211 matches
-
supramaturare la mere; f) cauzate de șocuri mecanice: brunificările țesuturilor lezate și cicatrizarea (suberificarea, lignificarea) acestora. Degradarea și alterarea produselor horticole Degradarea și alterarea produselor horticole sunt forme mai avansate și ireversibile de depreciere. Deteriorarea calității fructelor și legumelor prin stricare și descompunere se manifestă în mod frecvent în cazul păstrării. În funcție de specie, tehnologia de depozitare și durată, se acordă în mod legal pierderi (prin declasare, prin stricare și în greutate) pe baza unor acte normative (HCM 190/1984 normează pierderile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
forme mai avansate și ireversibile de depreciere. Deteriorarea calității fructelor și legumelor prin stricare și descompunere se manifestă în mod frecvent în cazul păstrării. În funcție de specie, tehnologia de depozitare și durată, se acordă în mod legal pierderi (prin declasare, prin stricare și în greutate) pe baza unor acte normative (HCM 190/1984 normează pierderile maxime admise). Aceste pierderi sunt adesea foarte mari, la rădăcinoase între 13-30%, la mere între 7,526%, la ceapă între 6-8%, iar la cartofi între 4,5-8
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în băgare de samă un așa mare însemnător ram de iconomie națională, multe guvernuri, pân și cele constituționale, au așezat toate pădurile, atât particulare, cum și cele a<le> statului supt privighere oficială, au împiedecat, prin înțălepte și nimerite orândueli, stricarea și sterpirea pădurilor, au îndămănat prin introducerea unei regulate iconomii de păduri, îndelungata ținere, sporire și mai mare producere de lemne și, în acest chip, au asigurat împrotiva vătămătoarei lipse de lemne nu numai oamenii trăitori acum, ci și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gârceni, venea cu o altă relatare a evenimentelor petrecute în acele zile, de data asta în târgușorul Băcești, spre care plecase în ziua de 10 martie cu anumite interese personale. Iată ce declarase anchetatorilor vasluieni: „N’am nici o știință despre stricarea și jefuirea târgușorului Pungești căci în ziua când s’au întâmplat aceste fapte eu n’am eșit din casă”. Acest cetățean prudent a „eșit”, totuși, din casă, dar a doua zi, potrivit celor declarate, însă pentru a se duce într-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fuseseră ascunse chiar sub omăt sau cine știe în ce alte cotloane ale unei gospodării. La data de 5 mai 1907, Ion Gh. Melian din Pungești, scrise laconic următoarele fraze în declarația sa de justificare: „N’am luat parte la stricarea și jefuirea târgușorului Pungești. N’am nici o cunoștință despre obiectele ce s’au găsit ascunse în eslele din ocolul vitelor mele și nu știu cine le’a ascuns acolo. Altă știință nu am”. l. Și morții denunțaseră devastările de la Pungești Alecu Sion
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
indurat. În ceea ce urmează vom prezenta succint rasele de porumb având caracteristica de bază, forma “dentată” a bobului. Modul dezordonat și întâmplător de introducere și extindere a acestor forme de porumb pe teritoriul României a contribuit, după Andronescu (1933) la „stricarea și corcirea soiurilor noastre de porumb”, iar după Moșneaga (1957) ‘’datorită nivelurilor de producție mai ridicate, extinderea porumburilor dentate s-a făcut foarte repede, dar ele nu au reușit să formeze tipuri interesante, ci mai degrabă să impurifice soiurile existente
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
seamă la pulpe, răcirea picioarelor, mâinilor, sudori reci, oprirea udului". Apoi "traiul [durata] boalei: 24 ceasuri la unii, la alții 2-4, 5-7, 8-9 zile, după care se taie [încetează] sau dă în lungoarea numită tifoid" (!). Urmau "pricinile" ce stârnesc boala: "stricarea de stomah, prin mâncare și băutură peste măsură sau rea și stricată; răceala, fie prin temperatura climei sau umezeală; tulburarea prin mânie, mîhnăciune, supărare sau hipocondrie": În sfârșit, în ce privește "chipul de a se feri de holeră", principala recomandare consta în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Albu, 1971, p. 169). Întreruperea exersării un timp îndelungat duce la scăderea rezultatelor calitative. Se remarcă deseori pierderea detaliilor fine ale mișcării (Cârstea, 1993, p. 54). În general, încetarea exercițiului duce la slăbirea deprinderii, iar după o perioadă lungă, la „stricarea” ei, dar, de regulă, nu se pierde în totalitate. Tipuri de deprinderi motrice Deși există în literatura de specialitate mai multe clasificări ale deprinderilor motrice, considerăm drept principale următoarele: * după finalitate (Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice de bază și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
peste samă își aduce cu a noastră” (p. 247 urm.). 3. Costin admite, înaintea celui de al doilea descălecat, un proces de transformare a latinei, asemănător celui care a făcut trecerea de la latină la italiană, proces pe care îl numește stricarea vorbirii latine sau coruperea ei: „Iar vremea a stricat și vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lat. conceptus, conception); décevoir „a minți”, față de deception (lat. decipere „a decepționa”); it. percettivo „perceptiv”, față de percepire „a percepe”. Este important de remarcat faptul că incipio nu a fost luat din latină și transpus în română ca un obiect izolat. „Stricarea” despre care vorbește Cantemir dovedește funcționarea vie ca sistem aparte a limbii române în care se reflectă, ca în oricare altă limbă, continuitatea indoeuropeană și preindoeuropeană a materialului lingvistic. A se vedea în acest sens alb. cep „colț, vârf”, hap
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii capul niciodată spre aceea ca să-și schimbe limba lor veche, cu care au venit romanii strămoșii lor în Dacia, cum au făcut italienii, ci o au lăsat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mesajul? Asta-i chestia pe care Încă n-am priceput-o. — Mesajul...? (Tocmai ridica de pe banchetă un casetofon cu Înregistrare, dar renunță și se Întoarse să se holbeze la mine.) Credeam c-ai Înțeles totul, Charles. — Nu chiar. Spargerile astea, stricarea unor televizoare și scris „Fuck“ pe o ușă de garaj... chestiile astea o să schimbe viața oamenilor? Dacă mi-ai sparge mie casa, aș suna la poliție, și gata. Nu m-aș duce să mă Înscriu Într-un club de șah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fără de preț, rămân cu zilele încurcate și tăind cânilor frunză, până ce, prin intrigi și umiliri cari dărâmă și restul de caracter ce le mai rămăsese dat de la natură, ajung persoane publice spre a continua asupra generației viitoare sistemul vechi de stricare a minții și a inimei. Astfel demagogii noștri crescuți în străinătate, văzând nevoile poporului nostru, l-au învățat pe de rost cuvinte deșerte și c-un înțeles negativ numai, socotind că prin cuvinte se întemeiază binele unui popor. Numai pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o dezvoltare istorică de secoli nouă ne pare a fi poate aceea ce cu privire la al doilea termen al comparației de mai sus s-ar numi igienă și mijloace prezervative. Precum însă, întru cât privește organismele individuale, mijloacele de prezervare în contra stricării economiei lor vor fi totdeuna foarte neînsemnate în raport cu cauzele ce pot produce o asemenea stricare, tot așa și întru cât privește organismele colective, adică societățile și națiunile. Speranțele optimiste în această privire nu credem că ar putea merge mai departe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doilea termen al comparației de mai sus s-ar numi igienă și mijloace prezervative. Precum însă, întru cât privește organismele individuale, mijloacele de prezervare în contra stricării economiei lor vor fi totdeuna foarte neînsemnate în raport cu cauzele ce pot produce o asemenea stricare, tot așa și întru cât privește organismele colective, adică societățile și națiunile. Speranțele optimiste în această privire nu credem că ar putea merge mai departe decât la a întrevedea o epocă în care așa-numitul echilibru al puterilor să se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui Remul și a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român, a cărui excrescență și este. O linie continuă traversează narațiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a. R. 2311-2354 (Xp. 1558-1601). Inovația cronologică introdusă de Laurian nu este, totuși, de o originalitate radicală. Înaintea lui, Samuil Micu (1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și lucrurile și întâmplările românilor a început nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină (care formează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a rămâne În formă, sănătoși. Qi-ul de după naștere se bazează pe digerarea corectă a alimentelor sănătoase, care, la rândul ei, depinde de dinți puternici și de un stomac sănătos care să-și Îndeplinească sarcina. De multe ori, durerile și stricarea dinților sunt consecințele ignoranței și ale neglijării igienei dentare și sunt asociate frecvent cu indigestia, malnutriția și constipația. La spălatul pe dinți trebuie să acordăm atenție tipului de periuță folosit și modului În care efectuăm perierea. Aceste măsuri vizează protejarea
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
constatarea tensiunilor care se manifestă În rândul populației („Întâmplările critice În care ne aflăm”) și privește cu neliniște propagarea valului revoluționar În rândurile acesteia: Unde veți vedea că s-ar naște projudețe și vorbe care ar fi spre tulburarea și stricarea liniștii și păcii publice, să le aduceți aminte demândarea creștinilor de la Începătoriul mântuirii dată, ca să dăm Împăratului ce i se cuvine Împăratului și iarăși cum că se cade să fim supuși puterilor mai Înalte și În pace să aștepte hotărârea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și poate conduce la o cădere. Este bine să știm cât de cât linia traseului din cărțile de specialitate sau de la cunoscători ai zonei. Retragerea trebuie făcută din timp, în caz de dificultate neprevăzută, înainte de pierderea forțelor. În caz de stricare bruscă a vremii (vânt puternic, ceață, ploaie, ninsoare) imediat trebuie luată decizia de abandonare a traseului. Vara, în caz de averse torențiale, trebuie așteptată trecerea ploii iar după aceea trebuie pregătită coborârea prin rapel. Continuarea traseului pe stânca udă poate
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
noastre, ca element constitutiv al trupului mistic al lui Hristos; din lipsa noastră de mândrie ortodoxă; din mentalitatea noastră de barbari și de robi, care uităm că există o civilizație și o cultură a Răsăritului, ai cărei moștenitori suntem, vine stricarea cea mare în Biserică. O știam și eram îndurerați. Dar ca însuși șeful Bisericii să depună mărturie de dependență față de Apus - iată o durere pe care ne-o credeam cruțată. Mai e ceva în paharul amărăciunilor?". 18 Nae Ionescu, Duminica
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din neatenție part. șifonat, -ă nom. șifonarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1334 Acțiunea vânzătorului pentru complinirea prețului și a cumpărătorului, pentru scăderea prețului sau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului. (Cod civil 1327 și urm.).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
iunie 2011. Articolul 1349 Dacă imobilul vândut se află însărcinat de servituți neapărate, nedeclarate de vânzător și de o așa importantă, încât se poate presupune că cumpărătorul n-ar fi cumpărat de le-ar fi cunoscut, el poate cere sau stricarea contractului sau indemnitate. (Cod civil 622, 1352).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
locative, ce rămân în sarcina locatarului, daca nu s-a stipulat din contră, sunt acele pe care obiceiul locului le consideră de astfel și între altele sunt următoarele: reparația vetrei sobelor, a gurii lor, a capacelor s.c.l. a stricării tencuielii din partea de jos a pereților camerei și a altor locuri de locuință până la înălțimea de un metru; la parchet și dușumele, întrucat numai unele bucăți sunt stricate; a geamurilor, întrucat sfărâmarea lor nu ar fi urmat din cauza unei întâmplări
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]