881 matches
-
de păr; lacul, pe vreme de secetă, la început moare în burțile peștilor.) A deschis ușa încet, foarte încet, să nu-i tulbure somnul, a pus lumină în candelă, a pregătit Ceaslovul, Psaltirea, Tipicul, Evanghelia și toate cele necesare la strană pentru Utrenie, apoi a îngenuncheat în fața ei. Fruntea, genunchii, palmele, într-un ghem de rugăciune neîncepută. Trupul, precum o lumânare din ceară curată îndoită o dată și încă o dată. Un fel de treime ce-și plia sângele în fața sângelui. Și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mâine, nu voi mai fi strigată pe nume și nici după urmă sau după păcat nu o să mă identifice cerul. De mâine, timpul meu se va șterge precum amprenta desenată cu cretă pe asfalt. Știu, cărțile tale așezate cuminți în strană vorbesc despre limite, mântuirea desface paranteza pătrată: la un capăt, veșnicia pășește rar, balansând între doi umeri o cruce; la celălalt capăt, moartea ascute creioane colorate după nuanța ochilor. De mâine, în locul meu, vei găsi, stând la masă, două aparențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
catapeteasmă, Botezătorul capul plecat aștepta securea, tipsia, Salomeea, dansul. Dansează, Petre, dansează, botezul este o scufundare în nemărginit, securea înseamnă trunchiul putred! Vin braconierii de stele, nu te teme, fiecare ia cât să-și amăgească întunericul. Liniștea stătea tolănită în strană ca o babă leneșă, lumina candelei desena umbre de sfinți pe covoare, pendulul bătea ora două. Petru, nedumerit, privea timpul stalactită în barba lui Dumnezeu. 62. Genia, viața îmi este o continuă fugă, mi-e frică sa dau ochii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ar fi fost... ăsta nu valorează nici o para chioară. La intrare în pronaos, scările, șerpi încolătăciți sub lună plină, ascundeau între solzi tăciuni aprinși. Bătea vântul; treptele, precum un pulover putred, se destrămau fum către cer. În biserică, lângă ziduri, stranele, îngenunchiate în cenușă, își justificau reciproc handicapurile; herniile nopții strângeau cingători în jurul inimii; catapeteasma, o tușă neagră desenată peste mozaicul făcut țăndări; Ușile Împărătești nu au lăsat nici măcar o urmă de trecere. În fața Tatălui nu ai voie să te înfățișezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a repetat cu o voce tremurândă: Sfinte Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența mult prea riscantă la care a recurs. Privea totuși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Fănică. -Da, au răspuns amândoi deodată. Cei doi prieteni au continuat plimbarea în tăcere. Dintr-o dată Fănică este salutat de un tânăr. Deși acesta se grăbea Fănică l-a reținut: -Să știi că-mi place foarte mult cum cânți în strană. De un timp lipsești... S-a întâmplat ceva... grav? -Nu domnule, i-am spus părintelui că voi lipsi o bună bucată de vreme, pentru că mă pregătesc pentru examene. Am terminat Liceul teologic .... După ce Fănică și-a luat la revedere de la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
veche, adâncă precum a salcâmului, puternică precum a stejarului și maiestoasă ca a fagului, am învățat că lumea este nemărginită și necunoscută, de aceea nu trebuie să mă grăbesc pentru a o cunoaște. În fiecare duminică el era nelipsitul din strană, participând cu suflet la toate slujbele. Fără să mă-ntrebe de ce vălul tristeții predomină existența mea, într-o zi mi-a zis: -Nepoate, nu lăsa tristețea să-ți macine sufletul crud. Deși n-am înțeles atunci tâlcul vorbelor unchiului meu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la braț cu doamna sa. O conducea la biserică, dar el nu rămînea la slujbă. Mirosul de tămîie și de lumînări arse îl făcea să strănute, să lăcrimeze și să tușească. Locul lui de mare epitrop îl aștepta gol în strană, ceea ce pentru credincioșii veniți mai de curînd în oraș era un semn că cel care ar fi trebuit să-l ocupe avea o relație de ochii lumii cu Cel de Sus. Popa Cristescu, care știa de unde i se trage absența
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
pentru credincioșii veniți mai de curînd în oraș era un semn că cel care ar fi trebuit să-l ocupe avea o relație de ochii lumii cu Cel de Sus. Popa Cristescu, care știa de unde i se trage absența din strană a celui mai generos enoriaș al bisericii, îi spusese odată dascălului că poate Bunul Dumnezeu nu vedea cu ochi buni că epitropul prea se îndeletnicea cu vînătoarea de șase ori pe săptămînă, uneori și în ziua Domnului. Dascălul dusese vorba
Dom Caludi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8063_a_9388]
-
parte prin contrast, inclusiv - cum am menționat - prin contraste de ordin stilistic, în oratoriile bizantine ale lui Paul Constantinescu unitatea construcției este asigurată de unitatea limbajului, de originalitatea acestuia, de întrepătrunderea intimă a surselor, anume cântul popular și cântarea de strană, psaltică. Cântarea monodică prin semnificațiile spirituale ale acesteia, prin specificitatea ei intonațională de natură modală, se află la originile demersului componistic. Marile unisonuri corale sunt momente ale comuniunii spirituale. Polifonia corurilor ample are la bază cântul monodic. Rezultă, în felul
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
Este tânăr, șarmant și are o voce de tenor celestă. Un călugăr franciscan italian uimește lumea întreagă cu talentul său, iar în timpul liber lucrează ca tâmplar, restaurează mobilă sau stranele din lemn la Bazilica Sfânta Maria a Îngerilor din Assisi. Descoperit de legendarul producător Mike Hedges, care a lucrat cu formații celebre precum U2, The Cure, Manic Street Preachers, Alessandro Brustenghi este unul dintre primii monahi care îmbrățișează o carieră
Italia are un nou tenor de succes, un călugăr franciscan () [Corola-journal/Journalistic/73247_a_74572]
-
aține calea tînărului diacon, izbucnind "într-o foarte patetică, aproape tragică, mărturisire amoroasă"; "de mai multe săptămîni i se ruga fierbinte lui Dumnezeu, și cu sinceritate, să-i dăruiască o singură zi sau un singur ceas cu necunoscutul călugăr de la strană. Mi-am simțit obrazul mîngîiat de o mînă tremurîndă și am fugit pe strada goală, năucit, spre poarta mînăstirii. De atunci nu am mai văzut-o. Din această întîmplare adevărată avea să crească, mult mai tîrziu, Iovanca din piesa Meșterul
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
să cadă părintele în păcatul mîniei, care și-așa îi cam dădea tîrcoale în timp ce număra banii din cutia milei. Îi ținea sub ochi pe credincioși după predică. Treceau pe rînd prin fața cutiei, mai întîi cei mai înstăriți, cu locuri în strană, urmați de cei cu pretenții, care se așezau îm primele rînduri, iar la urmă de tot amărîții, cu mărunțișul lor. Ce nu găsea prin cutie!? - bănuți înfășurați în hîrtie, să nu sune și să-i dea de gol pe cei
Botezul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7236_a_8561]
-
pașoptiste a fost, fără discuție, Anton Pann. Nici un alt scriitor nu a exercitat o asemenea influență asupra publicului larg și nimeni altcineva nu a părut legat, simultan, atât de lumea veche, fanariotă, cât și de cea nouă, romantică. Cântăreț de strană, într-o vreme în care intelectualii părăseau deja ograda bisericii, și adulterin impenitent, pe când divorțul era considerat încă un păcat capital, Anton Pann a unit extremele și a ilustrat eminent uluitorul amestec de stiluri din care s-a alcătuit epoca
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
Arhivele existente la consiliul local și la biserică atestă nașterea a cinci copii în familia „muncitorului” Costache Voiculescu. Cel dintâi a fost băiat, Filipache (Filip). A văzut lumina zilei pe 2 martie 1871 și s-a stins din viață în strană în timpul slujbei de Bobotează (6. I. 1955). Au urmat Maria (1873-1966), devenită Ivănescu, apoi Florica (1876- 1968), căsătorită la Pârscov în ziua de 10. XI. 1896 cu inginerul bucureștean Ilie Ștefănescu. Ana (1883-1969) a ajuns la Constanța prin căsătoria, tot
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
volum de poezie în 1939, urmat în anii patruzeci de o culegere de proze, „Un pò di febbre”. În 1950 îi apare al doilea volum de versuri, „Appunti”. În 1956 publică volumul ce-i va defini personalitatea și stilul, „una strana gioia di vivere”. În același an, ediția completă de „Poesie”, Milano, Garzanti, îi aduce Premiul Viareggio. În 1958 editorul Longanesi îi tipărește culegerea „Delizia e croce”. Abia în 1970 vor apărea, tot la Garzanti, „Tutte le poesie” (culegerile anterioare plus
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
ai lui Penna au fost Pasolini (care i-a dedicat în 1960 două capitole din volumul de eseuri „Passione e ideologia”), Sergio Solmi, Luciano Anceschi, Piero Bigongiari, Giuseppe de Robertis, Alfredo Giuliani, Giovanni Raboni, Cesare Garboli etc. Volume reprezentative:Una strana gioia di vivere, Milano, 1936; Croce e delizia, Milano, 1958; Tutte le poesie, Milano, 1970 și 1977; Il viaggiatore insonne, Genova, 1977. Din POESIE [La vita... è ricordarsi di un risveglio] [Viața... e a-ți aduce aminte de-o trezire
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
trecut. Tot în Studioul de Concerte din strada Berthelot - grație strădaniei unor tineri entuziaști ce compun grupul „Nectarie Protopsaltul” - sonorități noi, în parte inedite, au putut fi auzite zilele trecute sub genericul promițător „Melosul Bizanțului”. În adevăr, cântarea liturgică, de strană, a urcat pe scenă. Concertul este rodul unui util dialog intercultural susținut de această dată în plan muzical și sprijinit de Administrația Fondului Cultural Național. S-au împlinit zece ani de căutări, de tatonări, de ajungeri, de strădanii neobosite ale
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
melismatice antifonice - cântate de câte două grupuri corale, a cântărilor responsoriale. Este o istorie pe care tinde a o reface astăzi, la noi, Grupul „Nectarie Protopsaltul”, tineri inimoși conduși de lectorul Sabin Preda de la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Prezentă în strană, cântarea liturgică întărește credința, stabilește comuniunea spirituală a fidelilor; adusă pe scena de concert, aceasta trebuie să dezvăluie, pe aceeași direcție, inclusiv valori privind dicțiunea, claritatea intonației îmbogățite de microtonii savuroase, de un colorit timbral ce rezultă dintr-o impostație
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
onoare sosit de la Atena, se dovedește a fi întru totul stimulatoare, prețios orientativă, pentru tinerii noștri psalți. Arvanitis este un atent cercetător al arhivelor, un om de știință pasionat care decodifică semne căzute în uitare, aduce în actualitate cântări de strană notate cu neume ce aparțin perioadei imperiale a începutului celui de al doilea mileniu; dispune de o voce baritonală expresivă dar sobră ce dezvoltă valori timbrale importante, voce ce susține o ornamentație funcțională firesc înglobată cursului monodic. Este o bucurie
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
minim resort de credință simplă, tocmai acel resort care te predispune spre degustarea unei tresăriri de duh. Tresărirea e imprevizibilă și capricioasă: poate fi un fir de tămîie, o clătinare a limbilor de lumînare sau bruschețea psaltică în cîntăreților de strană. Sau poate să nu fie deloc. Dar indiferent că apare sau nu, trăirea ține de felia indicibilă a impresiilor condamnate să moară într-o intimitate fără expresie, de aceea, orice comentariu făcut în marginea lor are darul de a le
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
etc. Eliberat în 1964, apelează la sprijinul fostului său coleg de seminar, Iustin Moisescu, pe atunci mitropolit al Moldovei, care refuză să-i dea o parohie. Cere să intre în viața monahală și este refuzat, cere să cînte în corul stranei și iarăși este împiedicat. În disperare de cauză, ajunge în audiență la patriarhul Iustinian, unde află limanul: pe 1 mai 1965 primește parohie în satul Ghindăoani din județul Neamț. Acolo, neavînd familie, va locui chiar în biserică, ținîndu-i mereu ușile
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
oficiale, uz de fals și conducere fără permis de către ofițerul Augustin Căpâlnaș. Totodată, IGPR precizează că, din verificări, s-a stabilit că ofițerul Augustin Căpâlnaș nu a participat în calitate de conducător auto la nicio misiune de însoțire a coloanelor oficiale. De la strană, în fieful Poliției Rutiere Ofițerul Augustin Căpâlnaș este cercetat penal de procurori după ce a fost descoperit că deține un permis fals de conducere. Augustin Căpâlnaș, în vârstă de 43 de ani, nu a avut niciodată permis de conducere, el conducând
Patru şefi ai Direcţiei Rutiere, cercetaţi în cazul poliţistului cu permis fals by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37603_a_38928]
-
schimbă raze în răsfrângeri și transpar în plânsu-amar milostivii mei bătrâni albi ca florile de prun pe un deal vâslit de îngeri. Pe-ntuneric îi desferic posedat legat de verb ca un urs târât în lanț aurlând la ceasul sterp strana cu damnați amanți. Jilțul încă gol tresare lemnul de catapeteasmă când o pleoapă întorcând lacrima luminătoare licăre pe tetradrahmă roza-crania mea mare. Îngerul începător june frânghia îmi pune trupului lăsat să piară astrolog pe inorog cu trei trepte în folclor
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
Sufletul tău - Facă-se - Pom al vieții, voia Ta Catedrală Se primenește trupul! Și atât. Mai dau morții o șansă - Să nu aibă remușcări! În rest, făceți-vă curățenie În propria oboseală În propria Unire. La temelia clipei 1.În strană pe o frunză veche Cuibul larvei - Orgolioasă plajă Îngerii nu mai au chef de vechituri Conviețuiesc frumos, straniu, Și-atât 2. Între petale Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]