit și luat prizonier de către
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
vor căsători, vor aduce prunci pe lume și vor muri după o vreme, coborând În cimitirul orașului. Pământul de la oraș nu este același cu pământul de la sat. Cei care se opun vor pleca. Tehui, prin lumea largă. Cu pământul În straiță. Pe femeie o cheamă Maria. A plecat din sat, s-a măritat și va trebui să nască. Ea va naște sub semne. Greu de reconstruit o astfel de zi norocoasă. În zori, umbre de oameni se trag anonime pe lângă zidurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vara. Și eu, neam de popă, a trebuit să mă bag slugă la popa. În sat n-am avut socoteală și În 1940, la douăzeci de ani, am plecat la Sibiu și am luat-o așa pe stradă cu o straiță În mână și umblam prin Sibiu și a venit un domn și m-a Întrebat dacă nu cumva caut de lucru, eram cu altă fată care s-a repezit să-i spună că ea a fost și la București și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
au răbdare, că trebuie să stea două-trei ore. - Ungem de cu seara coada cu un pic de untură de porc, ca s-o împletim ușor a doua zi. Mirele ce poartă? - Gaci (pantaloni extrem de largi, ca o fustă, din in), straiță, chimeșă, clop, brăcinare. Pe steag, am cusut chișchineuț, cum ar fi o batistă. A scos mirii afară, la soare, în curte, și i-a rezemat, așa împodobiți, de niște buturugi cenușii de fag. Mă uitam la păpușile acestei bătrâne și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Coborî în râpă, sub smeuriș; se luă după urmele proaspete tivite albastru ale labelor. Dracul se dusese cu grăbire în trei picioare în lungul coastei. Într-un loc se oprise: îi trebuia ceva ca să-și puie furtișagul. Cum n-avea straița la șold - s-a nevoit tot în trei. Mergea bine și în trei, dar înainta strâmb și haitiș, cu stânga înainte. Capul și-l ținea tot spre deal și picioarele de dinapoi tot cătră râpă. S-a dus pe ici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rînd. Noroc că erau tineri, că altfel nu s-ar mai fi ales nici așchiile din ei. Au urmat alte cîteva zile pentru o refacere de Doamne ajută, timp În care jandarmii n-au părăsit Pișcarii, iar apoi, fiecare cu straița și cerga lui de acasă, a fost Îm barcat sub pază Înarmată În „Suzana“, trenul pe șină În gustă, astfel alintat prin părțile locului, pe urmă transbordat În trenul mare, din nou În Suzi, pînă la Vișeu, iar de acolo
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înzăpezit“, nume făurit de unguri pentru Poienile de sub Munte, În Maramureș, la granița de nord, Între munții Copilașu, Vinderelu și Popivan. I-au vărsat În niște barăci cu priciuri late, supraetajate de-a lungul pereților. Aici urmau să doarmă cu straița sub cap, cu cerga deasupra și cu picioarele obligatoriu spre centrul barăcii. De gătit, aveau să-și gătească singuri la cazan pe seama a ceea ce li se va pune la Îndemînă: cartofi, fasole, alte legume, făină de porumb, slănină uneori, oase
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spurcatul urca și mai spre izvoare și abătea șuvoiul numai spre el. Ba-l zărise și-n altă noapte, cînd dormea ea pe prispă, cărînd necuratu-n spate o sarcină de lemne cît o șură și purtînd-o ușor ca pe o straiță de grîu... Bine, bine, dar pe Fecioara Maria la Pișcari ai văzut-o? — Da’ cum nu, că doară din icoană o scoborît și o venit spre mine cînd... — Uite, pe asta n-ai voie s-o vezi, ai Înțeles? Pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o asemenea urmă de strigă călcase Floare după cea de a doua Întoarcere a ei din America. Își amintea și ne povestea cum se pornise singură, atunci, Într-o noapte de vară din primii ani ai României Mari, cu o straiță burdușită cu tutun. Era monopol de stat pe iarba asta, oamenii aveau voie să o cultive, cîștigau destul de bine de pe urma ei, dar erau opriți să o vîndă altcuiva decît agentului statului. Se Înțelesese Însă cu niște creș tini dintr-un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ți-oi spune ce mi s-o arătat odată și mie!... Și-i povesti cum Într-o dimineață, tot așa, Înainte de a scoate pîinea din cuptor, făcuse șapte plăcinte mari, fără umplutură, să aibă bărbatul de pus din ele În straiță Înainte de a scoate ea pîinea, că omul tocmai se gătea s-o pornească la coasă. Plăcintele aburinde stăteau așezate una peste alta Într-un vas Încăpător de lut. CÎnd să iasă În curte, iaca, dă să intre o cățea mare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
apuca ea să-ți ducă dumitale coșercile cu pui. — Socot și io că numa’ În aiest fel o lăsat Dumnezău să hie, Încuviință gazda, cerîndu-i totodată musafirei să-i vîndă ei tutunul ca să nu fie musai să mai iasă cu straița la vedere prin sat. Cei ce-l porunciseră vor gîndi că n-a putut purcede la drum. — De bună samă, se Învoi fosta locuitoare a statului Illinois. Jos de pe Pămînt Se Întorsese de acolo, din Illinois, prima oară În 1912
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
încercările sale: clienții ascund firi grobiene, care merg de la lăcomia de proporții tendința de a fi găzduit de pleașcă, de a mânca la micul dejun mai mult decât poate să o facă un bou, de a-și umple ca mârlanul straița calicului cu felii de pâine și cu merinde șutită până la neobrăzarea de a pleca cu prosopul, cu cearșaful, cu umerașul, cu peria de pantofi sau cu cheile de la camere... Vladimir se acuza în sinea lui că și el își făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că nu te știe nime, Că ești martir ai vrut să faci a crede, Mai bine masca de paiazzo-ți șede: Căci ne-am convins de mult de-a ta mărime. Armeano-grec, lingău cu două fețe, Îți ad-aminte ce aveai în straiți Când pietre numărai la voi în piețe. De-aceea taci și încă bine pare-ți Că nu te regalăm, cum știm, cu bețe: Făclie nu-i nemțescul tău opaiț. {EminescuOpIV 340} PENTRU TĂLMĂCIREA AFORISMELOR LUI SCHOPENHAUER Goethe Spun popoară, sclavii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă potop Că de lume n-am noroc - La cine-i da-o s-o citească Lacrimile să-l pornească, Pe mine să mă jelească. 185 Hăi, săraci feciori frumoși, Cum stau ei în lagăr scoși Cu puștile -n piromită, Cu straițele fără de pită; Când Sfrănțugii ne vede Pe toți că ne ocolea Și obeșterul cel mare, Comîndaș de la catane, Tot pe deal ne înșira Și tot doi cu doi punea Și iar mână lângă mână Tot voinici cu pușca plină Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
război și au trecut cu vederea aceste amănunte... nesemnificative pentru ei din viață! Tanti Nuți, când era tânără cu fetele de vârsta ei, făcea tot felul de obiceiuri; odată singură în camera ei și-a aranjat oglinzile, și-a dezbrăcat straițele de pe ea, să-și cunoască ursita. Când a văzut un dric tras de patru cai, a scos un țipăt și a leșinat! Altădată într-un pahar cu apă neîncepută de la fântână a pus un inel și cenușă... s-a format
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]