1,185 matches
-
un obraz. - Dar, eu nu merit? întrebă în glumă Mihai. - Tu ești tata! N-ai nevoie de sărutul meu! Zâmbind închise ușa. Cei doi s+au retras in dormitory iubindu+se ca ăn tinerețe.La așa o fericire toate merg strună. Astfel, a trecut prima noapte a năvalnicului noroc ce a dat peste ei. O nouă zi se ivi. S-au sculat somnoroși, dar i-a năpădit fericirea la gândul pe care îl lăsaseră peste noapte. Banii! - Nu m-aș duce
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
noaptea eternă și neagră și dură, o pasăre albă țâșnește cu-n strigăt, un nor de lumină- vioară ce cântă- aleargă, aleargă lumina nebună. Dar glas de vioară dispare...dispare... Și moare auzul și ochii orbesc, doar gândul mai mângâie struna ușoară, mereu...mereu... Și moare auzul și ochii orbesc, și zboară... și zboară... Și-n noaptea eternă și neagră și dură, o pasăre neagră țâșnește cu -n strigăt, un nor de-ntuneric- vioară ce plânge- se-așterne funebru... Iar gândul se
SFÂRȘITUL SPERANȚEI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384306_a_385635]
-
scurge dinspre lumină spre întuneric. Cuvântul, cel care a fost la început, taie aidoma cuțitelor care sfâșie turbate aerul dens de pe scenă, iar ceasul s-a ascuns sub reaplinul sacadat al tobei clădite pe zongoră. Glas tânguit se îngână sub strunele ceterii. Inițierea începe sub semnul dionisiac al paradisului pătruns și tulburător continuă pe treptele care duc spre infernul durerii și deznădejdii. Răzbunarea încinge sângele și clocotește sub semnul securii închipuite în roșu pe piele. Sărutul, pecetea legământului întru împlinirea celor
Actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
de răcoare când vara toridă ochii îți moaie , și pașii te-mbie doar pe la umbră . La Ogrădeasa , spice de raze îți mângâie ochii , ca roua în vis prin iarbă când umblii. Pe acolo s-au dus anii copilăriei mele , pe strunele timpului, pe la Ogrădeasa , prin Zgleamăn , prin Dosul Răcii , la Bortă , pe Dălina , pe Valea Târgului , prin Rupturi , în Podu Lacului , prin Goroni la Bogata de Sus . Pe frunze atunci am zburat, pe fire de iarbă , când glasul ciocârliei plutind înspre
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
a cutezanța deodată bombate se cufundaseră cu totul în apele-i sticloase și fără milă peste margine le revărsau ocupându-mi tot locul iar de sub degetele ce febril mai cătau pe suprafața netedă și rece încercând să mă regăsească nedumerirea strunele își acorda și-am tras atunci cu grijă ușa-n urma mea ca să urmez traseul străzilor înguste precum odinioară când copil pe poarta casei lin mă strecuram cu sufletul la gură așteptând - cutreierând câteva zvârlituri de băț prin lume - să
CHIMERE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383670_a_384999]
-
Acasa > Cultural > Modele > ȘTEFAN HRUȘCĂ. VOCEA, STRUNA ȘI GRAIUL ROMÂNESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1205 din 19 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Era cândva țara o vatră de cântec, de cuget, de rugăciune, de monumente din piatră și vii...! Tinerimea ei era oștimea
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
s-ar întâmpla și dacă n-ar fi colindele cu Fuego - spun românii - s-ar amâna Crăciunul! Ștefan Hrușcă a fost și rămâne un poet al melosului românesc și un melod al sufletului poetic de român. Este cântărețul cu vocea, struna și graiul românesc. Poate și de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ștefan Hrușcă unul din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca azi, nu este în luptă cu timpul
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca azi, nu este în luptă cu timpul! Cântă cum a simțit, simte și va simți românul! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Hrușcă. Vocea, struna și graiul românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1205, Anul IV, 19 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
terifiată de pustietate, foamete, țepe și atacuri neașteptate. Orfeu cu fluierul său fermecător căuta s-o salveze pe Euridica din infern - acestea sunt exemple de ’sunete salvatoare’...! Of, dar cât de mult depind bătăile din timpane cu purtarea arcușului pe strunele viorilor! Uneori asculți o melodie foarte simplă, cunoscută de mult timp și care nu a lăsat impresii deosebite. Și, iată că auzită de altcineva, ce altfel se apucă și o interpretează piesa de te pune să zbori, te face să
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
asfințit. Nostalgie-mi pun pe rânduri, cu dorință sufletească. Floarea iubirii din gânduri să nu mi se ofilească. Să-mi țină de cald când plouă, până vin vremuri mai bune. Într-o primăvară nouă, glas de gând să pun pe strune. © Maria Filipoiu 17.10.2014 Referință Bibliografică: APUS DE TOAMNĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
APUS DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383815_a_385144]
-
Ca un mănunchi în versuri împletesc O inimă poetică cu albe, dulci petale Ce în sărut de soare se topesc. Baia Mare, 5 mai 2016 Mâinile zilei Mâinile zilei țes din miresme, Surâsul luminii din flori de salcâm. Vântul are în strune o melodie, Ce-o fredonează prin lume umblând. Privirea mi-e plină de stihuri, Buzele scriu poeme de dor... Cu gândul la tine am aripi de vultur... Oftez adesea și-mi vine să zbor. Las lacrima-n brațe de cer
SĂRUTUL SOARELUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380167_a_381496]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ADRIAN BOTEZ - POEME DE TAINĂ Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului STRĂIN NEÎNTREBĂTOR astrali copaci veghind minuni - străine păsări târzii - vorbind cu zei - pe strune: toți așteptăm - și nici nu știm de vine cel ce-a cântat în epopei nebune e-atâta suferință în lumină nedumeriri - clipiri de voci străbune lirism sinucigaș - schimbat în vină sacru masacru - treaz în sori și-n lune nu întreba
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
mă-nveți. Pupilele au strâns poeme sacre Cu versuri scrise din înalte zări... Privirea mea nu tace, ea va spune Mereu de dragostea lui Dumnezeu. Cluj Napoca, 2 august 2015 Am în privire Am în privire cântul de slavă Chitară cu strune de jar Privirea e o făclie ce-n taină E-ntr-una și jerftă și altar Risipite clipiri fac orchestră... Ce umple văzduhul cu mii de fiori Un suflu de viață zâmbetul inundă Și versurile zboară ca petale de flori. Mâna-mi
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
o vreme,fără nicio frică. Numai tristețea... Altar de plumb, arhangheli de carton, tămâie risipită în mirare unde e viu isonul monoton ce sângeră în sfeșnice și doare. Nu am crezut, dar astăzi cred febril că arcuirea gândului e-o strună care vibrând în tristul inutil de-abia când nu mai existăm răsună. A fost așa ca și când n-ar fi fost și totuși împlinirea e în este în care-ncerc mereu să aflu rost spre a putea sfârși a mea poveste
NU-MI PASĂ NUMAI TRISTEŢEA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380258_a_381587]
-
Constiinta > CERUL E-N NOI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cerul e-n noi, în fiecare, În iarba ce-o'ncovoaie vântul, Ori înspumatul val de mare Și-n struna ce-și rostește cântul. În cer sălășuiește norul, Pe cer se sprijină aripa Hultanilor când își iau zborul Și tot prin el se cerne clipa. Trimitem rugi către albastru, Ori universuri infinite, Iar zeii, răstigniți pe astre, Râd și le
CERUL E-N NOI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378174_a_379503]
-
Să nu-ncepi să plângi, să nu ai regrete. Chiar dacă ți-e greu urcă-te pe piscuri. Fii baremi o zi măcar un erete, cu orice riscuri. Ia un curcubeu și ți-l fă eșarfă, din raze de-argint împletește strune iar sufletul tău preschimbat în harfă lasă-l să sune. Anatol Covali Referință Bibliografică: Cu orice riscuri / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile
CU ORICE RISCURI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378199_a_379528]
-
vise și nopțile de întuneric, amiezile mi le-nnoptează în lumini de stea și Luna plină. Ascunde-Te-n inima mea, și-acolo, cu funii de floare și ploi, înlănțuie-mi zborul prin lume și cântă-mi trist cântec-descântec, pe strune de suflet, cu note de muguri și nori. Apoi, obosiți de durerea De-a nu fi niciodat-amândoi, Adu-mi înapoi dimineață, Cu vise frumoase cu Noi. RUGA Privește-mă că pe un nor, Ca pe o lacrima Ori că pe-
...DE DRAGOSTE... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378239_a_379568]
-
pus-o în piept, Nici pacea cea fără măsură, Cuvântul cel sfânt și cel drept, Nu pot să arăt în vorbire, Exact cum ești Tu, Domnul meu, Dar lacrima strânsă sub gene, Îmi spune că ești Dumnezeu. Vibrez ca o strună Părinte! Nu-i fibră din trup neatinsă, De dragostea Ta jertfitoare, Ce-n Lege și-n Har e cuprinsă. Nu-i vers mai duios, nu-i cântare, Să spună cât ești de frumos, Dar duhu-mi șoptește: Dă slavă! Acesta e
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră. Anatol Covali Referință Bibliografică: Lăutarul / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
făcută normal de apolitici pentru ca apoi politicienii să conceapă și aplice Legi prin partide și aleși. Eu aș fi făcut asta în prima zi de mandat, dar Președintele a reacționat la mieunatul pontiștilor. Doar două săptămâni i-au cântat în strună. Probabil și azi vor face la fel. Este strict necesar ca răspunderea personală și pregătirea profesională a fiecărui om indiferent de nivelul locului de muncă să fie expres precizată. Etica umană nu mai este preexistentă ea trebuie fi reformată de
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mângâierea unei strune Mângâierea unei strune La o margine de dor A trezit valsuri nebune, Cu sclipiri de viitor. Un scenariu completează Opereta-n
MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382321_a_383650]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mângâierea unei strune Mângâierea unei strune La o margine de dor A trezit valsuri nebune, Cu sclipiri de viitor. Un scenariu completează Opereta-n scena vieții, Sufletul deschis vibrează La culoarea tinereții. În salonul retrăirii, Gala se armonizează Cu parfumul fericirii Dintr-o
MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382321_a_383650]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mângâierea unei strune Mângâierea unei strune La o margine de dor A trezit valsuri nebune, Cu sclipiri de viitor. Un scenariu completează Opereta-n scena vieții, Sufletul deschis vibrează La culoarea tinereții. În salonul retrăirii, Gala se armonizează Cu parfumul fericirii Dintr-o lume ce pozează
MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382321_a_383650]
-
dor A trezit valsuri nebune, Cu sclipiri de viitor. Un scenariu completează Opereta-n scena vieții, Sufletul deschis vibrează La culoarea tinereții. În salonul retrăirii, Gala se armonizează Cu parfumul fericirii Dintr-o lume ce pozează. Referință Bibliografică: Mângâierea unei strune / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MÂNGÂIEREA UNEI STRUNE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382321_a_383650]
-
spre a se putea orienta, când vor ajunge acolo; nu mai avea răbdare până să vină "ziua cea mare". îl adusese pe Andrei în București, fentân-du-i, făcuse rost și de acte (false) de identitate. însă când totul părea să meargă strună, Criveanu o informează că el renunță deocamdată la plecare și că nu le mai poate asigura drumul până la Făget. Era nevoie de o mașină care să-i transporte pe cont propriu. Un moment de mare tensiune este acela când eroina
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]