148 matches
-
încă o nație întreagă, și mai ales o nație ca a noastră! "La lucru dar barbați și femei, tineri și bătrâni ", ne strigă puternica voce a secolului al nouăsprezecelea. Departe de noi odihna zădarnică! Departe de noi îndeletnicirile frivole și stricăcioase intereselor noastre naționale! Să lucrăm, dar să lucrăm inspirați de sântul glas al patriei, să asudăm dar sudoarea noastră să se scurgă pentru interesele neamului românesc. Un model de lucrare pentru binele poporului nostru este Serbarea de la Putna, care a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
redefiniri, prin care înțelegem operațiile de determinare a însușirilor unui obiect (termen generic pentru ființă, lucru, fenomen, stare etc.) drept rezultat al valorizărilor individuale. Când Eminescu, acuzat de reacționarism, definește reacțiunea în termeni fiziocratici, drept reacția organismului sănătos la "influențele stricăcioase" venite din afara sa, el nu face altceva decât să-și justifice poziția redefinind termenul dintr-o perspectivă avantajoasă. La fel, Arghezi, când afirmă că "pamfletul reprezintă un gen literar", face apel la o definiție consacrată, pentru a-și apropria, ulterior
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și ideile noastre se pot numi reacționare (s. n.), epitet cu care ne gratifică adversarii noștri, această reacțiune noi n-o admitem decât în înțelesul pe care i-l dă fiziologia, reacțiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos contra influențelor stricăcioase a elementelor străine introduse înlăuntrul său"137. Pe o poziție similară se posta Caragiale, cel ce și-a bătut joc de acel voi progresul cu orice preț cațavencian. Conservatorismul progresist (Ion Heliade Rădulescu) este, în definitiv, o atitudine transmodernă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
poate fi doar retorică. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat În trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s‑ar fi schimbat Într‑o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase 130 Suferința și creșterea spirituală ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este dumnezeiască, să ne împărtășim cu această nebunie, și vom vedea că asta era înțelepciunea". 6 Petre Țuțea, Tratat de antropologie creștină. Filosofie și teologie, Iași, Timpul, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și răului”. Diavolul: De ce? Femeia: Pentru că în ziua când vom gusta vom muri negreșit. Satana a înțeles totul. Înțelese că Dumnezeu reedita același proces de ascultare, ca și pentru el, dar la un nivel nou. La nivelul unei existențe perisabile (stricăcioase). O existență spirituală și materială în același timp. Dacă ar fi intuit atunci această condiție a noii făpturi, de a rămâne etern în existență ca spirit și materie (materie spiritualizată), poate ar fi renunțat la alte întrebări. Oare a judecat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
2007, p. 293. footnote>”. Ei au luptat pentru adevăr cu putere, rezistând silniciei aprige și de neîndurat a diavolului cu atâta statornicie și cu atât curaj „ca și cum ar fi luptat în trupuri de piatră și de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să fie expresia voinței nefalsificate și ferme a poporului român din Bucovina, menit să emancipeze publicul român de sub influența stricăcioasă a jurnalelor străine, fiind interesată să dezvolte gustul pentru limba română, să ridice dorința literară a publicului cititor”. Referinduse la ceea ce se întâmplă dincolo de AustriaUngaria, la București Patria (editor dr. Emilian Criclevici; redactori responsabili Dimitrie Bucevschi (2 iulie 1897 - mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vor trăi cei milostivi la judecata din urmă: „Dumnezeu te va primi, îngerii te vor aplauda, toți oamenii, câți sunt de la începutul lumii, te vor ferici; slava veșnică, cununa dreptății, împărăția cerurilor vor fi răsplătite bunei administrări a acestor bogății stricăcioase”<footnote Ibidem, omil. a VI-a, III, p. 402. footnote>. Iubirea milostivă, a unuia către altul, îi apropie pe creștini de Dumnezeu și îi face asemenea cu El. Adevărata dragoste se verifică prin fapte de milostenie, iar lipsa acestora relevă
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Te rog, de mi le iartă Și mă spală de Îndată! Cu lacrimile mele Ca să-mi duc zilele... Puține, puțin a mai rămas Poate ziua cea de azi! Te strig! Te strig, Tată! Nu mă lăsa neiertată Că-s pământ stricăcios! Vreau să mă ridici de jos! Și să urc În sus Până la Crucea Lui Iisus! O treaptă am urcat Am văzut că m-ai iertat Slavă Ție Sfinte Duh! Că m-ai dus unde am vrut Lângă Crucea Lui Iisus
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
existența și rolul său pe scena Creației. Sfântul Apostol Pavel, în Epistola sa către Romani definește idolatria ca formă de manifestare a credinței în vremurile de atunci: “Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor.” (Rom. 1, 23). De fapt, prin idolatrie se substituie autoritatea și puterea lui Dumnezeu cu o alta, inexistentă, a unei creații omenești, făcută din lemn, piatră sau alt
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
o societate aleasă, pentru joc de cărți, societate compusă din membrii unor familii din cele mai cu influință, din mai mulți consuli străini cari-și făcuse principala ocupațiune a vieței lor în jocul de hazard, al cărui cult atât de stricăcios l-au introdus la noi cu deosebire risipitoarea ofițerime rusească. Pereții salonului, altfel albi, erau acoperiți cu covoare lucrate de scorțari din țară, un ram de meserie care-a-nceput a se pierde cu totul. Mărginele acestor covoare sau scoarțe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tradiționale” („trăsuri” și „frecături de poale”, cum scrie bănățeanul Virgil Pop; Cronica sa parohială este de la începutul secolului al XIX-lea, dar ea transcrie, desigur, niște modalități de intervenție vechi de secole 552), fierturi sau infuzii din ierburi contraceptive („băuturi stricăciose fătului din lăuntru”), administrate uneori în cadrul unor ritualuri tainice (ele își făceau datoria și omorau fătul în pântecele mamei - „uciderea fătului în pântece” -, provocau lepădatul ori chiar sterilitatea prin „defectarea” uterului) și care făceau să dispară urmele neconvenabile ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în casă e un pui,/ Ce-l tot strigă: Pui, pui, pui./ Și le dă porumb sau mei,/ Fiți ca el copii mei!" Cea de a opta poezie și ultima, publicată de "Universul copiilor și al tineretului" este cea intitulată Stricăcioasa, apărută în nr. 43 din 21 octombrie al revistei. Tema ei e grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
piatră în Florida: fantoma suferă, la schimbarea climei - și se poate întâmpla să nu fie de acord nici cu politica dlui Bush. Cel mai des s-a semnalizat existența unor fantome insomniace, puse pe tapaj la orele somnului dulce, răutăcioase, stricăcioase, refractare comunicării, alergice la schimbarea de proprietari. De aceea o fantomă modestă, melancolică și meditativă este o adevărată comoară la casa omului, nepretinzând nici un fel de cheltuieli suplimentare, peste cele curente de întreținere, păstrând curățenia încăperilor, pășind fără zgomot, ieșind
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
un sâsâit neîntrerupt, - îi lipseau doi dinți din față... Umblând mereu pe la motor, pe la mașinăriile sale din curte, care alimentau cinematograful, sursa de energie, care se defecta din zece în zece minute, înfățișarea lui căpătase ceva din suflul ei rapid, stricăcios, și care îți dădea cu ulei pe față. Era, așadar, nu cu mult după încheierea Primului Război Mondial, când România se trezise deodată mare și începuse să se arate și în locurile ei mai rurale, cum era și fusese Bărăganul... Respect, mie
Cinematograf 1929 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7975_a_9300]
-
prima dată când, în viață ca și în literatură, odrasla de neam mare, fie și presupus, se azvârle cu delicii perverse în existența imundă, în grai ca și în purtări; în cazul nostru, ridicate la cel mai înalt grad estetic. Stricăcioasă aplecare, lămurind poetul. Deoarece Mateiu Caragiale este, în primul rând, dacă nu numai, un poet de geniu în asfințit... Dacă el nu fuse un aristocrat de sânge, cât trăi, a fost definitiv și pe veci în artă. Căci totdeauna ne
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
ne ridicăm la înălțimea Sa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Comentar la Fericiri, omilia I, P.G., XLIV, col. 1201C. footnote>. Hristos prin întruparea Sa a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Dumnezeu a mântuit ceea ce și-a asumat în actul Întrupării. Cât S-a împărtășit Fiul lui Dumnezeu prin întrupare din neputința noastră, atât vom primi din puterea Lui. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate, moartea și învierea Mântuitorului constituie totuși o unitate. Cu toate că este mort cu trupul, este în același timp dătător de viață și izvor de nestricăciune, ca unul care biruiește legile firii stricăcioase<footnote Sf. Ioan Damaschin, Canonul Învierii, oda VII, 1, P.G., XCVI, col. 841C. footnote>. Prin învierea Sa, Mântuitorul a înnoit și îndumnezeit firea umană întărită și restaurată prin jertfa pe cruce. Moartea pe cruce este strâns legată de Înviere ca
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
este prezentă la Întrupare, de altfel și în toate activitățile Domnului Hristos pe pământ. În concepția Sfântului Simeon Noul Teolog, Hristos, prin îndumnezeirea Sa, a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Căci trupul fără să fie nimicit de ceea ce e netrupesc, a fost întreg preschimbat de acesta, rămânând neconfundat, amestecat în chip de negrăit și unit într-o unire neamestecată cu dumnezeirea întreită. Astfel, Treimea nu a
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
PSB, vol. 29, p. 318. footnote>. Hristos se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii și se amestecă cu trupurile lor Împărtășindu-le de nemurire și nestricăciune: „... Dumnezeu, Cel ce S-a arătat, s-a unit cu firea noastră cea stricăcioasă pentru a Îndumnezei În același fel omenirea, prin primirea ei la părtășia cu divinitatea, din această pricină El Se Împarte ca o sămânță la toți credincioșii, potrivit unui plan al harului, tocmai prin acest Trup compus din pâine Și vin
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Puțini scriitori români au intuit soarta poporului nostru, cu secole în urmă, fie și cu ajutorul unei jucărele... Al unei inteligențe formidabile, de fapt. Balta, mocirla în care ne aflăm astăzi, căzuți sau adânciți în ea printr-un regim atât de stricăcios... ca p și de și s-ul unei caricaturi grotești a Țiganiadei, ea însăși o caricatură, fala, totuși, a literaturii noastre - ar trebui să ne dea de gândit.
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
El, așa vor învia și trupurile noastre, primind și noi un trup nestricăcios și desăvârșit. După asemănarea cu Hristos Cel Înviat, vom fi nemuritori și părtași cu trupul la viața veșnică, după cum ne încredințează Sf. Ap. Pavel: „când ființa aceasta stricăcioasă se va îmbrăca în nestricăciune și ființa aceasta muritoare se va îmbrăca în nemurire“ (I Corinteni 15, 54). Învierea stă la temelia credinței creștine, după cum scria același apostol: „Dacă Hristos n-a înviat, atunci zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică este
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]
-
personajelor sale. Bunul și răul, frumosul și urâtul își relevă rădăcinile comune, un eveniment tragic îl schimbă pe cel devotat într-un monstru, într-un revoltat furios, implacabil. Schematismul acestei problematizări subliniază și caracterul pedagogic destul de apăsat al filmului, întotdeauna stricăcios, dar întotdeauna primit cu aplauze de către publicul larg. Pentru a reveni în luptă după o primă înfrângere, Batman trebuie să refacă traseul inițiatic al ridicării din cel mai de jos punct al existenței sale către nadirul forței care-l face
Gothamdämmerung by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4424_a_5749]
-
pentru a ne face o imagine limpede despre mutarea la Cer cu trupul a Maicii Domnului. Toate câte s-au întâmplat cu Fecioara Maria au fost mai presus de mintea și înțelepciunea omului. Acum, aici, în satul Ghetsimani, sub semnele stricăcioase ale morții, se arată un trup mic, întins pe un pat, pe care îl prohodesc cu respect Apostolii, aduși în chip minunat „de la marginile lumii“. Doar moartea, sub a cărei putere a picat acum Fecioara, ne-o arată a fi
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]