127 matches
-
și lighioanele din sângele acestui tronson familial. Austria este cea mai titirită, bibilită și scărpinată țară din lume - ordine și floricele! Austriecii sunt cei mai nestăpâniți, derutați și imprevizibili oameni de pe glob. Asta dacă ar fi să mă iau după strechea de care au suferit austriecii din care mă trag eu. Clanul Tauberger fusese zgârcit și hrăpăreț de la zidirea lumii. Fabricanți de trăsuri imperiale, puneau gologan peste gologan, până când un fiu sau vreo nepoată cu suflet de artist făcea praf într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aduce de mâncare în cameră în seara asta?” - m-a luat în primire pe nepusă masă gândul de veghe. Voi zăbovi anume ca să-mi învăț sufletul cu răbdarea, că altfel am să alerg din loc în loc ca un apucat de streche”. “Multe am auzit eu din gura ta, dar asemnea vorbe spuse după atâta vreme de stat departe de... nu mă așteptam. Am trăit s-o aud și pe asta” - s-a minunat gândul de veghe. “Multe învață omul cât trăiește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unei orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii taie-n genunchi ostia cum pe o bucată de slană. Se aude șuieratul de cîine asmatic al Iudei. Descos mai departe timpul, curăț poligrafulgraful de strechea iepelor... Nu am liniște pînă ce secțiunea de aur nu va mugi ca un bivol prins cu picioarele dinapoi În capcana visului: Picură lenea galbenă de pe mîini și descoasă timpul de pe mantaua de cardinal, timpul care-mi mînuiește pedalele
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
altă funcție mai mare-n școală decât aceea de... responsabil de cerc!...” “Vorbesc, de ce să nu vorbesc!? Nu mi-oi fi dând tu voie! Că, ai fost ca o scorpie. Nu degeaba te porecleau toți scorpia, zgripțuroaica, vipera cu corn, strechea, baba-cloanța...” “Nu chiar toți. Mai erau și unii, oameni...” Da, oamenii tăi. Care, când n au chef de treabă (și n-aveau mai deloc) dădeau, în cel mai fericit caz, un telefon și-ți îndrugau o minciună, pe care tu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns de streche. Toți treziți pun pe el mâna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-i țasălă pădurea, cetluindu-l cole bine. (145) Sfătuiesc ca să-l omoare. - Da, mă rog, Dumilor voastre, Cine și-ar mai pune mintea cu așa obrazuri proaste Cumu-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aștepta la un refuz, păli la această insultă. „Ce-a zis?“ Întrebase isteric Pierre. „Nu vorbește“, rezumase Agliè. Își desfăcuse brațele, cu un gest Între renunțare și condescendență, și-i spusese lui Bramanti: „E al dumitale“. Iar Pierre, apucat de streche: „Destul, destul, le sacrifice humain, le sacrifice humain!“ „Da, să moară, noi tot o să găsim răspunsul“, striga tot atât de apucată Madame Olcott, revenită În scenă, și se năpustise spre Belbo. Aproape În același timp se mișcase și Lorenza. Se desprinse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
răsunau În imensa cușcă a scării. Izbuti să deschidă ușa și se năpusti afară. Nu făcuse decît un pas cînd lovitura se abătu asupra ei. 19 În timp ce Ryan gonea cu toată viteza spre larg, Lucas se năpustea ca lovit de streche În portul din Lands’en. Vorbea la telefon cu Morineau care Îl Înștiința, de la far, unde se găsea, că ușa cedase la focuri de revolver, trase se pare cu arma de serviciu a Mariei. Lucas Începu să urle. - Dar, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de plastic eficient atașate, trecea în șir constant pe lângă el, lovindu-l. Hugo își închipuia ce tablou neinspirat reprezenta el pentru respectivele mame. Bâjbâind, mototolit, neavând habar de nimic, crud chiar, nerăbdător uneori cu Theo care urla ca lovit de streche din cauza ploii cu care nu era obișnuit. Aceasta era esența inutilității paterne. Un bărbat, pentru numele lui Dumnezeu. Încercând să aibă grijă singur de un copil. Ce dracu’, se întrebau cu siguranță mamele care treceau pe lângă el, are impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
c)bor, când pe vine, când cu palmele de pământ, chiuind de se stingeau lămpile. Intrară și muierile în rând. Se încurcau în rochii, dar tot aprige. Nădușiseră și nu se lăsau. - Zi! Zi! făcea nevasta gunoierului, ca apucată de streche. Țiganii, să fărâme sculele, nu alta. Unde-mi sucea armonistul burduful, îl aducea după șold, a apleca, 3 desfăcea, făcîndu-l când lung, când grămadă, iar vioristul cu arcușul se unduia peste vioară, ca șarpele, o lua lângă ureche,o ridica
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai țineau oasele bătrâne și-i era și foame. - Plângi ca o muiere beată! se strâmbă Oacă la el. Florea îi apucă de mînă: - Ce-ai, mă Treanță? Nu-ți place, mă? - Zi-i, mă... - Nu știu, m-apucă o streche. Parcă aș vrea să vă las, să mă duc în lume, să mă fac om cinstit, dar mi-e frică. Când mă trezesc din somn nu vă văd. Vă caut și-mi pare bine că sînteți lîtagă mine... Tăcu. - Ti
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
deznădejdea îi oferă încă distrugerea voluptuoasă în Dumnezeu. O dată ce dorințele devin spumoase, ajungi să trăiești prin consimțirea dată fiecărei clipe. Silit să-ți acorzi ție existența, mărești spațiul dintre tine și lume în repetarea neîncetată a străduinței. Timpului apucat de streche, veghea spiritului îi pune surdina hotărârii de a fi. Nu ne-ar înghiți gama vremii de n-am domoli-o în efortul de consimțire la fire? Celelalte ființe trăiesc; omul se căznește să trăiască. Este ca și cum te-ai uita în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care am cădea în plină sfințenie dacă Dumnezeu ne-ar sări într-ajutor. Șovăirile lui ne mai țin în rând cu lumea. De ce nu m-ai făcut, Doamne, un prost etern sub bolțile tale nătîngi? Spiritul e carne lovită de streche transcendentă. Lupta nu se dă între om și om, ci între om și Dumnezeu. De aceea, nici problemele sociale și nici istoria nu pot rezolva nimic. Gândul la Dumnezeu nu servește decât spre a muri. - Nu de bunăvoie te-ndrepți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lenevească, călătoria fiind o lene În mișcare, o bucurie a spiritului meditativ. Lenea este Învinsă, de regulă, În timpul gerurilor năprasnice. Atunci conștiința acțiunii se trezește: „Voi Încerca, dar, Într-o zi a mă pune pe lucru, dacă mă va vizita strechea scrisului și mă voi putea despărți de sfînta lene, cu care țin casă bună de un an de zile.” Adevărul este că Alecsandri nu e cuprins niciodată de „strechea scrisului”, nu intră În starea de criză proprie genului romantic. N-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o zi a mă pune pe lucru, dacă mă va vizita strechea scrisului și mă voi putea despărți de sfînta lene, cu care țin casă bună de un an de zile.” Adevărul este că Alecsandri nu e cuprins niciodată de „strechea scrisului”, nu intră În starea de criză proprie genului romantic. N-are căderi, n-are greață de literatură, nu pîndește - cum fac atîția - momentul prielnic al inspirației. Inspirația vine repede, pe un teren dinainte pregătit. O oarecare ezitare la Începutul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec ca o turmă de vite lovite de streche peste potențele pieței pentru a-și valida irațional virtuțile de bogăție reală. Străpungerile midasiene ale ingineriei financiare au oare nevoie de semnalele pieței pentru a nu împinge lumea în frenezia câștigului imediat și fără efort? Mă îndoiesc că piața reglează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe aici, întocmindu-mi soarta mea de haimana din dureri și călătorii și pierzând incurabil toate legăturile prin care mă credeam atașat românilor. Nimeni din cunoscuții mei nu bănuiește ce dramă mă împinge spre existența de nomad, cât chin ascunde strechea de care sunt mândru că sunt lovit. De un an și jumătate am călătorit șase luni, pe țărmuri de mări și pe creste de munți. Nu atât curiozitatea de a vedea, de a ști, de a descoperi, cât dorința de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu dobitoacele cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile cele spre împerechere, iar oamenii beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
-i așa. Nu m-am împotrivit și n-am zis nimic. Ești ca băiatul meu și cu ai tăi mă am bine de-o viață. Nu știu ce v-o apucat așa deodată. Ce Doamne iartă-mă, că doar nu o dat strechea în voi. Eu zic să mergem toți cinci și să vorbim. Ai veni tu la noi cu ai tăi, ne-om omeni și om mai videa, că așa fac oamenii. Florin continua să doboare buruiana cu secerea. Apoi eu, țață
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
de altădată? Aș putea să zic u sont le frapie dantan? Hai că le am cu franceza, de la bere mi se trage, cum ajung la a patra halbă cum devin poliglot! Sandule, vecinul meu portocaliu, se simte că a intrat strechea În voi. E zumzet de albine În pedele. Vedeți să nu se supere Bondarul, că la voi În stup e pe invers, conduce un bondar, nu regina-mamă. Ce faceți, Îi dați afară pe Blaga, Berceanu și Videanu și o puneți
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dânșii tot. Necercetând nimic în fire Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gîndirea-n capul înțelept - La toate farmecele firii 40Se bat cu mînile pe piept. {EminescuOpIV 251} SONET SATIRIC Pișcată-ți este mâna ta de streche, De miști în veci condeiul pe hârtie - Dureaz-un șir sau fabrică o mie: Cuvinte-nouă-or fi, dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus Ureche, Cu Pantazi fiind pe veci păreche
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Întotdeauna am grijă să mi le amintesc pe ale prietenilor mei. Ceva ce le face praf și pulbere părerea despre sine. Da, totui pus la păstrare pentru referiri ulterioare. Roți de oțel Înapoi la sediu, toată lumea din cantinăi apucată de streche din cauza circularei despre concedii. Io nu spun nimica. Cel mai bine iesă par nepăsător și să le las furia să mocnească un pic. Binențeles, toți se așteaptă de la mine, ca reprezentant al guvernului central, să preiau puțin conducerea, dar tresămi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de zi și an de an, Organismul se ntărește! -Și-acel ...anumit organ?! PRIETENI --Ce crap mare! Ce frumos! Povestește mi! Cum l-ai...scos?! --L-am scos -numai ție-ți spun La un preț...extrem de bun! ,,FETIȚELE’’ Fug lovite ca de ,,streche", În țări cu...democrație, Spre a face-o meserie, Și o fac! Pe ,,cea mai veche”! APĂ MINERALĂ Mie-mi place să beau apă Minerală, de Zizin: Cam de-un deget să încapă, În cana plină...cu vin! UNUI ATACANT
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
bani de-o viață, Bacovia-i doar plumb în dimineață Și Topârceanu vrea s-o facem lată. Francois Villon ne cântă la ureche, Iar Păunescu deapănă verdicte, L-am vrea pe Labiș strâns între edicte Și suntem veseli, chiar cuprinși de streche. Doar Eminescu ne mai dă speranțe Când lăutarii cântă despre casă, Poeții lumii plâng și nu le pasă De nopți pierdute printre mari restanțe. Simbolic ne lovim de tot declinul, Nici nu-nțelegem critica intensă, Dar într-un vers rămâne
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
rahatul, padre. Nu cred c-o să fie chiar atât de rău. • • • L-am condus pe Johnny la mașină și am mers cale de patru cvartale, până la secția Hollywood. Pe treptele de la intrare își făceau veacul reporteri și fotografi. A dat strechea-n ei când au observat civilul care-l aducea încătușat pe polițistul în uniformă. Blițurile sclipiră. Știriștii m-au recunoscut și au început să-mi strige numele. Le-am strigat: — Fără comentarii! Înăuntru colegii mei polițiști au făcut ochii cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
scară, la podeste, la mobilele de care o să mă izbesc, la beciuri, la patio, la lucarne, la mai știu io ce. Urechile au Început să-mi auză toate alea: crengile dân grădină, pașii dă sus, druzii care pleca dân quinta, strechea care dăduse În ghiuju dă Issota de Abd-el-Melek, știți matale care, sărăcia d-a câștigat tombola lu uleiu Raggio. Ce mai, toți pleca, numai io rămâneam unic dă singurel În hărăbaie, cu druzii chitiți cine mai știa pe unde. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]