522 matches
-
untului). Randamentul în brânză al laptelui mastitic este invers proporțional cu numărul de celule conținute, iar calitatea brânzeturilor este cu mult sub limitele acceptabilității. Un timp îndelungat de la vindecarea clinică, animalele sunt purtătoare de Streptococcus agalactiae sau alte tipuri de streptococi și stafilococi, care pot declanșa noi stări morbide ale glandei mamare. 1.3.3. Laptele poluat cu substanțe nocive Accidental sau prin adăugare voită (la falsificare), în lapte pot ajunge diverse substanțe dăunătoare sănătății consumatorilor. În funcție de tipul și concentrația lor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
10...+14 °C, pentru max. 12 ore, atât pentru obținerea consistenței dorite, cât și pentru evidențierea aromei. 3.4.4. Tehnologia chefirului Produs originar din Caucaz, chefirul rezultă în urma unei duble fermentații (lactice și alcoolice), urmare a dezvoltării bacteriilor lactice (streptococi și lactobacili), drojdiilor și a bacteriilor acetice, care se reunesc în așa numita „granulă de chefir”. Fabricarea chefirului se poate realiza în 2 variante: procedeul tradițional și procedeul în vană (cu granule de chefir sau cu culturi starter). Procedeul tradițional
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de zer = datorită acidității prea mari, generată de termostatarea la temperaturi ridicate și pe o perioadă mai mare; * filanță = apare la culturile starter de producție pentru iaurt în urma degenerării culturilor sau a prezenței lui Lactobacillus acidophylus, dar și a unor streptococi producători de polizaharide solubile în apă; * coagulare întârziată însoțită de acidifiere lentă = existența în lapte a bacteriofagilor sau a unor inhibitori (antibiotice); * prezența de gaze în cantitate mare = datorată contaminării culturii starter de producție cu microorganisme capabile să fermenteze lactoza
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
dulce cu 41-48% grăsime și aciditatea de max. 20°T. Materia primă se pasteurizează, se omogenizează, după care se răcește la +30°C și se însămânțează cu 7% cultură starter de producție (amestecarea în părți egale a unei culturi de streptococi mezofili: Lactococcus cremoris și Laptococcus diacetilactis și o cultură formată din streptococi termofili). Fermentarea se face la +27...+28 °C, timp de 18 ore, după care produsul se răcește la +18°C și se menține la această temperatură încă 4-5
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
se pasteurizează, se omogenizează, după care se răcește la +30°C și se însămânțează cu 7% cultură starter de producție (amestecarea în părți egale a unei culturi de streptococi mezofili: Lactococcus cremoris și Laptococcus diacetilactis și o cultură formată din streptococi termofili). Fermentarea se face la +27...+28 °C, timp de 18 ore, după care produsul se răcește la +18°C și se menține la această temperatură încă 4-5 ore, pentru maturarea fizică. Sortimentul are o consistență ridicată. Lichior de smântână
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de coagul (pentru o mai bună deshidratare), la temperaturi de +38...+45°C în cazul brânzeturilor semitari și de +52...+58°C pentru cele tari; aceste niveluri termice determină reducerea microflorei, distrugerea parțială a enzimei coagulante și crează condițiile dezvoltării streptococilor și lactobacililor. Încălzirea a doua se face progresiv (într-un ritm de 0,5....1°C/minut), în mod indirect (prin admisie de abur sau apă caldă în mantaua vasului de închegare) sau direct (prin introducerea de zer sau apă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
piele. Ultravioletul îndepărtat are o puternică acțiune bactericidă, distrugând atât bacteriile cât și virusurile. La baza acțiunii bactericide stă acțiunea acestor raze de a produce timina, care împiedică replicarea AND. Radiațiile UV întârzie dezvoltarea bacilului antraxului, distrug bacilul febrei tifoide, streptococul și stafilococul. De aceea lămpile cu vapori de mercur, sursele de radiații UV, sunt folosite în medicină, zootehnie la sterilizarea diferitelor medii sau la tratamente. Iradierea a fost folosită și în cazul unor insecte dăunătoare, pentru sterilizarea masculilor. Astfel s-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
implicați în determinismul infecțiilor mâinii și degetelor, sunt cei care populează în mod obișnuit tegumentele de la acest nivel. Stafilococii au fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia au fost tulpini penicilinazo-secretante. În rest, se constată streptococi β-hemolitici, E.colli, Proteus, Pseudomonas. Peste 1/3 din infecții sunt polimicrobiene, cea mai frecventă asociere fiind: Staphylococcus aureus + Streptococ β-hemolitic + E.colli. După mai multe zile de administrare a unor doze mari de antibiotice, mai ales în combinație, se
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
fost identificați în peste 80% dintre infecțiile mâinii; peste 50% dintre aceștia au fost tulpini penicilinazo-secretante. În rest, se constată streptococi β-hemolitici, E.colli, Proteus, Pseudomonas. Peste 1/3 din infecții sunt polimicrobiene, cea mai frecventă asociere fiind: Staphylococcus aureus + Streptococ β-hemolitic + E.colli. După mai multe zile de administrare a unor doze mari de antibiotice, mai ales în combinație, se poate produce suprainfecția fungică [3]. 10.1.2.2. Factori favorizanți: a. Particularitățile anatomice ale regiunii: vascularizația precară a unor
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
că germenul este stafilococul, antibioticul indicat fiind Oxacilina sau Cloxacilina (peniciline de semisinteză cu acțiune și pe stafilococii penicilinazosecretori). Dacă, dimpotrivă, infecția are tendință la difuziune (celulită, limfangită, adenopatii cu caracter inflamator acut), foarte probabil este implicată o specie de streptococ βhemolitic; acesta este sensibil la Penicilină, însă posibilitatea (destul de frecventă) de asociere streptococ + stafilococ, impune folosirea unor antibiotice active pe ambii germeni ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și bactericid pe streptococ) sau Nafcilina (bactericid pe ambii germeni). La bolnavii care
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
cu acțiune și pe stafilococii penicilinazosecretori). Dacă, dimpotrivă, infecția are tendință la difuziune (celulită, limfangită, adenopatii cu caracter inflamator acut), foarte probabil este implicată o specie de streptococ βhemolitic; acesta este sensibil la Penicilină, însă posibilitatea (destul de frecventă) de asociere streptococ + stafilococ, impune folosirea unor antibiotice active pe ambii germeni ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și bactericid pe streptococ) sau Nafcilina (bactericid pe ambii germeni). La bolnavii care prezintă afectarea stării generale, febrili, este indicată antibioterapia pe cale i.m. sau i
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
inflamator acut), foarte probabil este implicată o specie de streptococ βhemolitic; acesta este sensibil la Penicilină, însă posibilitatea (destul de frecventă) de asociere streptococ + stafilococ, impune folosirea unor antibiotice active pe ambii germeni ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și bactericid pe streptococ) sau Nafcilina (bactericid pe ambii germeni). La bolnavii care prezintă afectarea stării generale, febrili, este indicată antibioterapia pe cale i.m. sau i.v. Datorită posibilității de asociere la stafilococ și/sau streptococ și a altor germeni (mai ales gramnegativi), acești
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și bactericid pe streptococ) sau Nafcilina (bactericid pe ambii germeni). La bolnavii care prezintă afectarea stării generale, febrili, este indicată antibioterapia pe cale i.m. sau i.v. Datorită posibilității de asociere la stafilococ și/sau streptococ și a altor germeni (mai ales gramnegativi), acești pacienți vor putea beneficia chiar și de asocieri de antibiotice: Nafcilină + Carbenicilină („penicilină pentru Proteus și Pseudomonas” [4] ) sau Nafcilină + cefalosporină. Dacă starea generală este gravă, se poate recurge la asocierea Ampicilină
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Gentamicină (aminoglicozid activ pe stafilococ și gram negativi). În caz de suspiciune a existenței unor anaerobi (sugerată de condițiile de producere a traumatismului) se poate adăuga și Metronidazolul. În afectarea renală severă, de elecție este Doxiciclina (tetraciclină activă pe stafilococ, streptococ și gram-negativi). După unii autori [3], în ciuda riscului de a încuraja o suprainfecție, este preferabilă o antibioterapie agresivă la bolnavii cu infecții grave. vaccinarea antitetanică se va efectua obligatoriu când leziunea inițială are potențial tetanigen. combaterea durerii se va efectua
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
pentru fiecare formă în parte. Îngrijiri postoperatorii: Se aplică măsurile descrise la tratamentul conservator, cu unele precizări: la instituirea antibioterapiei beneficiem de o informație utilă (până la sosirea rezultatului antibiogramei) și anume, aspectul puroiului: stafilococul generează un puroi cremos, gălbui, inodor, streptococul puroi fluid, filant cu tentă verzuie sau lush ,inodor, E.colli puroi galbenverzui, fetid miros de „varză stricată”, anaerobii puroi seros, gri-maroniu, fetid, Pseudomonas aeruginosapuroi verde-albăstrui cu miros caracteristic. bolnavul va fi pansat zilnic (în infecții grave chiar de mai
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
și urmărirea bolnavilor se vor efectua ambulator. 10.2. PANARIȚII 10.2.1. PANARITII SUPERFICIALE 10.2.1.1. Panarițiul eritematos Reprezintă o limfangită localizată dezvoltată în țesutul celular subcutanat al degetelor, apărută după un traumatism minor. Agentul etiologic este streptococul. Clinic: zonă de congestie dureroasă spontan și la palpare. Starea generală este neafectată. Tratamentul este conservator, constând în prișniț local, eventual antibioterapie (Penicilină sau Eritromicină per os). 10.2.1.2. Panarițiul flictenular Este o colecție purulentă dezvoltată între derm
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
2.1.3.1. Panarițiul periunghial (paronichia) Reprezintă o infecție dezvoltată la nivelul repliului unghial pe care-l interesează parțial sau total (în „potcoavă”,”turniola”). Etiopatogenie: Cel mai frecvent agent etiologic este stafilococul; de asemenea se poate întâlni asocierea stafilococ + streptococ. Germenii pot fi inoculați prin manichiură, înțepături, mai ales pe o igienă locală precară. Odată instalat procesul inflamator, partea cornoasă a unghiei se comportă ca un corp străin perpetuând infecția [3]. De asemenea, infecția se poate propaga de la un panarițiu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
interdigital. Tratamentul constă în incizie în zona de maximă fluctuență sub anestezie loco-regională sau axilară; se asociază antibioterapia. 10.3.1.2. Flegmonul superficial dorsal Se manifestă prin congestie, edem voluminos, exacerbarea durerii la extensia degetelor. Este determinat frecvent de streptococ, explicând tendința la difuziune a infecției. Interpretarea semnelor locale și generale impune maximă atenție pentru diferențierea de edemul reacțional al infecției altei regiuni a mâinii precum și de alte afecțiuni cu manifestări asemănătoare (vezi 10.1) Datorită tensiunii locale, apar fenomene
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
chirurgia reconstructivă. 9.2.6. PROGNOSTIC În ciuda măsurilor terapeutice, gangrena gazoasă rămâne grevată de o mortalitate importantă, mai ales atunci când ea afectează segmente ale trunchiului și are extensie rapidă. 9.3. GANGRENA GAZOASĂ NECLOSTRIDIALĂ Este produsă cel mai frecvent de streptococul anaerob, dar sunt recunoscute și infecții necrozante cu specii de Bacteroides și Escherichia coli. Cele mai frecvente microorganisme întâlnite sunt: Bacteroides fusiformis (însoțit adesea de Borrelia vincenti), Streptococcus pyogenis, Stafilococul și Colibacili. Terenul predispozant (malnutriție, boli cronice grave, ateroscleroză, diabet
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
fost clasificate în infecții cutanate și subcutanate. Gangrena subcutanată, cunoscută mai ales sub denumirea de fasceită necrozantă (gangrena streptococică hemolitică, gangrena de spital), debutează la nivelul țesutului celular subcutanat, afectând rapid fascia și musculatura subjacentă. Este cauzată în principal de Streptococul hemolitic dar uneori și de Stafilococul hemolitic sau alte grupe de germeni: bacteroides, coliformi, difteroides sau pseudomonas. Poarta de intrare este traumatică sau uneori chirurgicală [12]. Cel mai frecvent afectate sunt extremitățile dar și trunchiul, peretele abdominal și mai ales
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
bacilii gram negativi se administrează 3 doze de Cloxacilin asociat cu Gentamicină, Vancomicină sau Rifampicină; în ortopedie, pentru stafilococul epidermidis și aureus: 1-3 doze de cefalosporină cu spectru antistafilococic, asociată cu Gentamicină; în chirurgia esofago-gastrică pentru enterobacteriacee și enterococi, inclusiv streptococul viridans și anaerobi: 1-3 doze de cefalosporină de a doua generație și Metronidazol; în chirurgia biliară pentru enterobacteriacee și enterococi inclusiv Streptococcus fecalis o doză de cefalosporină de generația a doua sau Augmentin sau Netromicină; în chirurgia intestinului subțire pentru
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
ușor bacteriostatic și detersant și reprezintă o alternativă reală între topicele utilizate. Sulfadiazina argentică (Flammazine®, Dermazin®,Cicatrol®, Silvadene® ), substanța de bază a celor mai răspândite și eficiente topice cunoscute. Avantajul major 1 constituie eficientă în protejarea față de infecția cu stafilococ, streptococ, coli, proteus și piocianic, unul dintre cei mai frecvenți și periculoși microbi din plăgile arse. Datorită acestui efect topicele din această gamă sunt indicate și pe arsurile profunde dar numai până în momentul efectuării exciziei sau până la detașarea escarelor. Sulfadiazina de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
necrozantă); abcesul dacă nu este drenat crește distrugând mai mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de exemplu în cazul S. epidermidis care aderă la materialul sintetic al protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau la distanță. În acest proces intervin diverși produși microbieni cu acțiune enzimatică care determină necroza sau liza țesutului conjunctiv. Cel mai frecvent necroza este provocată de Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]