176 matches
-
pe partea expusă direct la soare ea devine roșiatică sau cafenie. aspectul exterior al lăstarilor poate fi: regulat (aproape rotund, ca la majoritatea soiurilor); cu muchii evidente, datorită dezvoltării puternice a calotelor periciclice. aspectul scoarței poate fi neted sau cu striuri longitudinale, de culoare maronie; vârful lăstarului tânăr , care poate fi închis (Vitis riparia), semideschis (Kober 5BB) sau deschis la soiurile vinifera; distribuția antocianilor pe vârful lăstarilor , care poate fi absentă, sub formă de dungi (Chevin blanc) sau totală. Intensitatea antocianilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Scurgerea turbulentă sculptează excavații circulare sau ovale denumite marmite de fund, respectiv, laterale. Nivelele de marmitaj se extind sub forma unor terase în rocă. Pe pereții, tavanul și patul peșterilor pot fi întâlnite lapiezuri, forme concoidale (lingurițele și farfurioarele turbionare), striuri de frecare. Formele de precipitare chimică și acumulare dau o gamă deosebit de complexă și de variată; cea mai mare parte se datorează acumulării calciului și aragonitului. Formele de tavan. La baza rupturilor fine apar țevișoare albe, ce gravitează pe tavan
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
iar cada nu fusese montată; nici n-ar fi încăput pe ușă. În locul closetului, o adâncitură dreptunghiulară la nivelul picioarelor, decupată în ciment, ca o platformă de lansare. În mijlocul ei, pe drept, o gaură rotundă și două tălpi metalice cu striuri, ca niște pedale. Te așezai pe vine și apăsai când frâna, când accelerația, ca la camioanele „Bucegi“. Alături, lângă platformă, o cană de plastic și-o găleată cu var. Nu trebuia să fii profesor universitar ca să pricepi ce trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu paroxisme de tuse, denotă o afecțiune endobron șică, precum aspirația de corp străin, neoplasmul sau stenoza bronșică. Semnele și simptomele insuficienței ventriculare stângi acute pot mima uneori astmul, dar prezența ralurilor umede la baze, ritmul de galop, sputa cu striuri de sânge și alte semne de insuficiență cardiacă permit un diagnostic corect Episoade recurente de bronhospasm pot apărea în cursul evoluției tumorilor carcinoide, în emboliile pulmonare recurente și în bronșitele cronice. În ultima situație, nu există practic perioade pur asimptomatice
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
dezbrăcate, el singur rămăsese îmbrăcat. Acest efect de Dejeuner sur l’herbe făcea să i se învârtească mintea în cap. Partea centrală a Băii Interioare, bazinul în sine, marginile exterioare, șirul dublu de coloane corintice, erau din marmură albă cu striuri negre, dar restul sălii era acoperit cu dale de piatră și plante mari în ciubere. Locul avea un miros caracteristic, excitant pentru devotații lui, un iz de căldură și apă și chimicale și frunziș verde, ud și sănătos. Lui Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vizibile la tunelul următor. Dar nu observă nimic deosebit, lemnul rădăcinilor ― acum de culoarea galbenă a lămâii, ― curbându-se masiv până în plafon. Cât de sus putu pipăi cu buricele degetelor, nu întâlni decât aceeași suprafață dură, ca de metal. Nici striuri, nici neregularități, nici trape ascunse, nimic care ar fi putut oferi vreun indiciu. Gosseyn se simțea cuprins de neliniște. Hrubele astea erau, se pare, fără capăt. Dacă voia să le exploreze cu adevărat avea nevoie de provizii. Desigur, era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele sunt enorme, lărgite lateral. Un veșmânt (amintind de cel al femeilor africane) acoperă partea posterioară a coapselor, fiind format dintr-o serie de benzi longitudinale, având în partea superioară un cordon orizontal, cu mici striuri verticale (H. Delporte, 1979). O categorie aparte în cadrul grupei pirineo-aquitane o constituie statuetele de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig. 3c), deoarece au fost create pentru a fi privite din profil. Cu toate acestea, construcția clasică este și aici perfect
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
și fesele sunt voluminoase, chiar dacă nu prezintă obezitatea statuetei de la Willendorf. Bazinul este delimitat printr-o incizie adâncă, iar pe spate se observă două cute de grăsime, de o parte și de alta a coloanei vertebrale. Figura, simplificată, poartă două striuri longitudinale, reprezentând nasul, și incizii oblice, ținând loc de ochi. Pe vârful capului se observă patru perforații mici, destinate, probabil, fixării unor podoabe. Aceleași detalii se regăsesc pe un cap spart, descoperit izolat (J. Jelinek, 1988). Mici figurine feminine (fig
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
nu și fesele, așa cum sunt majoritatea statuetelor magdaleniene, pandantivul amintind în acest caz de exemplarele gravettiene de la Dolni Vestonice (Moravia). Situl de la Neuchatel (Elveția) a livrat trei pandantive antropomorfe, realizate din lignit. Unul dintre ele prezintă o perforație biconică și striuri orizontale pe spate, pe genunchi și pe trunchi (I. M. Braun, 2005). Contextul descoperirii sale merită o atenție particulară. El se afla în apropierea a 21 de cochilii terțiare perforate, ori un astfel de ansamblu nu poate fi rezultatul hazardului
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
roată conține, de regulă, o pastă similară categoriei anterioare, același mod de ardere și culoare. Forma frecvent utilizată este oala-borcan, de aspect zvelt, cu ușoare neregularități, cu fundul drept, corpul alungit, cu buza evazată și rotunjită (pl. X). Decorul cuprinde striuri paralele incizate, executate în zona superioară a recipientelor (pl. XI). Ornamentele respective se observă și pe ceramica din veacurile VII-VIII, precum cea de la Costești-Vaslui (pl. XIII). În privința evoluției ceramicii, se remarcă o diferență între vasul-borcan, care se transformă de la o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni oferă datări generale, încadrându-le în intervalul secolelor VI-VII. Într-adevăr, există destule argumente (ceramica lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru a constata că o parte dintre așezări au elemente specifice ambelor secole (Drăgești, Dodești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare - Vaslui). Există, însă, elemente caracteristice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o a doua variantă (emisă de autor), a unei case întrebuințată pe termen lung de membrii comunității, cu o anumită destinație social-economică. Inventarul era format din fragmente de oale, lucrate la mână, din pastă friabilă, și la roată, ornamentate cu striuri incizate orizontal sau vălurit. Dintre toate stațiunile cercetate în acest bazin, cele mai complete și eficiente informații au fost oferite de stațiunea de la Dodești - Vaslui, motiv care a permis cele mai dese trimiteri la acest sit. Drept dovadă, menționăm și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de motive ornamentale, cum ar fi striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite (pl. XXXI-XXII). Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături. Uneori, benzile de linii vălurite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară nedecorată, prin două linii orizontale incizate (pl. XXIX-XXX). Pe lângă decorurile amintite, pe vasele borcan se găsesc și altfel de motive ornamentale, cum ar fi striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite (pl. XXXI-XXII). Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături. Uneori, benzile de linii vălurite sunt dispuse cu întreruperi pe umerii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
având pereții subțiri, netezi, cu fundul drept și îngust. Ultima categorie a fost numită convențional „de lux” și s-a descoperit mai rar, fiind prezentă la Oncești - Bacău și Dodești - Vaslui (pl. XXXIV). La categoriile ceramice descrise, predomină decorul de striuri dese, asociat deseori cu benzi de linii în val, precum și benzile de linii scurte verticale situate peste striuri orizontale, ca și împunsăturile cu dinții pieptenului, în inventarele stațiunilor din secolele VIII-IX, cu predilecție în ultimul veac menționat. În privința asemănărilor și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-a descoperit mai rar, fiind prezentă la Oncești - Bacău și Dodești - Vaslui (pl. XXXIV). La categoriile ceramice descrise, predomină decorul de striuri dese, asociat deseori cu benzi de linii în val, precum și benzile de linii scurte verticale situate peste striuri orizontale, ca și împunsăturile cu dinții pieptenului, în inventarele stațiunilor din secolele VIII-IX, cu predilecție în ultimul veac menționat. În privința asemănărilor și deosebirilor, de-a lungul celor două faze, specifice preliminariilor culturii Dridu, nu s-au observat pentru tipul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu buza rotunjită ori teșită, dar lățită, îngroșată la exterior. Totodată, decorul vaselor slave este format din benzi de linii în val succesive sau benzi de linii în val alternând cu benzi de linii orizontale, în timp ce la recipientele autohtone doar striurile orizontale și benzile în val pot forma singure decorul unui vas, iar împunsăturile sau benzile verticale și oblice de striuri apar în asociere cu celelalte, fiind ornamente secundare. Din punctul de vedere al originii, această diferențiere etno-culturală este normală, întrucât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în val succesive sau benzi de linii în val alternând cu benzi de linii orizontale, în timp ce la recipientele autohtone doar striurile orizontale și benzile în val pot forma singure decorul unui vas, iar împunsăturile sau benzile verticale și oblice de striuri apar în asociere cu celelalte, fiind ornamente secundare. Din punctul de vedere al originii, această diferențiere etno-culturală este normală, întrucât cele două populații provin din medii opuse, iar moștenirea lor este diferită, distinctă de la lumea greco-romană la cea slavă. Întrucât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De remarcat este o „vatră portativă” circulară, prevăzută în mijloc cu un horn, unică în privința formei. Inventarul locuințelor cuprindea printre altele cute, străpungătoare din os, fusaiole din lut, cuțitașe din fier, ceramică, modelată la mână și la roată, decorată cu striuri orizontale sau vălurite. Cercetare N. Zaharia, 1958; săpături, 1960-1961, D. Gh. Teodor și V. Palade, iar între 1970-1975 V. Spinei. Materialul a fost împărțit între Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Teodor 1968, p. 234-235 (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la aproximativ 500m sud de sat, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână, de aspect zgrunțuros, cenușii, specifice secolelor V-VI și VII-VIII. Alte fragmente erau lucrate la roată, din pastă nisipoasă și ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, datate în veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1976. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 80-81; Teodor 1997c, p. 51. 16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fig. 4/5; fig. 5); Coman 1980c, p. 203, nota 6; Teodor 1997c, p. 58. 26. Buda (comuna Răchitoasa), județul Bacău a) La cazane: în marginea sud-vestică a localității s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roată și decorate cu striuri, specifice veacurilor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74; Teodor 1997c, p. 58-59. 27. Buhăești (comuna Vulturești), județul Vaslui a) Gara Buhăești: în latura vestică a gării, pe pantele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Șcheia), județul Iași a) Cioate: pe o terasă medie din marginea nordică a satului, în apropierea morii și la est de șoseaua Cioca Boca-Hadâmbu, s-au găsit fragmente de vase, modelate cu mâna și la roata înceată, unele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, specifice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este în colecția Școlii din sat. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 209, 217 (fig. 4/11-12), 218 (fig. 5/1-2, 5, 13), 236 (fig. 23/2, 7-8, 10-11); Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]