279 matches
-
spun... explicit, se Întorcea o păgîn... nou.... Imaginile revoluțiilor ce aveau loc În ț...rile comuniste vecine, difuzate În direct de c...tre televiziunile str...ine, au jucat, cu sigurant..., un anumit rol. Forțele vitale ale ț...rîi (intelectualii și studențimea) se interesau În mod deosebit de aceste mutații. Besnik Mustafaj Își amintește c..., la șase luni dup... c...derea lui Ceaușescu, fusese Încîntat de invitația primit... din partea Uniunii scriitorilor români: „Mergînd În România, dorința mea secret... era de a vedea cum
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, publicație apărută la București lunar, din martie 1926 până în decembrie 1927. Directori: Iancu Klein și Manuel Menicovici. Revista a studențimii semite, fără însă a reprezenta vreo organizație studențeasca constituită, C.n. conține mai cu seamă informație culturală și are colaborări destul de sporadice. Apar câteva cronici, recenzii, comentarii ș.a. Sunt prezenți cu poezie F. Aderca (Adam), Iacob Groper, A. Reisan; cu proza
CUVANTUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286622_a_287951]
-
statul burghez e un cadavru care va fi răsturnat dintr-o lovitură, și atunci adepții revoluțiilor de dreapta și de stânga au ovaționat la unison. Bănuiala de propagandă comunistă a alarmat „la proporții homerice” Siguranța, Poliția, Parchetul, Ministerul de Interne. Studențimea de dreapta (Uniunea Națională a Studenților Creștini) a protestat în presă, cerând autorităților să interzică acțiunile grupului, taxat cu un calambur infamant - „cretinion”, care provoacă din partea lui Mircea Eliade o caustic-patetică replică în „Cuvântul”. Inspectorul general al Prefecturii îi notifică
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
figurează ca membru fondator în Societatea Scriitorilor Olteni, iar în 1946 avea să fie cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Dar el, ca poet, nu mai avea nimic de spus. După debutul precoce din „Micul templier”, B. trimite versuri la „Fulgerul studențimii” și la „Revista copiilor și a tinerimei”. Folosind uneori pseudonime (Delajiu, D. B. Delajiu, D. Paltin, Dem. Paltin, D. B. Silvan), va fi prezent cu poezii (în multe cazuri fiind vorba de republicări) în peste o sută de ziare și reviste, îndeosebi
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
cuvintele lui Racoviță, conferințele din 1927 au elicitat un interes real printre membrii unei audiențe foarte largi: „Norod așa de mult ș...ț Înghesuiți,... cot la cot, ș...ț, civilii și militarii, mirenii și preoții, boierii și cucoanele, dăscălimea și studențimea, băeții de liceu și fetițele de școală, și alte soiuri de bărbați și femei...”56. O astfel de descriere arată cât de larg era spectrul societății românești În care subiectele conferinței trezeau interes. Pe parcursul următorilor ani, Secția Biopolitică a organizat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
șir de mărgărite. Literatură, Folclor, Artă, Știință, Critică. Publicație trimestrială, editată de Cercul cultural „Andrei Mureșanu”, Înființat din inițiativa lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu, iar la Sao Paolo, Căminul. La Sttugart apărea Orizonturi, În timp ce la München erau editate Cuvîntul studențimii. Organ al Federației studenților români din străinătate și Îndreptar. Foaie pentru gînd și faptă creștinească. La Madrid apăreau Libertatea condusă de Horia Stamatu și Destin. Revistă de cultură românească, al cărui prim număr apare În iunie 1951 sub direcția lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
artistică”, semnate de Em. Ciomac, „Note și figuri” (Lenin, A. France, Clemenceau, N. Iorga, H. Barbusse), „Pagini alese”, „Studii și comentarii”, „De la corespondenții noștri”, „Revista revistelor”, „Săptămâna politică”. Semnează articole Eugen Crăciun, C.I. Pancu, R. Patrulius. Se publică apelurile Către studențime, semnat de Anatole France (1919), și Pentru cel dintâi Congres al Internaționalei Intelectuale (după „L’Humanité”, 1920), semnat de Romain Rolland, Henri Barbusse, Georges Duhamel, scriitori din grupul Clarté, și adresat forțelor intelectuale democratice pentru a se uni împotriva războiului
FAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286955_a_288284]
-
o Societate de literatură, muzică și artă. Întors în țară, se va stabili, ca avocat, la Chișinău. Debutează în 1907, cu versuri, la „Curierul liceului” (Ploiești), publică alte poezii și proză în „Acțiunea”, „Duminica”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Rampa”, „Revista studențimii”, „Ecoul Oltului”, „Versuri și proză”, „Poezia”, „România viitoare”, „Literatorul”, „Lectura pentru toți”, „Dreptatea” (Chișinău), „Moldova de la Nistru”, „Viitorul Orheiului”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Basarabia”, „Bugeacul” ș.a. Face parte, alături de fratele său Constantin T. Stoika, din comitetul de redacție la „Tinerimea
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
STUDENȚIMEA DEMOCRATĂ, publicație apărută la București, săptămânal, de la 25 decembrie 1989 până la 24 ianuarie 1990; continuă, în acest scurt interval, „Viața studențească”, revistă al cărei succesor va fi, de la sfârșitul lui ianuarie 1990, săptămânalul „Cuvântul”. Secretar de redacție: Dumitru Stan. În
STUDENŢIMEA DEMOCRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289988_a_291317]
-
glasul și ziarul de limbă germană din Sibiu, „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt”, care afirmă că persecuțiile împotriva tineretului studios român lovesc, în același timp, și în celelalte naționalități. Sosesc telegrame de solidaritate din toate regiunile țării. Publicația social-culturală „Noi” (1913-1914), „organ al studențimii române” din Transilvania, având ca director pe Eugen Bianu, apoi ca redactor responsabil pe Lazăr Isac, va continua activitatea asociației. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
redactor la ziarul „Dreptatea” al lui Nicolae Fleva, condus de Anton Bacalbașa (1897-1898). Un ajutor din partea Societății Transilvania îi înlesnește continuarea studiilor la Cluj (1898-1899). Se înscrie la Facultatea de Drept. Mai mult decât la Budapesta, el devine acum liderul studențimii române, apărând interesele românești împotriva stăpânirii austro-ungare. Încoronarea cu flori a mormântului lui Avram Iancu de la Țebea și, mai ales, victoria morală obținută asupra maghiarilor la Congresul Federației Internaționale a Studenților de la Paris, organizat de Asociația Corda Fratres (impunând constituirea
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
STUDENTUL ROMÂN, publicație apărută la București de la 15 mai 1946 până la 19 martie 1949, cu unele întreruperi pe timpul vacanțelor estivale. Inițial are subtitlul „Revista studențimii democrate”, apoi se subintitulează (inexact, în raport cu aparițiile) „Săptămânal de cultură”, iar din noiembrie 1947 „Revistă de cultură și atitudine studențească”, adoptându-se și un ritm de apariție mai regulat. Editată sub conducerea unui comitet, S.r. își afirmă filiația cu
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
Gala Galaction, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, Iorgu Iordan, Marcel Breslașu. Semnificativ este faptul că Radu Miron (M. R. Paraschivescu) îl intervievează pe profesorul dr. N. Gh. Lupu, iar matematicianul Dan Barbilian (Ion Barbu) răspunde la câteva întrebări lansate pe tema „Studențimea după război”. În toate registrele publicistice, dar și în versuri, își afirmă aici prezența tânărul ilegalist Enric Constantinescu, semnând constant Babu Ursu. Paul Cornea figurează cu un „portret” satiric al unui naționalist (3/1946), apoi intră în sumar cu diferite
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
să elaboreze lucrări de valoare. Desigur, în alte condiții, numărul lor ar fi fost mai mare. Însă e cu totul injust, cu totul neadevărat, să susții că în România nu s-a creat nimic valoros timp de 45 de ani. * Studențimea, fiind o masă ușor de adunat și sensibilă la amenințarea libertăților și drepturilor umane, a stat în atenția organelor de partid. În anii 1945-1947 au fost ciocniri între grupuri de studenți și de muncitori, fără însă ca ele să dobândească
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
hotărâtor, ci activitatea politică din timpul studenției și originea socială. Erau preferați fiii de activiști sau ai unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. În concluzie la cele arătate mai sus, raportând-o la condițiile materiale existente în România comunistă, situația studențimii a fost mulțumitoare. Gratuitatea reală a învățământului, posibilitatea cazării într-un cămin și a mesei la cantină, bursele numeroase garantau posibilitatea frecventării unei facultăți pentru orice tânăr care s-a străduit să memoreze în liceu un minim de cunoștințe. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
română, secundar istorie și pedagogie. În timpul studenției devine membru al asociației Arboroasa, căreia în 1934 și 1935 i-a fost și președinte, apoi vicepreședinte al Centrului studențesc din Cernăuți (1936). Se orientează spre mișcarea legionară și spre extrema dreaptă, reprezentând studențimea bucovineană la congresele Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România. În 1936 el redactează, de altfel, Cartea Congresului Studențesc de la Suceava. Între 1935 și 1940 predă limba și literatura română la Liceul „Carmen Sylva” din Cernăuți și apoi la Hotin
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
atâtea defecte, încât îi cere să renunțe la literaratură. În volumul de proză scurtă Ceai dansant (1934) P. își extinde aria de investigație, realizând dări de seamă despre modul de a fi al unor personaje aparținând unei „protipendade” de mahala, studențimii, presei. Petreceri stupide, preocupări și discuții derizorii, un orizont meschin, o agitație fără înțeles și o vulgaritate sufocantă constituie mediul natural al acestor indivizi. Naratorul pare un naturalist pus pe observarea speciei, notând exact ce vede și ce aude. Spre
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
În ceea ce privește scopul acțiunii, Bacu avansează ideea încercării de a distruge mișcarea naționalistă, prin ruperea continuității, distrugerea tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute de comuniști puteau fi un scop în sine, dar propune un alt motiv: răzbunarea pe studențimea anticomunistă - „cel mai consecvent dușman al comunismului”5. Felix Ostrovschi crede că fenomenul Pitești, inspirat din pedagogia violentă a lui Makarenko (care, totuși, se baza mai mult pe munca în colectiv decât pe bătaie), urmărea mutilarea ori distrugerea sufletului, anihilarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? (Reeducarea de la închisoarea Pitești), ediția a III-a, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române în închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Editura Majadahonda, București, 1996. *** De ce trebuie condamnat comunismul, Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006. *** Memorialul ororii. Documente ale
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și eu tot felul de lucruri scrise acolo care pot fi puse parțial sub semnul Întrebării, de genul „a condus organizația națională a studenților din România”. „Organizația națională a studenților din România” era brațul politic al Partidului Comunist pentru controlarea studențimii române! Oricum am defini lucrurile, asta a fost UASR, ulterior UASCR. Uniunea Națională a Elevilor din România, din care a făcut parte, era brațul politic al PCR În perioada 1944-1947, pentru a controla elevii din primele și ultimele clase de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
contribuabil onest așa cum mă simt eu. Și dacă văd mișcându-se ceva în această problemă, este posibil ca neîncrederea mea în actualul guvern să se atenueze. Dar până atunci... Anticomuniști cu CV Nu pot să uit un aspect din trecutul studențimii ieșene, aspect pe care l-am văzut în 1990 la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Un grup de studenți, cred că majoritatea de la Drept, manifestau în fața Universității împotriva reglementărilor „comuniste”, de a li se da studenților repartiții după
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dintre blocuri, să te închipui în tot restul zilei și să-mi pară rău că te-ai măritat. — Mă căsătorisem atunci? Am dat din cap, aprobând-o. Atunci îl cunoscusem și pe soțul ei. Era un fel de trepăduș pe la studențime. Se tot agita să ajungă prin prezidii de tot felul. Doar pentru a se foi urzicat pe scaunul de la masa roșie. — Ciudat... Parcă și eu încep să-mi amintesc câte ceva. E totuși destul de mult timp dus de atunci, nu? Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
creat și un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
urmat cu curaj îndemnurile inimii mele și m-a cutremurat mucenicia camarazilor mei. Comunismul, această hidră cu șapte capete, a mutilat și sufocat timp de aproape o jumătate de veac sufletul copiilor noștri, a însângerat drumul spre mai bine al studențimii române cu cele mai diavolești torturi. În școli a introdus ateismul, metoda cea mai sigură de a-l înrobi și stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]