98 matches
-
a efectuat studii privind anatomia comparată a primatelor și a omului. A inițiat studii multilaterale asupra paleoliticului de pe teritoriul României, aprofundând probleme de stratigrafie, paleontologie și arheologie. Din studiile efectuate în aceste domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930 și distinsă cu premiul Academiei Române. Una dintre realizările remarcabile ale profesorului Ioan Gh. Botez a fost descoperirea, pentru prima oară pe teritoriul României, în săpăturile de la Cormani, efectuate împreună cu cercetători de la catedra sa
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
Institute de cercetări din: Germania, Franța, Olanda, Elveția, Austria, Grecia, Anglia, SUA, Italia, Ucraina și Ungaria. Mari personalități care au predat sau s-au format aici: • Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie inginereasca
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
pridvorul bisericii. Morminte ale monahilor au fost găsite în pridvorul bisericii și în afara acesteia, ele neavând inventar funerar. Criptele mortuare din interiorul bisericii au fost jefuite în procent de circa 80% în cursul secolului al XVIII-lea, fiind afectată astfel stratigrafia, structura și conținutul mormintelor. În unele morminte s-au mai găsit totuși inventar funerar (o serie de bijuterii, resturi vestimentare și fragmente osteologice). Biserica este înconjurată de ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată cu laturile
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. - I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului și consistentă în perioada dacică. Tot aici s-au găsit un inel de argint, un
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
specific filozofiei naturale (fizică, chimie). Opera lui Humboldt a pus bazele biogeografiei și a influențat generațiile următoare de oameni de știință. Geologia, știință care se conturează tot mai puternic în această perioadă, realizează apropierea dintre istoria naturală și filozofia naturală. Stratigrafia stabilește corelația dintre distribuția spațială (geografică) a organismelor vii și cea temporală (istorică) și mai târziu avea să conducă la ideea de evoluție. În jurul anului 1800, contribuțiile lui Georges Cuvier și ale altor naturaliști aduc progrese importante în anatomia comparată
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
în 1900 este prima hartă pe care apare o împărțire în cercuri, comune, sate și cătune. Studiile geologice privind comuna Vărbilău datează încă din secolul XIX. Începând cu secolul al XX-lea se remarcă W. Teissyre în 1907 cu lucrarea „Stratigrafia regiunilor petrolifere din Subcarpați”. În 1927 D. M. Preda publică date privind geologia văii Teleajenului în zona subcarpatică. Studii în ceea ce privește geologia pentru regiunea cuprinsă între valea Teleajenului și Valea Prahovei, se datoresc și profesorului M. Filipescu care începând cu 1926
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
publică date privind geologia văii Teleajenului în zona subcarpatică. Studii în ceea ce privește geologia pentru regiunea cuprinsă între valea Teleajenului și Valea Prahovei, se datoresc și profesorului M. Filipescu care începând cu 1926 și până în 1932 a publicat mai multe lucrări privind stratigrafia și tectonica regiunii. Lucrările cu caracter strict geografic și care să trateze comuna, nu există. Există însă lucrări și nu sunt puține, care tratează o arie mult mai extinsă. În anul 1893 apare „Dicționarul Geografic al județului Prahova”, ce îi
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
la Conferința de la Praga G. M. Murgoci este ales președintele Comisiei de cartografiere a solurilor, iar în 1924 este ales președinte al Comisiei pentru întocmirea hărții solurilor din Europa. (Blaga Gh. et al., 1996) Contribuții la dezvoltarea: Cercetări de geomorfologie, stratigrafie și tectonică colinară a regiunilor colinare ale Olteniei:
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
intrarea în atmosferă, a intrat în orbită sa finală și a și-a început activitatea științifică. "MRO" conține o serie de instrumente științifice cum ar fi camere foto, spectrometre și un aparat radar, utilizate pentru a analiza formele de relief, stratigrafia, mineralele și gheața de pe Marte. Ea deschide drumul altor nave spațiale și monitorizării condițiilor meteorologice și de suprafață, studiind locurile posibile de amartizare și susținând un nou sistem de telecomunicații. Sistemul de comunicații "MRO" transmite mai multe date spre Pământ
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată. Obiectivele cercetării 2007: cercetări în diferite zone ale sitului pentru obținerea de informații privitoare la stratigrafia, tipurile de complexe și cronologia sitului. "Rezultate:" săpăturile s-au desfășurat în diferite zone, fiind cercetate: acropola, partea centrală și extremitățile estice și vestice, prima terasă sudică și prima terasă estică a așezării dacice. Inventarul recuperat include, îndeosebi, o gamă
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
și a ultimului ragnet. Orientare și ghid potențial în mijlocul maelstrom-ului provocat de revoluția digitală. Ce se întâmplă cu floppy-discurile? Întrebarea nu este cine mai citește cărți, ci mai degrabă, cine mai citește azi dischete? Unde rămân stocate skin-urile de pe ecrane? Stratigrafia ecranelor și a display-urilor rămâne sărăcăcioasa, și necesită înregistrări înafara mediilor sursă. Nimeni nu știa cum arata pielea dinozaurilor, pentru că nu s-au păstrat decât schelete. Doar hardware calcifiat. Dar azi știm cum arata skin-ul pentru că dinozaurii au lăsat
Florin Ciulache () [Corola-website/Science/317628_a_318957]
-
identificarea zonelor cu substanțe minerale utile, ape geotermale, precum și zonelor poluate datorită activităților industriale, în special miniere; întocmirea și editarea de hărți geologice, hidrogeologice, geofizice și geochimce pentru întreg teritoriul țării; cercetări fundamentale și de bază în domeniile mineralogiei, paleontologiei, stratigrafiei, geochimiei, geologiei regionale, hidrogeologiei, geotehnicii, magnetometriei, gravimetriei, geoelectricității, seismicii; studii privind impactul activităților antropice asupra poluării apelor subterane; elaborarea de studii privind tendințele de dezvoltare a științelor pământului în funcție de conjunctură economică internaționala; expertize în domeniul florilor de mină și al
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
în memoria mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor de hartă, intervențiile sale în dezbaterea unor aspecte controversate, ca, de exemplu, stratigrafia depozitelor cuaternare, inclusiv a celor păstrătoare de cultură materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
poate fi inclusă în categoria cetăților de zidărie din partea montan-central-sud transilvăneană prin luarea în considerare a planului simplu de construcție. În plus se constată ultilizarea unor structuri de zidărie cu piatră, legate cu mortar de slabă calitate și stângaci executate. Stratigrafia secțiunilor arheologice de la Avrig-Racovița și dimensiunile considerabile ale zidurilor dezvelite împiedică concluzia că pe dealul din hotarele localităților Avrig și Racovița ar fi existat o cetatea cu val de pământ care masca o zidărie din piatră. Lipsa materialului arheologic în
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
lui Daubeny din biblioteca lui "Beagle" descria geologia vulcanică a Canarelor, în ea scria că structura Insulelor Capului Verde este „prea imperfect cunoscută”. Darwin a considerat Insula Potârnichii drept cheia înțelegerii structurii insulei St. Jago, și i-a studiat cu grijă stratigrafia după metodele învățate de la Adam Sedgwick. A strâns specimene și a descris un strat alb de stâncă tare formată din corali și scoici zdrobite aflate între straturile de rocă vulcanică neagră, și a observat un strat alb similar trecând orizontal
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
p. 107. c) De aici provin mai multe fragmente de brățări și o sârmă spiralică din aur, preistorice. Bibliografie: Gumă 1993, p. 245, 295. d) Aici se află o așezare hallstattiană. Bibliografie: Gumă 1993, p. 295. 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Oxenbrickel, Ocsabrickel, Ocsăplaț sau Ocsaplaț. În hotar, la 500 m SE de sat, s-a descoperit o mare așezare neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste brațe ale râului Bega
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
(sau "Doerpfeld") (n. 26 decembrie 1853 - d. 25 aprilie 1940) a fost un arheolog german. Este considerat unul dintre pionierii stratigrafiei și al proiectelor arheologice bazate pe documentare grafică. Una dintre cele mai valoroase lucrări ale sale o constituie explorarea sitului arheologic din zona mediterana datat în Epoca Bronzului, unde se aflau așezări că Tiryns și Troia (azi Hisarlık), unde a
Wilhelm Dörpfeld () [Corola-website/Science/326087_a_327416]
-
vechii cetăți Troia și deci tezaurul ar aparține legendarului rege Priam, menționat în epopeea homerică "Iliada". Această atribuire este considerată acum a fi rezultatul zelului lui Schliemann de a găsi locurile și artefactele menționate în epopeile homerice. La acel moment stratigrafia Troiei nu era solidificată, ceea ce a fost realizată, ulterior, de către arheologul Carl Blegen. Stratul în care s-a pretins că a fost găsită a a fost atribuit sitului Troia II, în timp ce Priam ar fi fost rege al Troiei din perioada
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
parte a activității științifice. Între anii 1952 - 1985 întreprinde o lungă serie de cercetări în Munții Carpați, în special în Apuseni. De-a lungul acestor 33 de ani de activitate de cercetare în teren a sintetizat și a făcut publică stratigrafia și structura Munților Apuseni. Lucrările sale în acest domeniu sunt primele surse științifice în ceea ce privește geologia Munților Maramureș, Munților Bihor, Munților Codru-Moma, Munților Metaliferi, cărora le-a dedicat câte o monografie. Aceste studii au avut un impact important în cadrul unor sinteze
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
a numelui orașului Leping () situat în provincia Jiangxi din sud-estul Chinei. Denumirea a fost introdusă în literatura de specialitate de către geograful german , care a descris în 1883 „seria carboniferă Loping”. Ea nu desemna inițial decât o unitate litostratigrafică. Geologul , „părintele” stratigrafiei chineze, a reluat și dezvoltat conceptul sub numele de „serie Loping”. În fine, discipolii paleontologului chinez au definit lopingianul ca serie cronostratigrafică. Baza seriei (și a etajului wuchiapingian) este definită ca primul strat în care apare subspecia de conodonte "Clarkina
Lopingian () [Corola-website/Science/334420_a_335749]
-
GSSP) al lopingianului este plasat în secțiunea Penglaitan, de pe malul râului Hongshui, aproximativ 20 de km la est de orașul Laibin, în regiunea Guangxi din sudul Chinei (). Conform "International Chronostratigraphic Chart 2015", scala timpului geologic elaborată de Comisia Internațională de Stratigrafie, lopingianul se subîmparte în două etaje sau vârste, cu următoarele limite cronologice: Local, au fost definite și alte subdiviziuni care se suprapun parțial peste aceleași intervale de timp: Pentru zonele centrale ale Europei, lopingianul acoperă partea superioară a unității litostratigrafice
Lopingian () [Corola-website/Science/334420_a_335749]
-
la Universitatea din București în anul 1971 cu teza intitulată „Studiul stratigrafic al Formațiunii Șisturilor negre între văile Covasna și Zăbrătău prin metoda microfacială”. Și-a desfășurat întreaga carieră didactică în cadrul Universității din București. Titular al cursurilor de Paleontologia vertebratelor, Stratigrafie și Geologie istorică pentru studenții geologi; Paleontologie și Stratigrafie pentru studenții biologi. A îndrumat numeroși studenți în elaborarea tezelor de licență, iar 12 studenți români și străini au obținut până în prezent titlul de doctor în Geologie sub coordonarea sa. Profesor
Dan Alexandru Grigorescu () [Corola-website/Science/333834_a_335163]
-
intitulată „Studiul stratigrafic al Formațiunii Șisturilor negre între văile Covasna și Zăbrătău prin metoda microfacială”. Și-a desfășurat întreaga carieră didactică în cadrul Universității din București. Titular al cursurilor de Paleontologia vertebratelor, Stratigrafie și Geologie istorică pentru studenții geologi; Paleontologie și Stratigrafie pentru studenții biologi. A îndrumat numeroși studenți în elaborarea tezelor de licență, iar 12 studenți români și străini au obținut până în prezent titlul de doctor în Geologie sub coordonarea sa. Profesor invitat: Punjab University, Chandigarh, India; Smithsonian Institution, Washington D.C.
Dan Alexandru Grigorescu () [Corola-website/Science/333834_a_335163]