280 matches
-
unirea cu Roma. Comunitatea revine oficial în sânul Bisericii Ortodoxe Române în 1948, în timpul păstoririi preotului Vasile Coșbuc.( Vezi detalii în Istoria Parohiei) Vechea biserică cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul satului În toamna anului 1927, prin stăruința studențimii din sat, cu sprijinul unor intelectuali și plugari inimoși din Leșu, a luat ființă căminul cultural, care încă de la început a purtat denumirea de "Căminul cultural "Locotenent George Pop"". Activitatea căminului cultural se va dezvolta în anii următori, urmând tipul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Cu ajutorul preoților, catiheților și profesorilor de religie, revista s-a răspândit în toate școlile din Ardeal. Ceva mai târziu, această revistă a fost înlocuită de publicația „Tinerimea Nouă”, care se adresa unui cerc mult mai larg de tineri cititori, inclusiv studențimii. La început a fost scrisă aproape în întregime de redactorul însuși, mai târziu și-a format un grup de colaboratori dintre tinerii apropiați și dotați în acest domeniu. În felul acesta, a început "Apostolatul Tinerimii". În mijlocul tineretului, apostolul sporea în
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
au fost împrăștiați de jandarmi. La 8 Octombrie 1923 Corneliu Codreanu a convocat în casa lui Nicolae Dragoș din str. 13 septembrie nr. 41, București, o grupă de colaboratori care a decis "„să pedepsească pe vinovații principali care au prigonit studențimea și au trădat interesele țării în favoarea evreilor, prin împușcarea politicienilor trădători și a plutocraților evrei”". Participanții la „Complotul din Dealul Spirii”, Corneliu Codreanu, Ion I. Moța, Ilie Gărneață, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
de orientare clericală din acea perioadă refuzându-i dreptul la onorurile militare și la prezența colegilor săi deputați. La înmormântarea sa (29 martie 1875) au ieșit însă pe străzi circa 200.000 de parizieni (după relatările din presa vremii), iar studențimea a însoțit carul funerar până la Cimitirul Montparnasse, acolo unde au ținut discursuri Victor Hugo, Léon Gambetta și alții. Mormântul său se află în Cimitirul Montparnasse, din Paris. Ediția completă a scrierilor lui Edgar Quinet a fost publicată de către soția sa
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
până în martie 1922 și lunar din martie până în iunie 1923, cu subtitlul „Tribună liberă”. Director: Ioan Valescu; secretar de redacție: Ion Vițianu (1923). Într-un text intitulat În loc de cuvânt înainte se anunță un program ambițios: sindicalizarea tinerilor intelectuali și solidarizarea studențimii în scopul apărării intereselor și a susținerii revendicărilor celor tineri. Câteva precizări se vor face în numărul 12/1921 prin explicitarea subtitlului, arătându-se că revista „nu aparține nici unei grupări oficiale studențești și cu atât mai puțin nici uneia dintre personalitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
și Iași”. Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților (Universitatea față cu știința și viața..., G. G. Antonescu, Studențimea basarabeană, Studențimea înainte și după război), informații culturale și chiar scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
Intenția de a adăuga un supliment artistic-literar cu titlul „Viața studențească literară” nu s-a realizat, dar în V.s. se publică, pe lângă articole privitoare la activitatea și problemele studenților (Universitatea față cu știința și viața..., G. G. Antonescu, Studențimea basarabeană, Studențimea înainte și după război), informații culturale și chiar scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu (Gânduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
scrieri literare. Poezie dau George Gregorian (Așa cum stau cu ochii umezi), Vladimir Corbasca (În bibliotecă), Al. Claudian (Vacanța), D. Ciurezu (Peisaj și suflet, Soare, O..., toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu (Gânduri...), Vintilă Russu-Șirianu (Toamna), Radu D. Rosetti (Ocazională, dedicată „studențimii române”), Vladimir Streinu (Toamna), Sanda Movilă (Mâna), George Silviu (Noaptea venind), Petre Strihan (Picături, Nocturnă), Horia Robeanu (Prolog). Proza este ilustrată numai de Mihail Mora, cu amintirile intitulate Conferințe la țară. Mai sunt tipărite câteva epigrame semnate I. Constantin Vedea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
studenții noștri, "Solidaritatea" aceasta se afirma cu oarecare turbulență (deși, față de "centrele" și "subcentrele" de azi, vechea asociație de la Iași ar putea fi socotită, azi, ca o reuniune de îngeri). Felul de a fi al Solidarității nu convenea totuși întregei studențimi din seria noastră. Și astfel din dezaprobarea unora și din desolidarizarea lor de cei de la "Solidaritatea", s-a născut, ca o reacțiune, pentru o altă profesiune de credință, societatea "Carmen Sylva" care n-a purtat numai numele Suveranei poete, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
greu se lăsau descoperite, parcă se înverșunau și căutările. Relatările martorilor au revelat un moment neștiut de istorie contemporană a Iașilor. S-a vorbit despre o revoltă a muncitorilor de la Nicolina, în primăvara anului 1987, fără vreo intersectare cu protestele studențimii ieșene, din acea perioadă. Momentul nu l-am găsit menționat în nici o sursă documentară consultată - nici măcar în arhivele Regionalei de Partid - unde, de altfel, nici nu era posibil să rămână înscris așa ceva în plin deceniu dominat de propagandă și represiune
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Da, erau Ghiță Gorbatei, Costăchescu, Octavian Voinea, săracu’... Acuma e altă chestiune, că pot să alcătuiesc lucrurile altfel de cum am văzut atuncea... Dar Îmi amintesc de Voinea Octavian că era foarte zdruncinat... A scris și o carte dup-aia, Masacrarea studențimii românești. Bine, a fost legionar..., treaba lui. A venit la mine și mi-a spus: „Eu știu că ție nu-ți plac armele. Eu am fost ofițer și am ascuns un armament Întreg”... Și a vrut ca să afle dacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a amânat blânda și liniștita și lucida plecare. Când am să mai găsesc eu așa ceva? Cel puțin o oră n-am izbutit să-mi dau seama ce naiba voia de la mine. A Început foarte vesel și jovial: „He-he! Ce mai face studențimea? Studiază, studiază?” - asta ca eu să pricep fără greș că el știa foarte bine că aveam de Învățat pentru o restanță din pricina căreia Îmi pusese și-mi răspândise prin sat porecla de Repetentu. Am aflat mai apoi despre alterarea valorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să elaboreze lucrări de valoare. Desigur, în alte condiții, numărul lor ar fi fost mai mare. Însă e cu totul injust, cu totul neadevărat, să susții că în România nu s-a creat nimic valoros timp de 45 de ani. * Studențimea, fiind o masă ușor de adunat și sensibilă la amenințarea libertăților și drepturilor umane, a stat în atenția organelor de partid. În anii 1945-1947 au fost ciocniri între grupuri de studenți și de muncitori, fără însă ca ele să dobândească
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
hotărâtor, ci activitatea politică din timpul studenției și originea socială. Erau preferați fiii de activiști sau ai unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. În concluzie la cele arătate mai sus, raportând-o la condițiile materiale existente în România comunistă, situația studențimii a fost mulțumitoare. Gratuitatea reală a învățământului, posibilitatea cazării într-un cămin și a mesei la cantină, bursele numeroase garantau posibilitatea frecventării unei facultăți pentru orice tânăr care s-a străduit să memoreze în liceu un minim de cunoștințe. În
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
glasul și ziarul de limbă germană din Sibiu, „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt”, care afirmă că persecuțiile împotriva tineretului studios român lovesc, în același timp, și în celelalte naționalități. Sosesc telegrame de solidaritate din toate regiunile țării. Publicația social-culturală „Noi” (1913-1914), „organ al studențimii române” din Transilvania, având ca director pe Eugen Bianu, apoi ca redactor responsabil pe Lazăr Isac, va continua activitatea asociației. P.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
figurează ca membru fondator în Societatea Scriitorilor Olteni, iar în 1946 avea să fie cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Dar el, ca poet, nu mai avea nimic de spus. După debutul precoce din „Micul templier”, B. trimite versuri la „Fulgerul studențimii” și la „Revista copiilor și a tinerimei”. Folosind uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
în redacția revistei „Steaua” (Cluj). A debutat în 1931 cu versuri, concomitent într-o revistă locală, „Țara Fagilor” (Soloneț), și într-una bucureșteană, „Crisantema”. A continuat să colaboreze frecvent cu poezii și cu articole la „Crainicul cetății” (Burdujeni - Suceava), „Glasul studențimii”, „Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În perioada transilvăneană a publicat susținut în „Lupta Sibiului”, „Steaua”, „Făclia”, „Tribuna”, iar după revenirea în Moldova, la „Zori noi”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
spun... explicit, se Întorcea o păgîn... nou.... Imaginile revoluțiilor ce aveau loc În ț...rile comuniste vecine, difuzate În direct de c...tre televiziunile str...ine, au jucat, cu sigurant..., un anumit rol. Forțele vitale ale ț...rîi (intelectualii și studențimea) se interesau În mod deosebit de aceste mutații. Besnik Mustafaj Își amintește c..., la șase luni dup... c...derea lui Ceaușescu, fusese Încîntat de invitația primit... din partea Uniunii scriitorilor români: „Mergînd În România, dorința mea secret... era de a vedea cum
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și de recreere, pentru anumite cumpărături, pentru reduceri pe mijloacele de transport etc. Existența "statutului administrativ" nu este suficientă pentru configurarea studenților ca grup social. Populația studenților reunește persoane de diferite origini sociale, condiții de viață, istorii personale, experiențe etc. "Studențimea" nu este omogenă, ci plurală, cu caracteristici care-i separă și altele care-i unesc. Dacă nu toți studenții sunt tineri, timpul studiilor este, în imaginația colectivă, unul al tinereții. În mediul academic, studenții de toate vârstele au tendința să
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Bibliotecile publice mai mici - și mai văduvite - nu intră nici ele în posesia celor mai multor tipărituri, pentru simplul motiv că nu li se alocă fonduri de achiziții sau acestea sunt cu totul simbolice. De prisos a menționa că pentru studențime și intelectualitate, îndeobște remunerată precar, achiziționarea literaturii științifice rămâne o problemă greu solvabilă. Am enumerat în acest context câteva din neîmplinirile istoriografiei românești contemporane și o infimă parte a dificultăților de documentare nu din rațiunea de a face un exercițiu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
De asemeni, nu pleca până nu traversa orașul prin fața Liceului Kogălniceanu, și spre minunata grădină publică care i-a înfrumusețat totuși cumva o tinerețe așa de săracă. Urma pe itinerar lașul, unde, în seara spectacolului, strada Lăpușneanu era înțesată de studențime și care- întotdeauna intra pe gratis la cele patru spectacole pe care le prezenta acolo, în matineu și seara, două zile la rând. Studențimea îl lua pe brațe încă din Piața Unirii și-l aducea în triumf până la sala Trianon
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așa de săracă. Urma pe itinerar lașul, unde, în seara spectacolului, strada Lăpușneanu era înțesată de studențime și care- întotdeauna intra pe gratis la cele patru spectacole pe care le prezenta acolo, în matineu și seara, două zile la rând. Studențimea îl lua pe brațe încă din Piața Unirii și-l aducea în triumf până la sala Trianon. Și coana Virginica îi zicea iarăși: „alte gratuități, Costică! Ce ne facem, Costică?"„Lasă, Virginico, că o să fie bine!" Și-ntradevăr era bine, Costică Tănase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
București și din alte orașe 4. Se poate degaja și o implicare studențească În rezistența anticomunistă, În forme și exprimări variate care au traversat primul deceniu al comunismului și care au culminat cu manifestațiile antisovietice și anticomuniste din 1956 ale studențimii din Timișoara (În timpul revoluției antisovietice din Ungaria)5. Procesul comunizării, al instalării sistemului colhoznic În agricultură, prefațat de o strategie bine pusă la punct de statul comunist de distrugere a clasei țărănești proprietare prin sistemul cotelor, a determinat și o
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române În Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Majadahonda, București, 1996. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, Vremea, București, 1995. Cristian Vasiletc "Cristian Vasile" Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizaretc
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
exterminarea lui pe baza bine cunoscutului principiu a lui Adolf (cine nu-i cu noi este Împotriva noastră), de departe cea mai draconică a fost dictatura comunistă. Prin programul său diabolic de Îndoctrinare și de exterminare, mai ales În rândul studențimii, dictatura comunistă manifesta o adevărată obsesie Împotriva studenților, pentru simplul fapt că această categorie socială nu rareori a marcat decisiv evoluția istorică a patriei noastre, animată fiind de nobilele sentimente ale dragostei de neam, patrie și Dumnezeu. Am aici În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]