164 matches
-
ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu ulcioarele cu apă sfințită („aghiazmă"). luată din Strei, după sfințirea apei A doua zi de Crăciun, la Anul Nou și de Sf. Ioan tinerii mergeau la sala de joc (de pe lângă o crâșmă a satului) unde cântau orchestre sătești, care aveau „clănete"(instrumente de suflat din metal) și tobe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sătești cu caracter predominant familiar dar și prietenesc între familiile care erau interesate de acest lucru. Participanții la acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe malul râului Strei, în capătul satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii, ,jucau” jocurile obișnuite în Țara Hațegului, cu tradiție locală: hora, bătuta, învârtita, etc. În timp, în special în perioada
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare ("Hatzegopteryx"), din grupul pterozaurilor. Geoparcul se suprapune cu sitului de importanță comunitară „Strei - Hațeg” (24.968 ha), arie protejată instituită în anul 2007 în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar, ce aparține rețelei ecologice europeane Natura 2000; la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munții Retezat, la est și nord-est, de Munții Șureanu, la vest, de Munții Țarcu, iar la nord de Munții Poiana Ruscă. Între aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km. Regiunea este drenată de râurile Strei
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km. Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
circa 1300 de km. Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița . Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița . Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la vărsarea acestuia în Mureș, inclusiv orașul Călan . În peștera Bordu Mare, pe teritoriul satului hațegan Ohaba-Ponor este atestată una dintre cele mai vechi prezențe ale omului în România. Este vorba despre câteva falange datate în paleoliticul mijlociu (cca.
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” (Adrian Andrei Rusu) „Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile vieții statale românești, au în Țara Hațegului semnificații aparte.” (Radu Popa) „Bisericile de la Sântămăria Orlea, Ostrov, Colț, Strei și mai ales cea de la Densuș depășesc ca importanță spirituală mănăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinței ortodoxe pe meleagurile românești.” (Dorin Alicu) „Adevărată capodoperă a naturii” (Ion Conea) „Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului românesc” (Ovid
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Un program parțial de restaurare (cercetări arheologice și reamenajări de paramente și pardoseli) s-a derulat acolo la începutul anilor ' 90. Localitatea Ostrov este așezată în sud-vestul Hațegului, pe vechea șosea romană care făcea legătura dintre Sarmizegetusa și locul ieșirii Streiului din depresiune. Și-a primit numele de la poziția înconjurată de cursul Râului Mare și Apei Borii. Prima dată s-a aflat despre biserică datorită cercetătorilor epocii romane (sec. XVIII), iar cea dintâi descriere se datorează vicarului greco-catolic Ștefan Moldovan (1853
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
Porcul negru de Strei este o rasă de porc românească. Porcul este o populație de porcine românească ca și porcul de Bazna, formată în depresiunea Hațegului de-a lungul râului Strei. Această populație s-a format începând din anul 1870 prin încrucișări nedirijate ale
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
Porcul negru de Strei este o rasă de porc românească. Porcul este o populație de porcine românească ca și porcul de Bazna, formată în depresiunea Hațegului de-a lungul râului Strei. Această populație s-a format începând din anul 1870 prin încrucișări nedirijate ale rasei locale Stocli cu rasele Mangalița, Cornwall, Berk. Este apreciat pentru rezistență organică și rusticitate. Porcul este reprezentat de o populație redusă la un efectiv de 2000-3000
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
cu rasele Mangalița, Cornwall, Berk. Este apreciat pentru rezistență organică și rusticitate. Porcul este reprezentat de o populație redusă la un efectiv de 2000-3000 animale care cresc în depresiunea Hațegului (județul Hunedoara). Condițiile de mediu în care crește porcul de Strei sunt destul de aspre, în aria sa de răspândire cultivându-se puține cereale. De aceea în hrana porcinelor se utilizează în măsură apreciabilă pășunea naturală la care se adaugă deșeuri culinare și puține concentrate. Cu cca. trei luni înainte de sacrificare, porcii
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
aceea în hrana porcinelor se utilizează în măsură apreciabilă pășunea naturală la care se adaugă deșeuri culinare și puține concentrate. Cu cca. trei luni înainte de sacrificare, porcii se supun unei alimentații pentru finisare, bazată îndeosebi pe porumb. Porcul Negru de Strei este de talie mijlocie spre mare, cu corpul turtit lateral, și se încadrează în tipul de producție mixt, de carne și grăsime. Capul este mijlociu spre mare, îngust, cu râtul lung și cu profilul foarte ușor concav, aproape drept. Urechile
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
de culoare neagră, neted (ca la Cornwall) sau ușor ondulat (caracter moștenit de la Mangalița) unele exemplare putând avea extremitățile albe ca și rasa Berk. Perimetrul toracic este de 122 cm; lungimea corpului de 132 cm. În ansamblu, porcul Negru de Strei se aseamănă cu rasa Cornwall, dar are talia mai mică, este mai puțin dezvoltat și mai puțin precoce. Scroafele adulte cu greutatea corporală de 150-160 kg, iar vierii 180-190 kg. Animalele sunt rustice, rezistente și valorifică bine pășunea, fapt pentru
Negru de Strei () [Corola-website/Science/304579_a_305908]
-
Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici, satul Ponor este situat în valea râul cu același nume, la confluența cu Streiul. Majoritatea așezărilor sunt distribuite de la 500 m până la 900-950 m altitudine, excepție făcând doar satele Costești Deal și Ludeștii de Sus, care urcă până la 1.100 m. Sălașele, grajdurile, fânarele și colibe utilizate numai pe timpul verii sunt prezente până la 1
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sârbi, GuraSada, Tătărești, Leșnic, Dobra, Roșcani, Geoagiu de Jos etc. O mulțime de nobili și preoți unguri fură executați și pe aici. Țăranii veniți din Zarand îi pun în mișcare și pe iobagii de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului, unde deasemenea mulțimea țăranilor răsculați devastează și dă foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele până la granița cu Țara Românească. La 5 noiembrie răscoala ajunse la marginea orașului Deva, dar eșuează în încercarea de a cuceri
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
luna octombrie 2011, Balomir a fost gazda mai multor oficialități locale și județene, venite să participe la festivitatea de inaugurare a unei porțiuni de 8 km din DJ 668 Bucium-Orlea-Gânțaga, complet modernizat, precum și a noii construcții a podului peste râul Strei, din satul Balomir. Actualul pod măsoară 42 m lungime și are o lățime de 7,8 m, plus trotuarele, comparativ cu vechea construcție, care avea o lățime de doar 4 m, reîncadrându-se în standardele unui drum județean. Constructorul garantează
Balomir, Hunedoara () [Corola-website/Science/300535_a_301864]
-
de la Cârța, realizată de călugării cistercieni. Construită pe la jumătatea secolului al XIII-lea, Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din spațiul românesc. Câteva decenii mai târziu, este ridicată și Biserica din Strei, care, deși este de rit ortodox, prezintă un stil gotic timpuriu, prelucrat într-o manieră arhitectonică locală. Același stil, în care goticul matur se combină cu cel târziu, se poate întâlni la Biserica Sfântul Mihail din Cluj, începută în 1349
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului sau "Maris" (denumirea dacă) la confluența acestuia cu râul Strei sau "Sargetia" (denumirea dacă) între munții Apuseni și Retezat. Ținut dacic, este aproape de vechea capitală a Daciei din munții Orăștiei, Sarmisegetuza Regia. Cei aflați în trecere prin orașul Simeria au posibilitatea de a vizita Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se află
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Simeria se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice). Are o populație de locuitori. Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Piskitelep", după numele unor proprietari de viță nobilă, care au trăit în această perioadă. În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni și sârbocroați. În jurul coloniei se înfiripă localitatea
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Astfel portul popular, obiceiurile și tradițiile au particularitățile lor moștenite de secole, fiecare zonă devenind astfel o "bază de date" ca sursă vitală în orice societate: "folclorul". Ca ultim act important în segmentul cultural din Simeria este promovarea festivalului "Cântecele Streiului", susținut de asociația non-profit cu același nume, ce desfășoară o activitate culturală, civică și științifică, ce acceptă și promovează atât valorile și pricipiile naționale, cât și valorile și principiile europene în materie de interculturalitate.
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
cu molid, brad, și păduri de fag în amestec cu gorun și ocupă suprafețe apreciabile în partea de nord și de vest a masivului. Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Tărtăria, Petrești). Elemente de trecere din neolitic la epoca bronzului(cultura Coțofeni) s-au descoperit la Sebeș (Râpa Roșie, Răchita, Sebeșel. ""Epoca bronzului" și "epoca fierului", când s-a conturat formarea poporului și culturii geto-dace sunt bine reprezentate la Călan , Strei , Sebeșel , Pianu de Jos ș.a. În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și, ulterior, al celei romane; mai târziu, până aici s-a extins "voievodatul lui Litovoi" Urmele de locuire dacică sunt numeroase și apar sub
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari Prelucrarea fierului: Mihăiescu Miron Prelucrarea lemnului: Cioară Nicolae Cojocari: Ștefoni Ioan Vechea biserică din Plopi a fost construită pe actualul loc al școlii primare, unde se pot vedea și urmele unui fost cimitir. În 1891 biserică veche nu
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]