1,494 matches
-
în spate la AEM. Informații la telefon 0256/222479. Caut spre închiriere apartament mobilat/nemobilat, indiferent de zonă. Tel. 196676. Ofer spre închiriere garaj, zona Cluj, strada Diana, 500 000 lei/lună. Relații suplimentare la tel. 195511. Închiriez cabană la Straja (Lupeni), toate condițiile. Telefoane 153594, 0744589939. Ofer spre închiriere garsonieră mobilată, în Complexul Studențesc, 60 euro, anticipat 3 luni. Informații suplimentare la telefoanele 213369, 0722503158. Ofer spre închiriere apartament 3 camere, 100 mp, facilități, zona Traian. Relații suplimentare la tel
Agenda2003-3-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280604_a_281933]
-
verificări metrologice. Tel. 280772. Instalatori autorizați, montăm apometre, efectuăm verificări metrologice expirate. Tel. 214935, 0723010947. Închiriez pentru firmă casă 5 camere, baie, încălzire proprie, telefon, gaz, zona Elisabetin, 250 euro. Relații suplimentare la tel. 0721914957. Închiriez sau vând cabană la Straja - Lupeni, 20 locuri. Tel. 153594, 0744589939. Ofer spre închiriere apartament 3 camere, 100 mp, zona Baba Dochia. Tel. 0745648530. Caut să închiriez apartament ne/mobilat, curat, pe termen lung. Tel. 147522. Ofer spre închiriere apartament (ne)mobilat, curat, zonă bună
Agenda2003-5-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280655_a_281984]
-
Luminile purtate de sclavi, goneau puterile întunericului. Pocalele umplute de bacante nu se isprăveau nici o clipă. Consulul roman Lucullus era amețit. Se retrăgea. Straja palatului se sprijinea când de zid, când în suliți, schimbânduși greutatea trupului de pe un picior pe altul, când ultimul grup de invitați era purtați pe brațe de sclavi spre a fi așezat în lectică. Cea mai bogată din ele era
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
cerul și te-nchină Se duce clipa ca un vis! (NE)CUVÂNT Mă-îmbată primăvara de verde și lumini Deasupra-mi liniștea se înfiripă Doar vântul bate lin dintr-o aripă Sub ochii mei albaștri și senini Voi sta de strajă și-acestei înserări Cu streașina căzută pe pământ Mă voi gândi sălbatic la cele patru zări Și la cuvântul tău azi necuvânt Vremea,fuiorul liniștei l-a tors Neîntrerupt,poți să-l oprești Înmuguresc speranțe și nu se lasă-ntors Cât
POEZII de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381719_a_383048]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ Autor: Viorica Gusbeth Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului O toamnă neobișnuită Pe dealul ce sta de strajă orașului, o întâmplare neobișnuită îi făcu pe cei ce locuiau în preajmă să intre în panică atât de mare, încât o bătrânică ce spunea că ,văzu ce văzu, pică la pat și-și dete obștescul sfârșit. Dealul să fi avut
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
puternic și sănătos este, gândesc că se vor bucura și strănepoții mei de pomul minune ! Ce credeți oameni buni, ce îl face să trăiască atât de mult,atât de viguros? Câți copaci s-au uscat, iar acesta stă falnic de straja dealului, a orașului. Păi să-ți povestesc eu o legendă, îi spuse Victor, cel a cărui străbunic de nouăzeci de ani, încă mai ducea caii la păscut. Spune bătrânul meu că , rădăcina Stejarului Auriu își trage seva dintr-un filon
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]
-
Nou, să nu uit Sfântul atât de drag copiilor, Sf. Nicolae, minunatele sărbători creștine ce lasă în sufletele noastre minunate trăiri. Era o iarnă grea , grea de tot, așa cum numai în nordul țării poate să fie, acolo unde stau de strajă la distanță egală două orașe ce păzesc istoria: Suceava și Cernăuți, Într-un orășel aflat sub troienele viscolite se făceau pregătirile de întâmpinare a sărbătorilor de Crăciun, a Nașterii Domnului. Bărbatul, aduse un braț bun de lemne să le fie
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
meu de piatră Să vă trezească Lupii! Sub lespede uitată, Să venerați Străbunii! Vă chem, cu Izvoarele, Cu Munții, Pădurile, Cu Soarele și Luna, Câmpiile și Marea: DACIA, Deșteptarea! Cu Lupul Alb, în frunte, Ca Oaste neclintită Stați Daciei de strajă: Frumoasa jefuită! Să n-ascultați de Nimeni, Doar de-ale voastre legi!! Și cât va fi Pământul Și Dacia Eternă, Vă apăr Demnitatea, Eu, Sfinxul din Bucegi! Antonela Stoica (An Prema Aanandha) 8 Noiembrie 2016 © Referință Bibliografică: SFINXUL DIN BUCEGI
SFINXUL DIN BUCEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384304_a_385633]
-
cu lemne din bună vreme , și noaptea aveam din belșug să punem pe foc . Ardea flacăra , jucând pe aripile vântului ce adia ușor în nopțile senine , de se vedea până departe în întunericul nopții . Câinii ne erau pe aproape , de strajă , lupi să nu vină , iar flăcările focului , jucau ca pe niște valuri ascunse de ochii noștri , tăind întunericul și împrăștiind lumina pe măgura clipei , uneori țesută cu scântei , ce e înălțau spre cer . Apoi , după o vreme ne culcam și
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
întreruperi, a fost prezentă în casele noastre. Am crescut și m-am maturizat cu ea. Televizorul alb-negru cu lămpi, marca Diamant, făcut cadou de mama, a fost prima cutie din care am vazut ieșind emisiunea armatei. Pe vremea aceea, De strajă patriei era una dintre cele mai vizionate emisiuni, pentru că astâmpăra setea noastră de a afla tot felul de lucruri din viața militară. Mă uitam la ea cu plăcere, pentru că emisiunea găzduită duminica, la o oră bună, de Televiziunea Română, reușea performanța
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎN ARȘIȚA ZILEI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mă cuprinde-nfierbântată suflarea macilor aprinși de strajă-n lanurile blonde cu plete vânturate, făcându-mă să uit acele lacrimi din adierea dimineții, ce-au strălucit odată prin ierburile încurcate. Mă-nvăluie, amețitor, mirosul florilor de soc, prin poleiala caldă a răsuflării zilei ce dezmiardă îndelungat și pătimaș trupul
ÎN ARŞIŢA ZILEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377188_a_378517]
-
tour abolie"! O spune, de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc..." Or, cum în celelalte două strofe, sufletul său fusese, pe rând, echivalat când cu o "mare moartă", când cu o "floare rară", ca și cu o "cântare
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
zilele mă împinseseră să adopt, fără sfidare, o atitudine de indiferență față de regim și de "îndrumările" lui estetice. Mama veghea la păstrarea unei limite în tendința mea lăuntrică, juvenil "anarhizantă", față cu puterea, și-mi repeta un îndemn-rugăciune: Pune, Doamne, strajă gurii mele!" Generația Șaizeci (și nu numai ea) a trăit, până prin 1965/1966, sub semnul unui alexandrinism impus. În poezia helenă alexandrină, subtilitatea și strălucirea nu pot ascunde involuția și decadența; viața nu se dăruia textelor ce reluau modele grecești
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
îndreptată împotriva dușmanului devine, "în lingua sovietica, precum și în limba celui de-al III-lea Reich" (Françoise Thom), sacră. O vor exprima, exhortativ, și poeții noștri "de vremuri noi", comuniste: "Urîți, Urîți! Căci nu-i nimic mai sfînt / Ca ura - strajă vieții pe pămînt", îndemna Eugen Frunză. Iubirea și ura sînt sudate, ca fețe ale aceleiași medalii. Vom găsi expresia acestei îngemănări în Imnul tinereții legionare, semnat de Radu Gyr: Pentru cei viteji zidim altare / Și-avem doar gloanțe pentru trădători
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
de muzicieni precum E. Hübsch, I. Ivanovici, M. Mărgăritescu, I. Vlăduță, I. Purcărea, E. Massini, S. Horceag, D. Eremia, S. Dinu, E. Ursu și mulți alții. În cele 18 decenii de existență, Muzicile Militare au trecut de la „însoțirea” regimentelor din „Straja Pământeană” de la 1830 la paradele muzicale, la concerte de fanfară și la show muzical. Fanfarele au adus în parcuri, în săli de bal și de concert repertoriul european - de la uverturi la arii de opere și operete - și cântece și jocuri
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
Pe văi și în depresiuni izolat vor fi condiții de ceață. Prin urmare, iarna e stăpână în masivele montane, iar stratul de zăpadă măsoară 68 cm la Sinaia Cota, 22 cm la Predeal, 11 cm la Arieșeni, 34 cm la Straja, 15 cm în Poiana Brașov și 39 cm la Păltiniș. Vremea pe regiuni Vremea va fi în general frumoasă în regiunile de dincolo de Carpați, dar deosebit de rece dimineața, când valorile termice se vor situa predominant sub limita gerului. Peste zi
Când scăpăm de ger și zăpadă. Prognoza meteo pe trei zile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79887_a_81212]
-
și Moldova, a fost înregistrată cea mai scăzută temperatura din acest anotimp. Mercurul din termometre a coborât până la -7,2 grade Celsius. Potrivit Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, joi dimineață s-au înregistrat -7,2 grade Celsius la Valea Străjii, punct de măsurare de la bază Pasului Tihuța și -5,4 grade Celsius la Rodna. Temperaturi scăzute au fost, de altfel, în tot județul. La Mită s-au înregistrat -4 grade Celsius, la Mureșenii Bargăului -3,8 grade C, la Bistrița
Record negativ de temperatură. Vezi prognoza pe următoarele zile by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80786_a_82111]
-
Chindiei l De unde-i vine numele După ce Paul de Alep a vizitat (1654) Cetatea Domnească de la Târgoviște el a amintit de turnul de piatră „care ne-a uimit prin înălțimea lui; acolo se află orologiul orașului și acolo stau de strajă mai mulți paznici”. Este vorba, desigur, de Turnul Chindiei construit pe vremea lui Vlad Țepeș, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, care servea atunci ca punct de observație și de pază asupra cetății și a împrejurimilor; a
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
taină a venirii pe lume a Fiului lui Dumnezeu. Ochii noștri sufletești ne îndreaptă stăruitor privirea către Pruncul Iisus înfășat în scutece. Lângă El stă fericita lui mamă, pururi Fecioara Maria și dreptul Iosif. Nu departe câțiva păstori fac de strajă lângă turmele lor, iar un înger le apare în față zicându-le: „Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare... că vi s-a născut astăzi Mântuitor“ (Luca, 2, 10-11). Iar păstorii, după ce au văzut pe Iisus „culcat în iesle“ (Luca 2
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
dansuri și gupul vocal din Pietroasa, călușarii din comuna Tomești, ansamblul reunit „Sorocul“ din Alioș și Fibiș, ansamblul de dansuri din comuna Sânmihaiu Român și ansamblul „Flori de câmpie“ din Giarmata Vii - și din străinătate - ansamblul și fanfara românilor din Straja (Republica Serbia) și un grup de dansatori români din județul Békécsaba (Ungaria) -, promițând un weekend de neuitat. I. BÎTEA din presa vremii acum... 100 de ani „Curs gratuit în Lugoj de brodat cu mașina de cusut Singer Original. Societatea p.a.
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
la dispoziția turiștilor informații în ceea ce privește situația locurilor de cazare la nivelul centrelor de cazare, posibiltățile de transport, modalitățile de petrecere a timpului liber, obiective și trasee de interes turistic. ( M. D. M.) Investiții Modernizarea turismului la standarde europene în zona Straja, Parâng și Pasul Vâlcan din Valea Jiului costă peste 10 milioane de lei, sumă ce va fi alocată atât din fonduri externe, cât și de la bugetul județean. Președintele Consiliului Județean Hunedoara, dl Ioan Moloț, a declarat recent, că primul obiectiv care
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
10 milioane de lei, sumă ce va fi alocată atât din fonduri externe, cât și de la bugetul județean. Președintele Consiliului Județean Hunedoara, dl Ioan Moloț, a declarat recent, că primul obiectiv care a intrat în programul de dezvoltare este masivul Straja, unde lucrările au demarat deja. Pentru modernizarea infrastructurii zonei amintite au fost alocați 3 milioane de lei, fiind vizat drumul forestier care face legătura între stațiune și localitatea Lupeni. Un alt proiect pentru dezvoltarea turismului montan din Valea Jiului este legat
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
care face legătura între stațiune și localitatea Lupeni. Un alt proiect pentru dezvoltarea turismului montan din Valea Jiului este legat de Pasul Vâlcan, autoritățile locale intenționând ca această stațiune să fie deschisă turismului, planurile vizând chiar legătura, peste munți, cu stațiunea Straja. Și în Parâng urmează să se deruleze un program de modernizare a drumului, atât al celui din oraș, până la telescaun, cât și al celui ce pornește din zona Rusu, până în stațiunea turistică. ( M. D. M.) Case de vacanță Revoluția din
Agenda2006-26-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285111_a_286440]
-
după datina veche”, focuri pe dealuri și cei în stare de a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum a fost obiceiul de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]