8,296 matches
-
coboară în trecut. Dintre acești puțini, doar cîțiva sînt în stare să se întoarcă pînă la ultimul etaj, ca și cum acesta ar fi, la rîndul lui, un simplu punct intermediar. Într-un fel sau altul cei mai mulți ne plîngem că s-a stricat lumea, contrariați că cei mai tineri decît noi își permit să gîndească altfel, să se îmbrace altfel și să nu dea un ban pe adevăratele valori, cele pe care noi le-am statutat. Printre acei cîțiva erudiți care nu vor
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
de înțelegere." Oricît de ironic ar fi și oricîte argumente științifice ar avea, Andrei Cornea nu e niciodată alarmist: Toate acestea sînt adevărate, dar de un lucru nu sînt așa de sigur - că fenomenul se poate caracteriza prin alarma: "se strică limba". Ce se întîmplă sînt diferite transformări lingvistice naturale, cerute de legea lenei universale; aceeași lege a acționat și în trecut cînd, să zicem, latina clasică și-a pierdut terminațiile cazurilor, cînd a dispărut deosebirea între vocalele lungi și cele
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
și era mai înalt decît casele cele mai înalte din orașul acela artificial. Numai senatorul luă aminte că, de atîta montat și desfăcut, și de atîta cărat dintr-un loc într-altul, și orașul de carton cu clădiri suprapuse era stricat de intemperii și aproape la fel de sărac și plin de praf și trist ca Rosal del Virrey. Nelson Farina nu venise să-l salute pe senator pentru prima oară în doisprezece ani. Ascultă discursul din hamacul lui, la răstimpurile cînd se
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
a "strecurării" aduce pace și odihnă țării, spune cronicarul. Brâncoveanu este "domn de pământ" de aceea și este ales de boieri, care folosesc argumentul "interesului național" ("Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni răi, sau nebuni să o strice, ci fii!"), și de aceea primește el povara domniei. Același argument este folosit în comentariul negocierilor cu austriecii care fuseseră începute de Cantacuzini (întrerupte prin moartea lui Șerban Cantacuzino). De data aceasta, pentru că face parte din tabăra adversă, defunctul domn
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cu pace și să vă supuneți creștinescului împărat, carii făcând legătură precum s-au căzut creștinilor, n-ați vrut să păziți tocmealele și legăturile, cum zic la noi, la neamți, parola, ce le-ați călcat și toate legăturile și ați stricat și parola". Cât despre "folosul de obște", și aici funcționează alte criterii, căci "Haizler zise că nu să poate nici o mântuință fără primejdie și făr' de pagubă". Până la urmă "neamțul" este luat prizonier de turci și mai are ocazia să
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
cu pișcot, pentru că pur și simplu nu merită: câteva rânduri de știre culturală le poți scrie și din birou, după un fax, și cum nu știi niciodată dacă-ți intră textul (spațiul se contrage zilnic, în funcție de reclame), decât să-ți strici relația personală cu prestigiosul autor, mai bine nu mergi la lansare și lucrurile rămân suspendate în ceață. La breviar, ediția a doua Înainte de toate, primești telefonul de rigoare de la o voce blondă care te roagă să-i dai un număr
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
unor conștiințe ulcerate. E categoria nulităților care după ce-au făcut - numai ei știu cum - rost de sume colosale și după ce și-au construit palate în zona Băneasa, nu s-au lăsat până n-au închis aeroportul care, evident, le strica siesta și le împiedicau pe amante să audă în întreaga lor deșuchiere șoaptele picurate macho-ist în ureche. Nu va trece multă vreme până când această pleavă umană va fi risipită de vânturile nenorocirilor ce se apropie de țară. Cunoscând disponibilitatea
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
în Occident, că țigani sunt peste tot în lume, și că de ce se face atâta zarvă pe chestia asta, urmărindu-se probabil înființarea unei noi Cortine de Fier, izolânduse țigănimea balcanică de Europa de Vest... Un soi de Pro domo. Nu ar strica, așadar, ca epopeia lui Ion Budai-Deleanu să fie recitită în anii noștri și eventual încredințată unui mare poet spre actualizarea limbii în care este scrisă această operă a noastră fundamentală. Cu atât mai mult, cu cât începem să-l sărbătorim
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
articole. Concluziile principale sînt trei: există un număr considerabil de reviste culturale transilvănene, unele cu un profil bine stabilit și recunoscut în toată țara; este nevoie absolută de un săptămînal de cultură (publicațiile sînt, de regulă, mensuale); și n-ar strica tiraje mai mari, o circulație, adică, dincolo de cercul strîmt al literaților, în care se cam învîrtesc de la o vreme revistele culturale din Capitală și din Provincie. l Splendid ilustrat cu uleiurile pe lemn și pe marmură ale arădanului Julian Chiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Molière. Și dacă ar fi fost premierul indispus că baroni locali ai partidului sînt invitați în Franța simultan cu el, să nu mi se spună că n-avea dl Năstase mijloace de a-i convinge pe baroni să nu-i strice vizita. Or mai curînd dl Năstase și-a închipuit că o vizită în Franța, i-ar putea spăla de păcatele din țară pe acești controversați baroni locali. ADEVĂRUL a avut curiozitatea să ia la puricat prioritățile legislative ale cabinetului Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
de el. Îl consideră un soi de provocator ale cărui acțiuni și declarații fac rău minerilor. Asta însă nu-l împiedică pe Beja să-și atribuie puteri pe care nu le mai are, atunci cînd vine la București. N-aș strica hîrtia vorbind despre el, dacă Romeo Beja își formula amenințările cu “inimaginabilul” în vreo cîrciumă ori pe la vreo răspîntie, departe de presă. Dar el a spus ce a spus știind că reporterii îi culeg declarațiile. Nu mă interesează coeficientul lui
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
realizată pentru această seară aproape mi-a spart timpanele. Mă mir că nu a produs o rupere de nori sau un accident masiv pe calea de circulație care traversează Potsdamer Platz. Din fericire, la mine nu mai este nimic de stricat, altfel mi-aș fi pierdut oricare dintre simțuri cu astfel de lirică. O provocare mai puțin agresivă vine din partea unei tinere feministe din Indonezia care, în limba ei, pronunță amenințarea de a-l castra pe iubitul ingrat. Dacă nu aș
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
întâlnirii abrupte a autorului lor cu destinul. Exemplific, apelând la versuri din volumul Neguri albe (1920): „Amanta mea sublimă - Depărtarea”, „Rătăcesc și drumăresc neîncetat”, „M-am născut cu dorul de lucruri uriașe”. Sau din volumul Versuri (1925): „Cu ce-am stricat dacă-am voit să lupt, să-nving, să mă ridic... “, „uriașa bogăție de a nu avea nimic!...”. Și, ca o continuă escaladare a barajelor geografice: „O, plecările, plecările, plecările/ cu toate porturile și din toate gările,/ pe toate mările și
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
supapă sărise și din egoul în ebuliție țîșniseră lacrimile sincere, autentice, singurele sincere și autentice, ale înduioșării de sine. Cîtă putere și cîtă singurătate, aici sus, înconjurat de mulțimi în delirul iubirii, acesta trebuie să fi fost gîndul care-i stricase supapa, făcînd să țîșnească lacrimile. Ce mi-a spus totuși, Adrian Păunescu, înregistrat pe o casetă, niciodată ascultată pînă acum, în primăvara anului 2003, din neplăcere, desigur, fiindcă între timp mi se pare că reușisem să fac în mintea mea
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
nouă, dar și cititorului dornic să se implice, care să fi fost, în opinia dvs., poemul cel mai valoros publicat de noi în 2002. Poate că ar fi bine s-o faceți de-aici înainte. Nu ar avea ce să strice și nici nu cred că ar deranja pe cineva. Aș îndrăzni să vă amendez însă că nerealista părerea că poemele pe care le publicam ar trebui însoțite, de fiecare dată de opinia unui critic literar. Inutil să vă spun că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
ar fi fost foarte măgulit. El avea pasiunea discuțiilor teoretice, a discuțiilor filosofice, s-au păstrat de la el, în scrisorile lui, tot felul de mărturii de genul: "Adu și un filosof la masă", " Adu și un filosof, puțină filosofie nu strică niciodată". D.P.: Vorbește-mi despre relația lui cu filosofia. M.P.: Sigur că el lua peste picior și filosofia, mai ales cînd era făcută foarte pedant, cînd avea impresia că e vorba despre "filosofii cu șorț". Dar Caragiale era foarte inteligent
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
devenise nervos. Altfel, nu se explică de ce, într-o zi, din senin, îl luase la bătaie pe autor... adică pe Creangă. Deși s-ar fi putut explica prin faptul că atunci, după incident, luase partea popii Oșlobanu... Căruța s-a stricat, oricum. În toamnă, feciorul Smarandei pleacă în fine la Folticeni, la ,,fabrica de popi." Trage la Pavel, ciubotarul, care îi va fi gazdă și de la care va învăța mai multe decât la Catihet. Cizmarul, zi și noapte, juca stos, lăsându
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
elogioase sfârșesc prin a nu mai impresiona pe nimeni. Tot mai impersonale, cronicile nu mai triază serios, nu mai ierarhizează eficient, și-au dezvoltat un nivel nici prea jos nici prea ridicat la care raportează totul uniformizând păgubos. N-ar strica puțin mai mult curaj și responsabilitate critică, precum și o scară de evaluare ceva mai vizibilă. Între „a nu lipsi din bibliotecă" și „nu merită nici măcar răsfoită" ar trebui să mai existe trei nivele de apreciere. Mai multă nuanță care să
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
conectare" ("să ne conectăm și să așteptăm/ să ne desființăm pleoapele/ să stăm treji până la capăt", "o să vă fac mufe în ceafă/ și prize pe coloana vertebrală"), comunitatea umană transformându-se în "rețea". Vălul afișat protector pe chipul vulnerabil ("fața stricată de frică"), primește, la rândul său, forma fie a unei "folii de latex", fie a unei "măști de plastic" sau de cauciuc, - surogate, într-un fel, ale altor văluri, ce făceau invizibil prin mituri pe un câte un mare erou
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
Cristian Teodorescu Dacă ne vor americanii în NATO, îi aclamă acum și Vadim Tudor. Îi aclamă și PUNR-ul lui Mircea Chelaru. Fac bătături în palme toți cei care, de mulți ani încoace, s-au străduit să strice relațiile României cu Statele Unite. Și în funcție de mărimea muștei pe care o au pe căciulă, antiamericanii cu acte de ieri, alaltăieri se întrec în plecăciuni la icoana Unchiului Sam, ca în finalul Scrisorii pierdute. Un oarece sentiment al apropierii funiei de
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
Ditta nu se simte bine; trebuie să mă duc să o văd. - Și eu? - Tu rămâi aici. Am vorbit cu doamna Stolz, soția directorului; o știi, e foarte drăguță. Te va duce la bazinul de apă caldă. De altfel, se strică vremea. Nu se va putea face baie afară". Din balcon, am văzut-o plecând. I-am făcut semne cu mâna până când mașina a dispărut de pe alee. Amintirile mele se tulbură aici. Au fost două sau poate trei asemenea plecări în
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
o echivalență între acest cuplu și cuplul Zerlina-Don Giovanni din opera Don Giovanni de același Mozart? - Exact! Am ajuns! Nous y sommes! Cînd Don Juan îi face declarații Zerlinei, ea e absolut vrăjită! Momentul e extraordinar! Dar intervine Masetto care strică socoteala, iar Mozart marchează momentul în care Masetto îi răspunde mormăind lui Don Juan la întrebarea dacă el e Masetto. Acest fragment îl dezvolt în Par ce fil d’Or: ceva complet secundar. Nu e o arie, nu e nimic
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 514) „Și după cum oțelul lovit nu cedează, nici nu se înmoaie, ci fierul care îl lovește se strică, tot așa și cu sufletele sfinților: erau muncite cu atâtea cazne, dar ele nu sufereau nimic, dimpotrivă, sfărâmau puterea celor ce le chinuiau și-i făceau să plece biruiți în mod rușinos din lupte, după multe și nesuferite răni. Îi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
culeg mereu, și mereu cresc la loc, niciodată nu părăsesc pe cei ce le cultivă. Pomii cei sădiți în pământ dau rod o dată pe an; iar dacă nu-s culeși, când vine iarna, își pierd frumusețea lor, iar roadele se strică și cad. Moaștele sfinților, însă, nu știu nici de iarnă, nici de vară, nici de silnicia vremii și nici n-ai să le vezi vreodată lipsite de roade, ci totdeauna, cu toată frumusețea lor. Nu le atacă stricăciunea, nici schimbarea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tăiem poftele trupești cu sabia spirituală” (Sf. Grigorie cel Mare, Omilii asupra Evangheliilor, III, P.L., LXXVI, col. 281) „Dar cea mai cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului; această prigoană pornește în fiecare om din sufletul lui, când sufletul îi este stricat de pofte fără de Dumnezeu, de tot felul de plăceri, de nădejdi deșarte, de visuri pline de stricăciune, când sufletul dorește tot mai mult, când este tulburat și arde de dragoste sălbatică, când este înțepat până la sânge, ca de niște Țepuși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]