510 matches
-
lui Dumnezeu”. Era conștient că suntem și rămânem creștini numai în măsura în care gândurile noastre se odihnesc în ramurile credinței, iar faptele sunt măsura și fructul credinței. Pe oameni îi vedea, îi trata și îi aborda, din punct de vedere spiritual - duhovnicesc, “stratificați” pe mai multe register și planuri de viață: “Unii trăiesc prin simțuri și pentru simțuri, alții socotesc mintea drept singurul far călăuzitor al vieții. Ei pun mare preț pe știință și pe adevărurile ei. Iar o a treia categorie de
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
se-mparte,/ N-amestecă viață și cu moarte./ Alege și prigoana, și pustia,/ Își poartă, fantomatic, schivnicia,/ Știind prea bine care este prețul:/ Lui, glonțul, poate. Celorlalți - disprețul” (p. 470). Iată de ce Mirela-Ioana Borchin ordonează ideatic poezia într-o Samsara stratificată pe nouă trepte (Poetica treptelor): I - Visele apelor, II - Visul celtic, III - Dulcea moarte, IV - Adâncul, Nimicirea, Abaddon, V - Thanatos, VI - Absența, VII - Bătrânul, VIII - Prima treaptă a cerului, IX - Nirvana - impresie și expresie. Cu argumentele poeziei lui Eugen Dorcescu
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
forțe, de mișcare în sus a particulei, înspre poziția de echilibru. La fel, o mică deplasare în jos ar fi urmată, sub acțiunea acelorași forțe, de mișcarea în sus a particulei, înspre poziția de echilibru. Se spune că atmosfera este stratificată stabil. Gradul de stabilitate al stratificației variază de la o regiune la alta a atmosferei, precum și în funcție de timp. Principiile termodinamicii joacă un rol esențial în descrierea proceselor atmosferice. De exemplu, principiul întâi al termodinamicii permite evaluarea efectelor de încălzire sau răcire
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
structurale ale inteligenței, cât și la elaborarea unei teorii sistematice a inteligenței, capabilă să genereze o practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o activitate cu un conținut extrem de variat, reușita școlară presupune o aptitudine cu o structură stratificată în mod complex, în măsură să asigure elevului realizarea celor mai diverse operații și acțiuni. Aptitudinea școlară (termenul este deseori folosit ca sinonim cu inteligența școlară, deși termenul de aptitudine are o sferă mai largă decât cel de inteligențăă este
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
un cetățean se putea considera mai cosmopolit și mai individual decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale, rămânând cu imaginea pitorească ce s-a păstrat, și să ștergem societatea sălbatic competitivă și puternic stratificată pe care o adăposteau. Orașele medievale nu erau comunități egalitare. Costul plătit pentru instituirea ordinii la un moment dat era existența unei represiuni sistematice. Așa cum arată Paul M. Hohenberg și Lynn Hollen Lees, cele trei ordine ale societății medievale oratores
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1. 22 Eurobarometrul Rural a fost realizat în septembrie 2002-ianuarie 2003, de către Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1963 de persoane, reprezentativ pentru populația rurală adultă a României, cu o eroare de 2,6%. Eșantionul a fost stratificat, probabilist, tristadial 23 Eurobarometrul Rural 2002 a fost realizat pe un eșantion stratificat, probabilist, tri-stadial (eroare ±2,6 %), cu un volum de 1963 de persoane din populația rurală adultă a României. Eurobarometrul rural 2005, (intitulată Valori europene în sate românești
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
probabilitate egală de a fi extras. 1.Reprezintă populația din care este extras. 2.Estimarea caracteristicilor populației cu o anumită marjă de eroare. 1.Necesitatea de a dispune de o bază de sondaj. 2.Costisitoare în timp și bani. b.Stratificată: populația este segmentată și stratificată în grupe omogene; în fiecare grupă este efectuată o eșantionare aleatorie simplă. 1.Toate straturile sunt asigurate pentru a fi reprezentate. 2.Este obținută o mai mare precizie a caracteristicilor populației rezultate din omogenitatea straturilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
extras. 1.Reprezintă populația din care este extras. 2.Estimarea caracteristicilor populației cu o anumită marjă de eroare. 1.Necesitatea de a dispune de o bază de sondaj. 2.Costisitoare în timp și bani. b.Stratificată: populația este segmentată și stratificată în grupe omogene; în fiecare grupă este efectuată o eșantionare aleatorie simplă. 1.Toate straturile sunt asigurate pentru a fi reprezentate. 2.Este obținută o mai mare precizie a caracteristicilor populației rezultate din omogenitatea straturilor. 1.Trebuie cunoscute criteriile pertinente
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași formule ca cele utilizate în eșantionarea întâmplătoare simplă pentru a estima populația medie, totală și proporțională. 3.6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință, și alte informații cunoscute apriori despre populația de referință. Utilizarea acestor informații duce la îmbunătățirea calității estimatorilor obținuți. Aplicarea eșantionării stratificate, în cazul stratificării
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
6.2. Determinarea veniturilor persoanei" Voi folosi în cele ce urmează datele sondajului Barometrului de Opinie Publică al Fundației pentru o Societate Deschisă din luna mai 2002. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.112 persoane, selectate aleatoriu stratificat din populația cu vârsta de peste 18 ani din România. Voi analiza relația dintre vârstă, venit și nivel de instrucție, pentru ca, în cele din urmă, să construiesc un model al determinării veniturilor persoanei. 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucțietc "6
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au achiziționat un anumit nivel de instrucție, în comparație cu persoanele cu un nivel de instrucție inferior? Pentru a estima brut aceste câștiguri, am apelat la datele Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2000, realizat de CURS SA pe un eșantion național stratificat de 1.719 persoane. Tabelul 6. Dar venitul dvs. personal în luna SEPTEMBRIE 2000 a fost cam de...? Sursa: Barometrul de Opinie Publică, noiembrie 2000 Câștigul brut al investiției într-un anumit nivel de instrucție este diferența dintre venitul mediu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dascălilor poate influența rezultatele elevilor, dincolo de presupusele efecte pedagogice. S-a evidențiat funcționarea unui efect de expectanță a profesorului (efectul Pygmalion), potrivit căruia rezultatele sunt determinate de așteptările profesorului. Un mecanism similar acționează în cazul direcționării, prin care elevii sunt stratificați după abilități presupuse și tratați diferențiat. Efecte analoage de etichetare au fost evidențiate și în cazul consilierii școlare. Eficacitatea sistemelor educaționale naționale este evaluată în ultima perioadă prin anchete internaționale. Rezultatele românești din aceste studii, referitoare de obicei la elevii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
receptare necesare înțelegerii evenimentelor culturale. Lipsa de educație universitară are ca efect o mai largă excludere de la consumul cultural, care împiedică mobilitatea socială ascendentă. Universitatea, ca o componentă a sistemului educativ, joacă astfel un rol activ în procesul reproducerii culturale, stratificată după linii de clasă prin distribuția inegală a competențelor de receptare culturală. 1.5.2. Pedagogiatc " 1.5.2. Pedagogia" Stilul de predare din universități constituie o extensiune a mecanismelor prin care are loc reproducerea socială. Practicile pedagogice universitare sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din guvernul Goga-Cuza, În 1937108. Banu a preferat să-și concentreze argumentele mai mult asupra diferențelor de clasă, decât a celor de rasă În definirea programelor eugenice care ar fi putut fi preluate de stat. Deoarece societatea modernă era deja stratificată pe clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
minorități care și-au însușit beneficiul transformării revoluționare a societății. Schema „clasă contra clasă” nu rezistă unei analize decât dacă asimilăm „ordinele” sau „statele” din Vechiului Regim cu niște clase în sensul modern. Or, aceste ordine prerevoluționare erau niște grupări stratificate în competiție. Revoluția Franceză este mai bine interpretată ca rezultat al rivalității dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
renunțarea la gândirea naționalistă și cultural-șovină; religia să nu fie mai presus de Constituția țării-gazdă; recunoașterea și respectarea principiilor democrației; emigranții trebuie să respecte societatea locală, să cunoască limba, istoria, cultura, legislația țării, obiceiurile, regulile conviețuirii sociale etc. Emigranții se stratifică, în timp, în emigranți temporari, cei ce sunt în căutare de lucru și care alimentează culturile paralele, ei putându-se întoarce în țările de origine, și imigranții care rămân, se naturalizează, primesc cetățenia țării-gazdă, se integrează sau sunt asimilați. Pentru
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
printre altele, efectul stilului de conducere tranzacțional vs. transformațional asupra performanței organizațiilor rusești orientate spre profit (este vorba de companii mici, cu capital 100% privat). Utilizând datele de la Institutul Național de Statistică al Rusiei a fost selectat un eșantion randomizat stratificat de 350 mici companii dintr-un număr de peste 50.000 de firme private. Stratificarea s-a făcut în funcție de localizarea geografică și de domeniul de activitate. Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare iar rezultatele arată că stilul de conducere transformațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să oprim procesul de prăbușire, ne Învață să evităm „Înecul moral”, căci durerea nu poate fi Învinsă decât prin noi dureri: „...niciodată o mare durere nu poate fi depășită În mod real și efectiv, ci o putem numai integra sau stratifica În ființa noastră” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ Un paradox știut al cunoașterii: avem mereu impresia că certitudinile noastre de astăzi ni s-ar putea releva mâine sub alte adâncimi sau clarități. Μ Iubirea este o stare prin excelență subiectivă, care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ferdinando Camon cu atâta inteligență, nu trebuie uitată calitatea stilistică a textelor lor „expresive”, care este în linii mari identică în „culturile populare” din toată lumea (cel puțin așa cum a fost până astăzi). Codul expresiv și interpretativ „umil” este enorm de stratificat, iar stratificările sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un fel de schemă a relațiilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Cornea numește „texte de escortă” - predoslovii, dedicații, notele de la finalul manuscriselor etc.), precum și o investigare a felului în care „Autorul își proiectează și își formează o idee de Cititor”. În fapt, analiza practicilor de lectură și a relației autor-cititor este stratificată, pe V. interesându-l nu numai circumscrierea celor doi termeni în contextul sociocultural al perioadei, ci și o metaestetică a receptării, ca în capitolul unde inventariază bibliografia critică românească despre subiect. Ideea de bază a studiului ar fi aceea că
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide - clepsidre gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive, în crescendouri dramatice, cu extincții finale. Proba devoțiunii totale pentru poezie o constituie tema recurentă a abandonului în slujba ei, fie și ca figurantă, fie și în
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
1991). Analiza sa ține seama de contextul socioeconomic particular al societății europene și românești de după 1829, care a generat procese fundamentale ale dezvoltării sociale: sciziunea clasei boierești în boierii mari și cei mici (boiernași) și emergența burgheziei române ca clasă stratificată în grupul agrarienilor comercializați, grupul cămătarilor, birocrația și oligarhia politică. Teza pe care o susține și o validează Zeletin se referă nu la aserțiunea marxistă a luptei de clasă dintre boierime și burghezie, ci la transformarea vechii clase stăpânitoare prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-ndoieli”. Salvatoare sunt racordarea la matcă formativa și retrăirea copilăriei, timp de inalterabila prezenta când sintagmele, azi terne, erau generos semnificante. Decurge de aici apariția recurenta a unor imagini precum „primul țărm”, „palisade pururi verzi / de sarmizegetusa”, „umbre de părinți / stratificate că o frunză”, din care crește treptat „rostirea patriei” ce configurează, în ciclurile volumului, diferite ipostaze, nu întotdeauna convenționale, ale ideii de patriotism. Hispanist apreciat, N. a publicat câteva cărți ce cuprind mai cu seamă note de călătorie, vădind bună
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
ierarhică și satisfacția în muncă. Enunțul cauzal are funcția de a explica și prevedea fenomenele individuale. De ce societatea X este stratificată? Pentru că ea se caracterizează printr-un anumit nivel al productivității muncii. Cum va fi societatea Y? Ea va fi stratificată sau nestratificată, în funcție de nivelul de productivitate a muncii pe care îl va atinge. Modelul explicativ. Enunțul cauzal are el însuși nevoie de explicație. El afirmă doar că C este cauza lui E, răspunzând astfel la întrebarea „de ce E?” - „pentru că C
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Londra, 1997), e o replică la O mie nouă sute optzeci și patru al lui George Orwell și preia întocmai cadrul și personajele antiutopiei scriitorului englez, plasând evenimentele după zece ani, când aparatul de control al conștiințelor, dirijat de societatea totalitară - stratificată în funcție de cele mai abuzive privilegii - asupra căreia veghează Fratele cel Mare, suferă o revoluție care izbucnește prea repede, luându-i prin surprindere pe complotiști. Aceștia îl vor promova pe Fratele cel Nou, care teoretizează și aplică o „schimbare care nu
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]