802 matches
-
De fapt, cuvântul fusese atestat chiar cu o jumătate de secol mai devreme, așa cum indică dicționarul lui Tiktin: apărea la Theodor Stamati, în Wörterbuch / Vocabulariu de limba germană și română, cu adăogirea celor mai obicinuite și în conversăciune primite cuvinte streine (Iași, 1852), în care germ. Kikcs era tradus, cu precizarea „la biliart”, prin „chics, greș, lovire nenemerită” (text scris cu slove chirilice). Biliardul era bine cunoscut în secolul al XIX-lea, terminologia sa românească reflectând mai multe căi de pătrundere
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
istoric literar n-a mai explorat-o sistematic de la Dumitru Micu, Ov. S. Crohmălniceanu și Mircea Scarlat încoace. Sau în monografiile pe care le-a dedicat mișcării „Iconar” din anii ’30 - trăirismul bucovinean! - și vîrfului de lance al acesteia, Mircea Streinul. Evident, fără a uita studiile și edițiile din Traian Chelariu, Iulian Vesper sau Teofil Lianu. Apărute la finele deceniului zece, cărțile în cauză au fost comentate, prob, de cîțiva oameni de meserie, între care Z. Ornea, dar nu știu în ce măsură
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Petre Andrei” din Iași - a lucrărilor despre „iconari”, reunite într-un volum intitulat Studii bucovinene. E vorba de Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (la origine, teza de doctorat a lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură regională obscură, Institutul Bucovina- Basarabia din Rădăuți, 1998) și, pe post de bonus, de un capitol cuprinzînd studiile însoțitoare la edițiile din Traian Chelariu, Mircea Streinul și Iulian Vesper. Putem regreta, eventual, că
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
lui Mircea A. Diaconu), de monografia Mircea Streinul. Viața și opera (apărută la o editură regională obscură, Institutul Bucovina- Basarabia din Rădăuți, 1998) și, pe post de bonus, de un capitol cuprinzînd studiile însoțitoare la edițiile din Traian Chelariu, Mircea Streinul și Iulian Vesper. Putem regreta, eventual, că prezentului volum îi lipsește o prefață în care autorul să explice proveniența studiilor componente și mizele reeditării lor, după aproape un deceniu și jumătate. Fără îndoială, Bucovina literară înseamnă, între altele, și dinastia
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o mai dreaptă situare și o mai bună cunoaștere a neotradiționalismului (anti)modern dintre cele două războaie: „De ce să fie un Zaharia Stancu ori un Eugen Jebeleanu
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Sunt ei mai valoroși artistic? Și dacă ar fi valori apropiate, de ce unii să fie situați în primplan, iar alții ignorați cu totul?”. E drept că între timp lucrurile s-au schimbat întrucîtva... Că majoritatea „iconarilor”, în frunte cu Mircea Streinul, au fost stigmatizați în posteritate pentru angajamentele lor legionare și atitudinile antisemite, se știe, iar modul în care Mircea A. Diaconu analizează, din unghi cultural, tectonica politică a epocii - v. mai ales capitolul Ideologia iconaristă între deziderat și împlinire - aduce
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și „moderații” (Iulian Vesper, Traian Chelariu) apropiați liberalilor lui Ion Nistor, mentorul mișcării literare din Bucovina anilor ’20. Poezia „iconaristă”, selectată încă din deceniul al patrulea în cîteva antologii locale și, incidental, în
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
unei „poetici bucovinene” plasate sub semnul expresionismului, al vizionarismului thanatic, al unui spiritualism sincretic și al „goticului moldovenesc” asumat ca emblemă și ca nou Sturm und Drang. Mici tururi de forță analitică sunt, de asemenea, capitolele dedicate „corifeilor” mișcării: Mircea Streinul, Iulian Vesper, Traian Chelariu, George Drumur și Teofil Lianu. Reconsiderările lor literare sînt întreprinse cu discernămînt și spirit critic, fără supralicitări apologetice sau accese inutile de „patriotism local”. Rețin îndeosebi lectura „stranietății” de sursă dostoievskiană a personalității lui Mircea Streinul
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Streinul, Iulian Vesper, Traian Chelariu, George Drumur și Teofil Lianu. Reconsiderările lor literare sînt întreprinse cu discernămînt și spirit critic, fără supralicitări apologetice sau accese inutile de „patriotism local”. Rețin îndeosebi lectura „stranietății” de sursă dostoievskiană a personalității lui Mircea Streinul și a romanelor acestuia printr-o grilă cvasi-psihanalitică, apelul la Jacques LeRider (cu ale sale analogii între antimodernism, antisemitism și misoginism) fiind aproape obligatoriu în discutarea „masculinității în criză” a scriitorului. Jurnalul lui Traian Chelariu, discutat pe larg și într-
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
diaristice din interbelic, iar romanul Glasul al lui Iulian Vesper, apărut miraculos în „obsedantul deceniu” (1957), e plasat într-o relație surprinzătoare, dar plauzibilă, cu memoriile Aniței Nandriș-Culda, nu fără necesare delimitări polemice de comentatorii din anii comunismului. Capitolele despre Streinul, Chelariu și Vesper din ultima secțiune a volumului sunt, uneori, reduntante prin raportare la considerațiile deja formulate în monografiile anterioare despre „iconari”; o remaniere compozițională retrospectivă n-ar fi stricat. E de regretat și faptul autorul nu și-a „periat
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
cu varianta prognostic, atestată din 1693, în Foletul novel , calendarul lui Brâncoveanu: „mai adaos-am și alte, ale altor astronomi, prognostice”; aceeași formă apare la Cantemir, în Istoria ieroglifică: „prognosticul doftorului”. Cantemir include termenul în Scara a numelor și cuvintelor streine tâlcuitoare, ca grecism, cu explicația „cunoștință înainte, gâcitoare, gâcire”. Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (Gh. Chivu, E. Buză, A. Roman Moraru, 1992) indică sursele posibile ale formei vechi: greaca, latina, italiana. Același dicționar înregistrează, de pe la 1700, verbul a
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
Petre Pandrea, D. C. Amzăr, Deliu Petroiu, N. Steinhardt, George Macovescu, Leonid Dimov, Eugen Barbu, Radu Petrescu, Marin Preda, Octavian Paler. Canonul critic mai coboară apoi o treaptă pînă la nivelul Scriitori minori ca personaje memorabile (cu Dinu Nicodin, Mircea Streinul, Theodor Scorțescu sau Victor Valeriu Martinescu) și se încheie la nivelul „figurinelor” Eugen Bălan, Aureliu Cornea, Ludovic Dauș, Stejar Ionescu, Oscar Lemnaru, Dan Petrașincu, T.C. Stan, Dem Theodorescu, avînd drept bonus un dosar despre Dan Botta și Lucian Blaga, angrenați
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
valoroasă în ceea ce privește itinerariul biografic și creator. Traian Chelariu a dialogat cu însemnate personalități ale vieții literare și culturale românești, printre care menționez aici pe Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Dragoș Protopopescu, Ioan Bianu, Mircea Streinul, I. E. Torouțiu și mulți alții. Revelatoare pentru informațiile biografice sunt cele trei epistole, inedite, trimise profesorului și istoricul Emil Panaitescu (1885-1958) pe când acesta era directorul Școlii Române din Roma (1929-1940). Se știe că tânărul Traian Chelariu a primit, în urma
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
jurnalului (1940-1944) și după aceea. în etapa mai calmă, chiar împlinită, a vieții sale, surprinsă în filele jurnalului de până în 1945, Miron zis Nucicu are cultul prieteniilor (Traian Șelmaru, Ion Vinea, Ion Vlasiu, Ghiță Roll, V. Iliu, Marcel Iancu, Mircea Streinul ș.a.); al lecturilor (Dabit, Exupery, Pierre Herbart, Thornton Wilder, Const. Mille etc.); al poeziei (,Să mă întorc la mahala! Acolo e, pentru mine, toată poezia pe care o iubesc atâta"); al iubirilor (pentru Florina, Loti, Magdalena, dar mai ales pentru
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
nivelul cugetării abstracte. Cărturarul pare foarte mîndru de inovația lui, anunțată încă din titlu: Istoriia ieroglifică, în doaîsprădzece părți îpărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la sfîrșit cu a numerelor streine tîlcuitoare. Iată artificialitatea proclamată oficial. Titlul cărții, neobișnuit de lung, afișează două procedee ale sofisticării expresiei, anume cadențarea ritmică a frazei, agrementată de rime interioare, ca și existența numeroaselor sentenții parazitare. Cititorul nu se poate plînge că nu a fost
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Plinind poruncă peregrinul mire Cucernic intră la descălecare Sub șarpele Agama. Nopți cabire Ca perla traficanților pe mare Astralii corpi resping la acuplare. Pe cine terapia să-l mai mire? Din jilțul ei cât epoca de piatră Atâția morți printre streini adastă Și cânii pentru orbi spre piramide. Smerește trupul și zăpada castă Anunță-înghețul/ teama idolatră Și vămile cuneiform închide. Turnând în pahar Mă joc c-un maidanez urban ce ține La stal/ canal central aurolace Soprane clasa-întâi / trecutul tace Răpirea
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
noastre a fost tratată cu nesupunere și obrăznicie de către comuniști. Pe când capii autorităților aveau o singură grijă: liniștea și siguranța populației, cele câteva zeci de derbedei urmăreau înmormântarea cu steaguri roșii și pozele lui Lenin, Stalin etc. a unui cadavru strein de oraș cu scopul vădit provocator”. Iată și sentința: „Coloman Müller, Iosif Krebs și Ițig Strominger au fost condamnați la un an reclusiune și câte 5000 lei amendă, iar restul acuzaților - cu excepția unora cari au fost achitați - sunt condamnați la
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
al cărții de referință: „Din Văianu la Toronto”. Cartea de debut „șaptezecist/optzecist” (cu privire la vîrsta autorului) ori „2011-unșpist”, ținând cont de anul în care va apărea volumul „Cireșe amare”. Patru povestiri memorabile. Deși grupate sub titlu ultimei, nu sînt „rude streine”, tematic ori stilistic volumului de debut. Nici puternic „înrudite” n-aș susține că ar fi. Excepție făcînd prima - „Coarba” . Teren magic (însușit și în pseudonim!) și de care autorul rămâne definitiv dependent. Literar! Revenirea la Coarba este anteu (ică) și
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
vorbă și se uita la Mădălina. Ea ieșea gătită, cânta o doină-n cor, mulgea oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unde ochii mei pot fi izbiți de neascunsa maiestate a unei femei date într-un atât de frumos pârg. Veți înțelege astfel, scumpă doamnă, emoția firească ce mă paște: sunt om și nimic din ce-i femeiesc nu mi-e strein. — O! - suspină doamna Potoțki, privindu-l cu duioșie pe Metodiu. O, o! - mai suspină ea, dând cu ochii de tânărul Iovănuț. Cât de frumos ați vorbit! Mă-nșel eu sau am deslușit în cursiva dumneavoastră polonă zvonul unui accent latin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rămași birnici și anume: 1. Constantin Bâdacă 13. Grigore sin Ioni 2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
silința ce șia dat-o autorul (Apostol Arsachi n.n.) de a susține cu orice preț proprietatea absolută de pământ din România, pentru care în sfârșit, negăsind d-lui temeiuri destul de tari în instituțiile și legile noastre, a alergat la legi streine, la scrieri de autori, la fapte chiar și nepotrivite împrejurărilor noastre; ca prin citări peste citări să dobândească admirarea celor ignoranți sau orbiți de interese, tot de o dată să întunece adevăratul drept al proprietății de pământ la noi; și așa
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
romanii și pe Constantinescu cu Decebal. Apoi îi dădea cu Ana Blandiana, cu Paler și cu Liilcenu cu grupul lor de dialog social... și recita versurile Anei Blandiana, rar, cu inflexiuni în voce: Umblu prin mine/ Ca printr-un oraș strein/ în care nu cunosc pe nimeni/ Seara mi-e teamă pe străzi/ si-n dup-amiezile ploioase/ Mi-e frig și urât/ Nici o dorință de a călători/ Când și numai trecerea drumului/ E aventură./ Nici o amintire din alte vieți/ întrebării
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era părintele Ioan cel Strein. Era și un călugăr care știa românește, traducătorul lor. Când s-a terminat sfânta slujbă, Părintele Roman Braga a sta de vorbă cu ei. Dintr-una într-alta, le-am spus de Cercul de la Mănăstirea Antim din centrul capitalei. Când
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară, în Șimand căzu-un strein ciudat... săcui cu guldeni pe-umeri căra; la făgădău la Velj intra deodat’. În jur oameni de vită bună se-ospătau și beau vin pe-alese; lăutarii le cântau în struna, tinere nurlii serveau la mese. Goscul diblașilor le zise
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]