454 matches
-
ei, cu aceeași febrilitate cu care unii oameni se gândesc la sex (sic!), plănuindu-l pedant încă din martie. Poza clișeizată a familiei adunate în jurul mesei festive pe care și-o dorește Enid e de un kitsch și de o stridență greu de imaginat; din fericire, realitatea îi "corectează" imaginația bucolică, iar Crăciunul, ultimul petrecut de familia reunită, e un fiasco, semn că ruptura dintre membrii ei e definitvă. Mama de familie se dovedește, spre finalul romanului, un personaj cu surprize
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
în care răutatea devastatoare pretindea o reacție imediată și virulentă. Să fim bine înțeleși: dl. Dimitriu n-a pledat nici o clipă pentru rămânerea în funcție: nu persoana sa e importantă, ci instituția. Or, în ciuda unor cai troieni colorați politic până la stridență (gen Dragoș Șeuleanu, mai vechi pescuitor în ape tulburi, aflat, culmea!, în fruntea departamentului de coordonare a... politicii editoriale!), Radioul a ținut o dreaptă cumpănă a libertății de exprimare. Oameni care-ți împuiau urechile cu micimea lor de gândire, care
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
să ajute un prezentator. Cel mai important însă, este starea psihică, pentru că aceasta influentează în mod categoric și calitatea vocii. “O trestie firavă nu va scoate niciodată un sunet puternic” Cicero. O tonalitate joasă, exprimă asprime, o tonalitate ridicată arată stridență. Volumul vocii trebuie adaptat locului vorbirii, mărimii grupului, zgomotului de fond Viteza este la fel de importantă: un bun vorbitor combină fraze nesemnificative rostite mai repede cu fraze importante rostite mai rar și încet Exercițiile fizice sunt de asemenea foarte necesare. Dimineața
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
diapazon e extravaganța temelor alese, din nevoia de a compensa lipsa de orizont prin subiecte cît mai exotice. Unde spiritul e anemic, insolitul vine să umple fisura. La Vulcănescu nu există erezii în interpretare și nici teme insolite, a căror stridență neașteptată să frapeze, filosoful așezîndu-se la masă abia după ce, în cap, a terminat de scris textul, restul fiind execuția migăloasă a unei concepții. La autorii melodici din contră, asociațiile apar pe parcurs, deznodămîntul scrierii neputînd fi anticipat, de unde și situația
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
sincer. Dar în această formă, nu știu cine l-ar mai putea urma la noi, în afară de N. Iorga. Sufletul lui N. Titulescu are toate elementele unei orchestre: de la jocul de pițicato al vioarei prime la înduioșarea violoncelului și de la umorul fagotului, la stridența metalurilor. Înțelegeți de ce, după fiecare discurs mare, are febră două luni de zile. După ce juca o seară teatru, Eleonora Duse cădea leșinată, căci trăise în scenă prea intens. La fel N. Titulescu trăește, „devine“ în fiecare discurs mare pe care
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
rugilor, legendele cu lostrițe, dar și accentele fantastice ale apariției morților familiei lui Dinu Pădureanu (tatăl, Sânziana), ce au, pentru personaj, calități protectoare. Exercițiile de supraviețuire morală pe care le conturează, prin acest scenariu epic, Traian Dobrinescu au, dincolo de unele stridențe retorice, deplină coerență narativă, legitimând un demers epic credibil, autentic, ferit de riscurile excesului de idealizare sau caricaturizare a lumii. Ideologicul, atât cât este, e validat cu promptitudine de modulațiile discursului narativ, în carnația unor personaje credibil articulate, ce participă
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
o proporție apropiată de friptura de vită. Este meritul amfitrionului de la Reset Irish Pub din Brăila, domnul Vali Șoacăte, cel care a intuit dorința clienților de-a gusta din preparatele bucătăriei fine. Amenajat după un concept clasic de pub, fără stridențele cu care suntem obișnuiți în alte locuri, Reset propune celor care îi trec pragul un meniu cu variat, axat pe bucătăria internațională. Există însă și o extensie a acestui meniu, o ofertă de specialități cu care Reset se poate afișa
Brăilenii s-au resetat pe homar [Corola-blog/BlogPost/99390_a_100682]
-
nu-ți vine să te oprești din decupat: versuri, strofe, pagini întregi. Ceea ce suprinde însă aici este maturitatea autorului. Un critic mai suspicios l-ar putea bănui că și-a antedatat textele, că este un fals adolescent. Fără tatonări, ezitări, stridențe, note false, majoritatea poemelor sunt perfect cizelate și întru totul caracteristice pentru lirismul particular al "șaizecistului" întârziat. Mă întreb de ce a așteptat acesta atâția ani (până în 1970) pentru a-și strânge versurile într-un prim volum, de vreme ce, încă de la finele
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
particularitățile, se estompează pînă la abstractizare. Nu pare o țară anume, ci un topos romantic, disponibil. Ioan Radu Văcărescu visează o patrie "întunecată" cu măsură, care să-i adăpostească dialogul cu sine însuși, secreția izolării într-un decor de o stridență obosită, de un maleficiu dezabuzat: "noapte tandră de novembre / noapte bolnavă cu vînt cald / în țara-ntunecată / în orașul anotimpului decrepit / pustietate / și fermecată rutină / în care fumezi iarba singurătății / sub felinarul mai rece ca un craniu / din piațeta cu
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Franței, prelați, miniștri etc. și chiar pe d'Artagnan, eroul romanului Cei trei mușchetari de Alexandru Dumas, Robert de Montesquiou și-a impus, încă din timpul riguroaselor sale studii iezuite, un stil de viață care să surprindă. Nu atît prin stridență sau singularitate, cît prin împingerea spre desăvîrșit a artificialului, în vorbire, în scris, în îmbrăcăminte, în felul de a se purta, în eleganța excesivă a locuinței, în îmbîcsirea ei prin lux. Detaliile vilelor sale se apropiau, se îngrămădeau, se suprapuneau
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
viesparului urban se stinge și, pe încetul, o seninătate prevenitoare le încarcă ochiul. Nu am văzut niciodată oameni certîndu-se la Putna. Și de n-ar fi coroanele de flori artificiale, atîrnate de crucile cimitirului din sat, niște sorcove de o stridență ce-ți insuflă dorința de apostazie creștină, așezarea, peisajul și lăcașul monahal par rupte din alte vremuri. La Putna intuiești că valoarea unui loc e dat gradul de pietate cu care își molipsește vizitatorii. Gradul acesta nu e indiciul atractivității
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
care-l numim acasă. Satul de după război, cu speranțele și micile lui emancipări. Un sat veridic pentru un cititor care se întîlnește cu el prima dată, avînd însă, pentru urechea acordată a celor trecuți prin marile lui ode interbelice, oarecari stridențe. Întîlnirea fetei de la țară, furată de la horă, cu familia orășeanului rebel care-o plăcuse respectă întrutotul desenul în alb și negru al primilor ani de industrializare. Refuz, fugă, happy end într-o casă din Biruinței. țărani de poveste care se
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
cântăreață wagneriană, am ascultat-o și în Isolda, are stil, frază impecabilă, dicție desăvârșită, a impresionat în dificilul duet din finalul operei "Siegfried", Eva Johansson a creat un personaj veridic, din păcate vocea ei are unele probleme în acut, anumite stridențe apar, poate, printr-o lipsă de control și de echilibru sau prin dorința de a supralicita în registrul acut peste posibilitățile sale reale. Cei doi tenori ai tetralogiei au fost excelenți, Botha are acea masivitate specifică personajelor wagneriene, iar Stephen
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
sens: generația anterioară redesenase limitele instituției literare postcomuniste, în care cei noi se pot înscrie acum firesc, fiecare pe cont propriu. Titlul volumului, destul de nefericit din unghiul expresivității, nu trebuie luat foarte în serios: Lovitura de cap ocolește programatic toate stridențele de limbaj sau de imaginar la care ne-am aștepta, poate, de la un debutant. Una dintre calitățile de remarcat la Alex Văsieș încă de la început e, de altfel, inteligența de a evita gesturile bruște - scuzabile, în cazul primelor cărți, chiar
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
fructelor cu pielița prea uscată. Ochii ei de cafea nu arătau nimic din umezeala lor voluptuoasă de mai tîrziu. Cînd i-am strîns palma în palma mea, am văzut că nu poartă manichiură. Faptul mi s-a părut de o stridență revoltătoare. Buzele puternic rujate cu un roșu sîngeriu, ușor hepatic, și unghiile tăiate direct în carne. Deschisă, dar tăcută, retractilă, însă oricum aceasta fusese doar cunoștința noastră și ea era o nouă angajată în prima ei zi de serviciu. Nu
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
istorice. Pe neașteptate, în bezna și liniștea aceea, o ușă răbufni undeva. Un om începu să alerge bocănind prin mijlocul pieței, bocănind și fugind precipitat, parcă pornind din același punct, din ușa aceea trântită cu putere de perete, izbită de stridența metalică a megafonului, dar nu îndepărtându-se în largul pieței, spre capătul celălalt, cum ar fi fost normal, sau oriunde în altă parte, ci ca și cum ar fi alergat îndărăt, apropiindu-se de ei, sau, tropăind pe loc, din ce în ce mai îndârjit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spectacol se caută, cel mai adesea, "contribuțiile originale"; iată-le, măcar în parte. Pervertirea temporalității în opera poetului, un vizual care nu crede în puterea privirii, cu o atitudine "predilect oximoronică"; Emil Botta este, pentru Carmelia Leonte, un poet al stridențelor, prizonier al propriului sistem de oglinzi, care trăiește/scrie un "lirism circular", acordând o semnificație particulară "somnu-lui" (cu identificarea diferențelor specifice față de "somnia" eminesciană și de "somnul" lui Blaga sau al Anei Blandiana) și disocierii "nevrotice" a subiectului poetic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cu mult folos, despre influența pe care Bacovia ar fi exercitat-o asupra liricii lui Emil Botta 7. Dar accentul s-a pus, considerăm noi, pe o falsă problemă, și anume artificializarea decorului poetic. Ceea ce interesează aici este acutizarea lui, stridențele de o agresivitate ce nu ne poate lăsa indiferenți. Este imposibil să nu te simți pus la zid, să nu ți se dicteze rostul și lecturile. Influența lui Bacovia, în acest sens, nu poate fi decât una de natură catalitică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ce nu ne poate lăsa indiferenți. Este imposibil să nu te simți pus la zid, să nu ți se dicteze rostul și lecturile. Influența lui Bacovia, în acest sens, nu poate fi decât una de natură catalitică. Dar să analizăm "stridențele". Spuneam că personajele, la fel ca oricare alte elemente poetice, în opera lui Emil Botta, cunosc o turnură derutantă. Parodia, degringolada ar fi doar o problemă. Ele se pot prezenta "în negativ", ca pe o peliculă cinematografică. Cele "albe" sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Viața devine în ele un vârtej de ape repezi, rotitoare, cu o fantastică putere atractivă spre adâncuri. Textele stau sub simbolul poesc al genunii amețitoare în care se scufundă corabia lui Arthur Gordon Pym"38. Botta este un poet al stridențelor: la nivel verbal, ca și la nivel gestual. Cuvintele din diferite domenii (popular, argotic, livresc etc.) cunosc o electrizare lirică. Sintaxa se dezarticulează, ca reflex al dezarticulării paiațelor ce populează opera scriitorului. Avem de-a face cu un lirism obsesional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de intuiții mortuare"48. Acest conglomerat de "intuiții mortuare" procură materia primă a teatrului despre care vorbim. Râsul tăcut este metafora cea mai puternică prin efectul său contrastant. Nu este "râsu'-plânsu'" pomenit de Doina Uricariu 49, ci, mai curând, stridența care scizionează decorul, ducând la adevăr și la minciună, în egală măsură, dar fără a le identifica: După toate simptomele, pari a fi noul oaspe al lui Oreste. Semănați ca și cum existențele voastre ar fi gemene; un râs caracteristic vă flutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lui Beethoven cu "Imnul de mulțumire către Dumnezeu", moartea Isoldei wagneriană, Simfonia neterminată a lui Schubert sunt exemple de culminații ale privilegiatului al treilea văz. În lipsa acestui văz stă ineficiența eliberatoare a muzicii "moderno-moderniste" producții confuze antimelodice ale disonanțelor, ale stridențelor, care torturează auzul. Miracolul eliberator al muzicii este unul din cele mai dificil de înțeles. * Se observă că marile mutații în istoria spirituală și socială sunt efectuate de asemenea vizionari. Și se mai observă că acei care au efectuat atari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
În gol ca unui pește; nu se aștepta, deși asta se Întâmpla la mai fiecare ședință de cenaclu, ca poezia să-i fie Întâmpinată cu atâta... — Eu unul cred că eforturile poetului merg către sinceritate, și În sinceritate sunt multe stridențe, a spart tăcerea Siboiu. Hai să nu vorbim aici doar de o metaforă, care mie mi se pare nereușită, ci de ceea ce se degajă din suferința poetului. — Care nu-și găsește fericirea! a strigat, Întreru pându-l, Baculovschi, avocatul epigramist. Hai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Costan a rămas și el cu gura căscată, uimit că Îndrăznise să strige așa ceva, apoi a râs; hohotul lui sinistru accentua și mai tare momentul de groază. A râs și Ionela, din alt motiv Însă, fără să-i pese de stridența gestului: — Cum adică, Vasile, Îmi zici mie doamnă? Ce, eu sunt doamnă, frumosule? Vasile s-a Înroșit și atunci cu toții au izbucnit Într-un râs sălbatic, până când Puiu Nistea, prefăcându-se că Își șterge lacrimile, a Încheiat ședința. — Data viitoare
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Ioana Nicolaie. Punctul de plecare este statutul scriitoarelor în România de azi, pe care intervievata îl socotește ceva mai dificil decât al scriitorilor-bărbați, fără a cădea însă în excese feministe sau în mania persecuției. Tonul întregului interviu este ponderat, fără stridențe. Inevitabil, poetei i se pune și o întrebare despre Mircea Cărtărescu: "Cum e să trăiești cu un autor atât de apreciat? E un avantaj, un dezavantaj?". Iată răspunsul, de bun-simț: "Revistele mondene îmi pun de multe ori întrebarea asta. Iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]