442 matches
-
sine stătător, față de realitatea imediată, palpabilă. Aceste teorii își găsesc descendența în tradiția seculară aristotelică, a cărei sinteză poate fi structurată tocmai pe ideea de formă. În sociologie, desigur, acest tip de abordare are cea mai bună reprezentativitate prin teoriile structuraliste. Teoriile morfologice (numite și științe morfogenetice sau ale complexității, care presupun că lumea înconjurătoare are o natură extrem de complexă, ireductibilă la elemente simple, "atomice") pe care mă sprijin în acest demers sunt cele ale fractalilor (Benoît Mandelbrot), catastrofelor (René Thom
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
facto, posibil, prin faptul că perpetratorii semio-semantici fluizi marchează simbioza dintre semn și semnificație și, la limită, consubstanțialitatea semnelor și/sau semnificanților cu semnificațiile denotative și conotative purtate de acestea. (T7) Rostirea este absorbită de tiparnița virtuală. Conform teoriei lingvistice structuraliste de sorginte saussuriană, dacă am putea cuprinde suma imaginilor verbale înmagazinate în tiparele de gândire ale tuturor indivizilor, am decanta legătura socială care constituie limba. Aceasta din urmă este un tezaur depus de practica vorbirii, un sistem gramatical care există
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Cratylos susținătorul tezei physei - cuvintele corespund naturii lucrurilor - și Hermogenes care susține soluția thesei - cuvintele sunt rezultatul unui acord, al unei convenții între oameni, al uzului și al tradiției. Această din urmă teză va fi piatra de unghi a lingvisticii structuraliste începând cu Saussure: între complexul sonor și sens, între semnificant și semnificat, legătura nu este necesară, ci convențională și culturală, bazată pe acordul dintre vorbitorii unei limbi la un moment dat. Structuraliștii susținători ai arbitrariului semnului lingvistic au considerat că
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu a safilosofie a formelor simbolice. Cassirer a însemnat mult inclusiv pentru umanismul american. Dintre cei doi cercetători de primă mână ai științei moderne a religiei (religionsvetenskap), francezul Georges Dumézil a ajuns devreme și pe căi proprii la o viziune structuralistă, asemănătoare aceleia pe care a efectuat-o Saussure. Însă afirmarea lui Dumézil are loc abia în anii ’40. Atunci oferă el o primă analiză sistematică a istoriei religiilor indo-europene. În această privință, metoda structuralistă, care se poate aplica și la
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
pe căi proprii la o viziune structuralistă, asemănătoare aceleia pe care a efectuat-o Saussure. Însă afirmarea lui Dumézil are loc abia în anii ’40. Atunci oferă el o primă analiză sistematică a istoriei religiilor indo-europene. În această privință, metoda structuralistă, care se poate aplica și la studiul altor religii, este cel puțin la fel de importantă ca a sa redescoperire a miturilor indo-europene. Cu siguranță, ea este acel aspect al cercetării sale de o incredibilă polivalență, care a suscitat cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Vintilă-Rădulescu și mai vechiul volum Ce limbi se vorbesc pe glob, publicat de Lucia Wald și Elenă Slave în 1968. Partea I 1. LINGVISTICĂ LIMBILOR ÎN CADRUL LINGVISTICII INTEGRALE Lingvistică integrală a lui Eugeniu Coșeriu nu e doar o altă lingvistică structuralista, așa cum se spune uneori, ci una care anticipa sau integrează creativ și de multe ori polemic orientări specifice tuturor marilor școli lingvistice ale secolului al XX-lea și ale începutului de secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
e doar o altă lingvistică structuralista, așa cum se spune uneori, ci una care anticipa sau integrează creativ și de multe ori polemic orientări specifice tuturor marilor școli lingvistice ale secolului al XX-lea și ale începutului de secol XXI: școală structuralista (inclusiv glosematica), cea generativ-transformațională, orientarea pragmatică, lingvistică textului și/sau analiza discursului. Integralismul lingvistic implică o atitudine antipozitivistă extrem de originală, modernă și unitară care recuperează tot ceea ce a fost eliminat sau pus între paranteze îndeosebi de către structuralism. Această orientare, care
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semnificație a limbii individual discurs expresiva text adecvat/ inadecvat sens a textului Obiectul propriu de cercetare al structuralismului lingvistic 23 este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al limbilor, școala structuralista s-a focalizat asupra sistemului funcțional al limbilor istorice. Într-un studiu cu valente vizionare asupra lingvisticii, intitulat Dincolo de structuralism, Coșeriu observa că există, chiar în acest plan istoric, alte două niveluri care ar trebui să se bucure de mai
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
355, 356, 358, 359, 362, 363, ~ indo-europeană 18, ~ integrală 12, 14, 15, 16, 25, 28, 32, 37, 56, 64, 65, 71, 79, 80, 99, 131, 133, 155, 354, 355, 360, ~ istorică 33, 34, 46, 208, ~ romanica 18, 19, 158, 159, ~ structuralista/structurală 25, 29, 32, 56, ~ științifică 57, ~ teoretică 359, ~ tipologica 46, ~ tradițională 50, 222, ~a limbajului 21, 25, 34, ~a limbii (a limbilor) 12, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 25, 26, 28, 29, 30, 34, 41, 51, 65, 99
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
315 swahili (kiswahili) 88, 89, 92, 115, 226, 227, 302, 306, 319, 321, 326, 335, 337, 347, cutchi-~ 227 swazi (swati, siSwati) 306, 317, 335 S școală lingvistică 25, ~ generativ-transformațională 25, ~ glossematică 25, ~ integralista 16, 25, 71, 72, ~ pragmatică 25, ~ structuralista 25, 29, ~a americană de lingvistică a limbilor 175, 214, ~a de lingvistică textului 100, ~a franceză de analiză a discursului 100, ~a lingvistică de la Praga 76, ~a românească de romanistica 18-19 Ț tabar (mandara) 306 tabasaran 306, 321, 332
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fazei de tranziție și aceia ai instaurării, dat fiind că aceste două faze pot fi conduse de actori diferiți 52. Ágh (1998) a făcut în mod corect distincția între cele două abordări de studii asupra proceselor de democratizare: o abordare structuralistă (structural approach), care subliniază condițiile socio-economice și factorii de democratizare, și o abordare centrată pe actori (elite or actor approach), care vede în alegerile și deciziile luate de elite factorul crucial pentru democratizare. Autorul subliniază maniera în care abordarea structuralistă
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
structuralistă (structural approach), care subliniază condițiile socio-economice și factorii de democratizare, și o abordare centrată pe actori (elite or actor approach), care vede în alegerile și deciziile luate de elite factorul crucial pentru democratizare. Autorul subliniază maniera în care abordarea structuralistă permite observarea aspectelor relevante în faza de pre-tranziție, în vreme ce abordarea centrată pe actori apare mai utilă pentru studierea tranziției și instaurarea democrației. Actorii interni ai regimului reprezintă, așadar, o dimensiune crucială pentru explicarea dinamicilor instaurării democrației. Acești actori sunt armata
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
analitică anglo-saxonă, filosofia Ființei, a lui Martin Heidegger, filosofia germană în care își are originea atât existențialismul francez, cât și hermeneutica filosofică, dar care este mult mai mult decât atât, și, în fine, filosofia franceză a limbii, structuralismul francez, semiologia structuralistă. Desigur, formele în circulație ale filosofiei nu se reduc la acestea în cuprinsul lumii noastre. Dar celelalte forme au încetat practic să fie vii și nu sunt decât supraviețuiri erudite sau academic universitare a ceea ce era altădată filosofia. Intre aceste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mai mult chiar decât semiologia, disciplina pilot, iar comunicarea devine paradigma teoretico-metodologică pentru semnificare. Prin reducerea semnului la sistem (de fapt, se va vedea, la structură chiar), apare o contragere analitică a semanticului la sintactic și ignorarea aspectului pragmatic. Semiologia structuralistă accentuează mult pe autoînchiderea referențială a sistemelor semnificante, ceea ce generalizează cazul literaturii, sau artei la toate celelalte sisteme semnificante. Totuși, în aceste semiologii calitatea de semn, de sistem semnificant și autonomia limbii este mai pregnantă ca oriunde altundeva. 20 Pentru că
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
important. Obiectele de cercetare, obiectivele și autosituările teoretico-metodologice ale acestei semiologii le reprezintă cel mai bine pe ale semiologiei în general. Obiectul semiologiei nu este numai semnul în general, ci, inevitabil, ceea ce îl face posibil: sistemele de semne. Adică semiologia structuralistă se interesează de: a) sisteme semnificante: mitul, literatura etc. b) mai general, ceea ce tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe care le oferă sunt multiple. Axioma filosofic constitutivă pe care se sprijină această abordare este ideea că semnificativul este cea mai înaltă categorie a raționalului (mai înaltă decât logicul). Terenul de constituire, după cum se va vedea chiar în interiorul semiologiei structuraliste, în tensiunea dintre structuralismul clasic saussurean și cel genetic, piagetian, este între comportament și comunicare (limbă). S-a mers până la a se spune, în maniera filosofiei naturii, că locul pe o hartă a creierului a semnificației este între centrii comportamentului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se referă la consistența prezenței elementelor în sistem. Planetele, ca elemente ale sistemului planetar, nu au o importanță egală în sistemul planetar. Sistemul planetar își organizează structura în funcție de masele diferite ale stelei centrale și ale diferitelor planete. Pe când, după lingvistica structuralistă, în sistemul limbii, elementele sunt perfect egale în importanța lor. Diferit de toate celelalte tipuri de elemente, semnul presupune existența sistemului, nu poate exista singur și nu poate fi depistat fără existența și cunoașterea sistemului. Ordinea pe care o instalează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în general, sunt posibilități care rezultă și sunt deschise de semnificare. Prioritatea semnificării față de desemnare susține autonomia limbii față de existență și cunoaștere și contestă ideea potrivit căreia limba ar fi un simplu instrument. 28 29 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste Evoluția ulterioară a lingvisticii structurale nu a adus numai extinderi, creșteri și dezvoltări concepției saussureene. Concepția asupra semnului lingvistic, spre exemplu, a cunoscut mai degrabă o evoluție într-o direcție cam oblică față de orientarea inițială, saussureană: O. Jespersen, R. Jakobson
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca semn pe seama sistemului limbii, nu este însă realizată în generalitatea ei convenabilă existând încă numai în forma uneia dintre disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a unei semiologii generale, structuraliștii francezi se plasează pe teritoriul acestei semiologii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și să ne vorbească așa cum ar face o persoană. In consecință, interesul teoretic și analitic s-a îndreptat asupra a ceea ce ne spun textele - în sensul conținutului mesajului - și asupra a cum spun ceea ce au de spus forma, stilul. Identificarea structuralistă paradigmatică a limbii cu formele și manifestările culturii pentru a face din acestea sisteme semnificante nu are acest sens. într-adevăr, camparînd structuralismul semiologic cu tradiția oralității nu putem înregistra decât o profundă discontinuitate, o ruptură. Ca tradiție trebuie să
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
adevăr, camparînd structuralismul semiologic cu tradiția oralității nu putem înregistra decât o profundă discontinuitate, o ruptură. Ca tradiție trebuie să vedem în structuralism rezultatul a ceea ce McLuhan a numit alfabetizare, rezultatul impunerii, o dată cu generalizarea tipăriturilor, textului scris față de oralitate. Semiologia structuralistă nu se mai concentrează asupra textului pentru a asculta ce spune acesta, ci pentru a vedea cum se constituie. Iar în această modalitate semiologică de constituire a textelor, forma, care nu mai reprezintă o anumită manieră sau stil de a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuralismul genetic, își manifestă dezinteresul, dacă nu chiar adversitatea față de paradigma lingvisticii structurale, iar un al doilea moment al analizei, mai prudent și mai atent decât primul, a pus sub semnul îndoielii și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor culturii cu limba trebuie acceptată numai în sensul unei analogii fertile. Sructuralismul poate fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din școala
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
chiar contestata referire la concepția lui Saussure, decât aderența la spiritul ei și că nivelul semantic trebuie situat acolo unde și există efectiv: în cultură. Sensul acestei analogii între limbă și sistemele semnificante, între modelul lingvisticii structurale și realitatea semiologiei structuraliste poate fi foarte bine înțeles de îndată ce ne raportăm la ideea centrală a concepției lui Saussure: principiul arbitrarietății semnului. Dacă Saussure impunea sistemul limbii pornind de la arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic, semiologii structuraliști procedează invers. Ei instituie pur și simplu prin postulare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
plecare al demonstrării prezenței sistemului, el devine punctul de sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o aduce în statutul cultural al semnului. Până la semiologia structuralistă este extrem de frecventă considerarea formelor și manifestărilor culturii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]