249 matches
-
adenita, celulita, abcesul, flegmonul, miozita, necroza, gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos). Tratament Erizipelul poate fi izolat și tratat în spital sau la domiciliu. Tratamentul etiologic de elecție în formele obișnuite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos). Tratament Erizipelul poate fi izolat și tratat în spital sau la domiciliu. Tratamentul etiologic de elecție în formele obișnuite este Penicilina G, administrată în doze de 3-4 MU/zi, timp de 7 zile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antiseptice, comprese ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru etiologia streptococică se preferă Penicilina G sau V timp de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
identificați se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. Tratament Difteria este o boală cu izolare și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă cu pătrundere în orbita anterioară și medie, IDR la tuberculină pozitivă, răspuns la tratament tuberculostatic. Infecții acute nespecifice: infecții bacteriene predominant stafilococice, streptococice, cu E. coli sau Proteus. Elemente de diferențiere sunt: sindromul inflamator acut, evoluția în mai multe stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anomalii urinare asimptomatice - proteinurie sau hematurie) - diabet zaharat, colagenoze și vasculite (lupus eritematos sistemic, panarterită nodoasă, granulomatoza Wegener sau sindromul Goodpasture, purpura Henoch-Schönlein etc), HTA, mielom multiplu, hemopatii maligne - afecțiuni care în evoluție dezvoltă afectare renală cu caractere particulare - infecții: streptococice (erizipel, scarlatina, faringită, reumatism articular acut, infecții cutanate) sau cu alți germeni (stafilococ, bacil Koch, Escherichia coli, leptospire, germeni anaerobi, spirochete etc), infecții virale (oreion, gripa) - se pot complica cu afectare renală glomerulară sau tubulo-interstițială - modificări micționale:poliurie (creșterea volumului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acut. GN ACUTĂ POSTSTREPTOCOCICĂ Epidemiologie Reprezintă prototipul GN acute. Este cea mai frecventă formă de GNA postinfecțioasă (60-68%), cu incidență maximă la copii între 2-10 ani, de sex masculin. Este favorizată de frig, umezeală sau apare în context de epidemii streptococice. Etiopatogenie Este secundară infecției cu streptococ beta-hemolitic grup A cu tropism pentru rinichi (tipuri nefritigene). Localizarea primară a infecției poate fi în sfera ORL sau cutanată. Patogeneza este imună. Ag microbian circulant (exotoxina B) se depune la nivelul capilarului glomerular
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și formează complexe imune circulante sau in situ care activează complementul seric. Morfopatologie Se caracterizează prin proliferare difuză endocapilară și mezangială (Fig. 41, Planșa II). Tablou clinic și paraclinic Boala debutează după un interval mediu de 2-3 săptămâni de la infecția streptococică și are caracterele generale ale sindromului nefritic acut manifest prin: - edeme albe, pufoase, moi, inițial localizate palpebral și suborbitar, ulterior la membrele inferioare, lombare, accentuate vesperal și cu tendință la generalizare - HTA moderată dar cu evoluție posibilă spre edem pulmonar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ore), hematurie microscopică, mai rar macroscopică, însoțită de cilindri hematici, leucociturie modestă (inferioară hematuriei) - IRA la peste 30% din cazuri. Diagnostic Argumentele pentru diagnosticul prezumtiv sunt: - epidemiologic: apariție frecventă în colectivități - clinice: - absența unei nefropatii în antecedente - prezența unei infecții streptococice și apariția GNA după o perioadă de latență de 10-14 zile - bacteriologic: streptococ beta-hemolitic grup A în focarele infecțioase (exsudat faringian, portaj nazal, tegumentar) - serologic: titrul ASLO crescut, complement seric scăzut. Diagnosticul este confirmat de prezența sindromului nefritic acut. Alte
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ani - evoluție cu IRA rapid progresivă (formele cu proliferare extracapilară) - cronicizare. Complicațiile posibile sunt: IRA, insuficiență cardiacă (inclusiv edem pulmonar acut), hemoragie cerebrală, infecții (pneumonii, infecții urinare, cutanate). Principii de tratament Tratamentul profilactic:profilaxia primară prin tratarea corectă a infecțiilor streptococice cu Penicilină profilaxia complicațiilor prin tratament corect curativ - profilaxia recăderilor prin prelungirea tratamentului până la vindecarea GNA. Tratamentul curativ se bazează pe: - măsuri nefarmacologice: repaus la pat până la dispariția edemelor, HTA și hematuriei, regim normocaloric, hipoproteic în caz de retenție azotată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
asocierea de inhibitori de pompă de protoni pentru evitarea riscului de HDS. În caz de HDS se recomandă administrarea de Ig i.v. alături de tratamentul specific. - dacă se dovedește etiologia infecțioasă antibioterapia este orientată de agentul implicat. De exemplu etiologia streptococică impune tratament cu Penicilină în cursul perioadei active a bolii. Tratamentul chirurgical este necesar în caz de abdomen acut. Amigdalectomia este luată în discuție în cazul etiologiei streptococice. II. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE PLACHETARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
dovedește etiologia infecțioasă antibioterapia este orientată de agentul implicat. De exemplu etiologia streptococică impune tratament cu Penicilină în cursul perioadei active a bolii. Tratamentul chirurgical este necesar în caz de abdomen acut. Amigdalectomia este luată în discuție în cazul etiologiei streptococice. II. SINDROAME HEMORAGICE DE ORIGINE PLACHETARĂ Sunt afecțiuni determinate de anomalii ale hemostazei primare prin defect cantitativ, calitativ sau mixt al trombocitelor. Ca și sindroamele hemoragice de origine vasculară se caracterizează clinic prin purpură și manifestări hemoragice superficiale (în principal
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ori mai frecvent la bărbați decât la femei. Etiopatogenia nu este cunoscută. Corelația cu controlul metabolic precar este discutabilă. De asemenea, poate fi localizat la nivelul membrelor inferioare situație în care urmează de obicei unei infecții cronice cutanate (de regulă streptococice). (6) Acanthosis nigricans este considerată astăzi un marker cutanat pentru anumite boli congenitale, metabolice sau endocrine și poate fi asociată cu insulinorezistența constatată la acești pacienți (14, 22). Unii autori (14) sugerează chiar că ar fi un factor de risc
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
operatorii), postpuncție biopsie hepatică, volvulus vezicular, chist coledocian congenital, necroză de origine alergică a pereților biliari, neoplasm biliar, chist hidatic hepatic fisurat; - originea genitală prin propagare (clasic gonococică, actual prin flora asociativă), prin ruptura unei colecții purulente genitale, postpartum, clasic streptococică, postabortum (cu pronostic grav); - origine la nivelul unei colecții într-un organ parenchimatos abdominal (ficat, splină, pancreas, rinichi);cauze neonatale (peritonite meconiale ca forme particulare). Inflamația ce determină tabloul peritonitic poate avea la rândul ei cauze amicrobiene aseptice inițial ori
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cazurilor, mortalitatea a fost 27% (35). Streptococcus pyogenes este implicat în producerea variatelor forme clinice, iar prin propagarea caracteristică sanguină sau limfatică poate afecta și peritoneul. Afecțiunea se întâlnește mai frecvent la copii, deoarece aceștia sunt mai receptivi la infecțiile streptococice. Au fost semnalate cazuri și la nou-născut, prin infecția plăgii ombilicale. Epidemiile de scarlatină se însoțesc și de cazuri de peritonită streptococică (157, 238). La adult afectarea pe sexe este de 10:1 pentru sexul feminin. Peritonita determinată de N.
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
poate afecta și peritoneul. Afecțiunea se întâlnește mai frecvent la copii, deoarece aceștia sunt mai receptivi la infecțiile streptococice. Au fost semnalate cazuri și la nou-născut, prin infecția plăgii ombilicale. Epidemiile de scarlatină se însoțesc și de cazuri de peritonită streptococică (157, 238). La adult afectarea pe sexe este de 10:1 pentru sexul feminin. Peritonita determinată de N.gonorrhaeae este o afecțiune rar întâlnită la fetițe și femei și excepțională la bărbați, germenele se grefează pe celulele mucoaselor indemne, cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin trompă; - transparietal prin limfaticele tubare, post-partum sau post-abortum. Peritonita de origine genitală poate fi: - generalizată și se datorează perforației unei colecții purulente (chist ovarian infectat, piosalpinx rupt, abces ovarian, flegmon pelvin);localizată (pelviperitonita). Peritonita post-partum este o infecție puerperală streptococică, iar peritonita post-abortum este consecința avortului delictual efectuat de persoane neautorizate și în condiții improprii prin care se perforează uterul și uneori și intestinul. Sanjay Gupta, preocupat de incidența, evoluția și mortalitatea peritonitelor secundare din India și Orientul Îndepărtat, a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină streptococică. Este prezent întotdeauna un sindrom biologic inflamator: ASLO crescut, VSH accelerat, fibrinogen crescut, PCR prezentă. Evoluția este în general benignă. Pericardita acută idiopatică Ea realizează un tablou clinic și evolutiv destul de particular, dar etiologia rămâne adesea necunoscută. Debutul este brusc
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]