36,436 matches
-
duce la îndeplinirea scopuluipropus.Legăturile telefonice, internetul precum și iphone-ul-aceste mijloace decomunicare rapide sunt foarte rare. A trecut multă vreme până să sereușească să se comunice cu unul din reprezentanții din Lagos. Timp deluni de zile ar trebui unui cercetător ca să studieze ,,arta africană'' atât derăspândită prin diversele și numeroasele state, care se află -unul față decelălalt -la distanțe obositoare. În Magnin, nu se găsesc vorbitori delimba engleză și mai rar franceza. În Angola-unde războaiele se țin lanțsau sunt răscoale sângeroase, trebuie
ARTA AFRICANA 2 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1485968425.html [Corola-blog/BlogPost/347121_a_348450]
-
gândim modul în care diavolul ar putea corupe oamenii este destul de greu de făcut. Știința nu se preocupă prea mult cu acest domeniu, precum nici cercetătorii britanici despre care ne-am obisnuit să tot auzim în ultima vreme nu au studiat acest lucru. Să fie oare vorba de încăpățânarea oamenilor de știință de a studia un personaj (și puterile lui) inventat de Biserică doar pentru a speria oamenii credincioși? Se mai zice că răutatea este genetică, ea fiind moștenită de la părinți
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1412944684.html [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
Știința nu se preocupă prea mult cu acest domeniu, precum nici cercetătorii britanici despre care ne-am obisnuit să tot auzim în ultima vreme nu au studiat acest lucru. Să fie oare vorba de încăpățânarea oamenilor de știință de a studia un personaj (și puterile lui) inventat de Biserică doar pentru a speria oamenii credincioși? Se mai zice că răutatea este genetică, ea fiind moștenită de la părinți și bunici. Dacă am presupune adevărata această ipoteză, că genetica este de vină și
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1412944684.html [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
tehnica războiului de țesut, care ia destul de mult timp, până la 2-3 luni. Tehnica pe care o folosește fabrica din China cu care colaborăm scurtează foarte mult timpul de producție a unui covor, până la 20-30 de zile”, spune Andreea. Andreea a studiat arhitectura la Universitatea „Ion Mincu” în București. După ce a terminat, Andreea a plecat în Shanghai, în China, unde a lucrat patru ani. Inițial a mers acolo la un internship de șase luni la un birou de arhitectură. S-a angajat
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
un internship de șase luni la un birou de arhitectură. S-a angajat apoi la o firmă de design interior, unde a lucrat timp de trei ani și patru luni. (Foto credit Camille Robiou du Pont - Photographie) Flavia Scînteanu a studiat business-ul la ASE și s-a reorientat către design interior când era în ultimul an. Flavia a urmat un curs la Școala de Design Șerban, ulterior a absolvit Scuola Politecnica di Design din Milano. După ce a terminat a lucrat
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
cu cei din clasa a 12-a de liceu. Școală romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică. Dacă la început existau doar 15 elevi și 7 profesori de muzică, în prezent numărul lor a crescut la 70 de studenți și peste 20 de instructori de muzică. O
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Logos_school_of_music_scoala_romaneasca_de_muzica_din_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
sunt absolvenți de ai Academiei de Muzică din București, sau ai Conservatorului George Enescu din Iași. Unii din acești profesori activează și în instituții de profil din zonă, precum Chicago Symphony Orchestră, Civic Orchestră, sau Chicago Symphony Choir. Elevii care studiază aici muzică sunt atat de nivel de școală primară, cât și de liceu. Printre disciplinele care pot fi studiate se numără: istorie și teorie muzicală, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare bisericească. Programele oferite pentru începători sau avansați sunt atat
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Logos_school_of_music_scoala_romaneasca_de_muzica_din_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
profesori activează și în instituții de profil din zonă, precum Chicago Symphony Orchestră, Civic Orchestră, sau Chicago Symphony Choir. Elevii care studiază aici muzică sunt atat de nivel de școală primară, cât și de liceu. Printre disciplinele care pot fi studiate se numără: istorie și teorie muzicală, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare bisericească. Programele oferite pentru începători sau avansați sunt atat de interpretare instrumentala, cât și de interpretare vocală. Elevi au oportunitatea să iși exerseze aptitudinile muzicale în cele 15
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Logos_school_of_music_scoala_romaneasca_de_muzica_din_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
interpretare vocală. Elevi au oportunitatea să iși exerseze aptitudinile muzicale în cele 15 ansambluri corale și instrumentale pe care școală le are. Seriozitatea și munca riguroasă a profesorilor și a elevilor le-a oferit acestora din urmă șansă de a studia mai departe această disciplină în diferite universități din zona Chicago. Totodată munca lor a dat roade, fiind răsplătita la diferite concursuri de muzică, statale și naționale la care au participat. Pe langă interpretările din cadrul corurilor bisericilor românești din zonă, aceștia
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Logos_school_of_music_scoala_romaneasca_de_muzica_din_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
de-a lungul vieții, dar uneori mulți dintre noi nu suntem pregătiți și facem greșeli care ne vor costa mai târziu. Trebuie să știm că până și iubirea, aceea intensă, profundă și încărcată de emoții, în care nimic nu este studiat, calcu¬lat, ne poate devora cu timpul. Să fugim și să ne temem de iubiri imposibile, absurde, care ne pot duce pe marginea vieții. Știu din propria-mi expe¬riență că, atunci când pierzi iubirea, îți trebuie putere și orgoliu de
IUBIRI...ȘI IUBIRI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/silvia_katz_1470166448.html [Corola-blog/BlogPost/364785_a_366114]
-
datează din mijlocul secolului al XVIII-lea, sunt marcate de transformările în stil baroc. - Este una dintre cele mai vechi biserici din Țara Bârsei care ascunde povești fascinante, le explică un bătrân angajat al bisericii, care cunoștea multe secrete. Dacă studiați cu atenție zidurile, observați că cetatea sătească a fost construită în mai multe etape de construcție. Vedeți la bază că zidul este maroniu iar în partea mai înaltă, cenușiu. Generalul Giorgio Basta a folosit cetatea din Rotbav drept refugiu în
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
a fost lin... mi s-a cerut un grupaj ici-colo, apoi mi s-a propus publicarea poemelor în volum. Poate la vremea aceea nu realizam importanța evenimentului. Sau nu am avut timp să mă mai gândesc și la mine. Lucram, studiam și când mai aveam un pic de timp liber scriam ce mă framânta. Asta e de fapt, poezia mea, o serie de frământări și uneori, răspunsuri. Nu spun aceste lucruri dintr-o mândrie deșănțată, le spun cu modestie, așteptând critici
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
gândul că aerul din buzunar o să se împuțineze. - I’ m looking for work ! i se adresează într-o engleză nu prea autentică ,dar destul de descifrabilă. Știa că majoritatea ciprioților sunt vorbitori de engleză,o altă moștenire lăsată de trecut. Îl studiază atent ,din cap până-n picioare, iar zâmbetul amabil îi este înlocuit treptat de unul chiar sinistru,ce îi dezvăluie dinții inegali și strungăreața neagră și urâtă. - I do not need employees ! Please go ! Engleză lui era cu mult mai bună
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
a fost episcop de Rădăuți (1577-1588) și mitropolit al Moldovei și Sucevei (1588-1591; 1595-1605. Mama sa se numea Marghita și era o prințesă poloneză. După moartea tatălui său, peregrinează un timp prin Țara Românească după care se stabilește în Polonia. Studiază la cele mai înalte școli ale timpului: la Frăția Ortodoxă din Kiev, la Academia din Zemosc și la Sorbona. Cunoaște latina, greaca, slavona, polona, ucrainiana, ceea ce îl va ajuta în activitatea sa de cărturar. Rangul nobiliar pretindea de regulă și
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
soldatul care vorbise. E loc de popas! -Se vede că nu prea ați ieșit din cocioabă, răspunse, cu aroganță, celălalt soldat. Habar nu aveți de locurile astea. Nu e loc de pelerinaj, adăugă el, aplecându-și corpul spre Liliana și studiind-o cu atenție. Talestri, care până atunci doar privi și ascultă acest schimb de vorbe, se propti în fața Lilianei ca un zid de apărare. -Cred că ajunge pe ziua de azi, zise ea. -Oooo! Uite-o și pe protectoarea acestori
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
urmând cursurile Facultății de Litere. În 1928 își susține la Cernăuți Teza de Doctorat cu Titlul: Viața și opera patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Românești. Mitropolia Sibiului îi oferă o bursă pentru studiul Dogmaticii și Bizantinologiei. Studiază la Munchen, Berlin, Paris, Constantinopol. Este hirotonit preot la 25 Septembrie 1932, numit director al ziarului Telegraful Român în 1934, iar doi ani mai târziu ajunge rectorul Academiei Teologice din Sibiu, până în 1946 când este obligat de noua dezordine ateo-comunistă
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Autorului Într-o zi de vară caldă... Musca de pe un pervaz, Zise: „Ce bine ar fi la scaldă! Dar am iar un vernisaj...” A privit strâmbând din gură, La cel public adunat: Când m-apucai de pictură, Șapte ani am studiat. Am făcut caricatură... Taina am voit să prind; Astăzi, mulți fac tevatură Când pe advesari înving. Oameni mari îmi recunosc Faima și talentu’ -original; Rareori vine vreun prost... Pus pe ceartă și scandal. Zice c-am pătat hârtia, eu!... Și
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/M_u_s_c_a.html [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
austriac (elvețian de origine căsătorit cu o săsoaică, cunoscător al limbii și realităților românești și rezident peste un deceniu în București) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parțial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu atenție de istoricul craiovean din perioada interbelică C.V.Obedeanu, descendent al familiei boierești omonime, menționată în lista, care a și publicat-o, în 1923, în valoroasa revistă Arhivele Olteniei . Nu ne putem explica de ce a rămas necunoscută această contribuție
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
a obținut titlul Doctor în Științele de Filologie, specialitatea Terminologie. Actualmente, la Universitatea din Viena își termină cea de a doua disertație în domeniul ingenieriei mecanice (”Untersuchungen zu den experimentell ermittelten Kerbwirkungszahlen nach DIN 743 mit der Finite Elemente-Methode”). A studiat la Prishtina, Tirana, Zagreb, Freiburg, Lausanne, Bournmauth, Berlin și Viena. A publicat în jur de 130 de articole și studii în reviste din Albania, Kosova, Macedonia, Croația, Bulgaria, România, Autsria, Italia, Polonia și Japonia. A participat la numeroase simpozioane naționale
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
Ungurii, Pecenegii, Cumanii, Tătarii, și poate și altele. De cele mai multe dintre ele s-a ales praful și pulberea. De români nu. Ei întotdeauna după tăvălirile barbare s-au ridicat și s-au scuturat de praf. Toți străinii care ne-au studiat istoria nu și-au putut explica de unde această forță uluitoare de regenerare... Unii oameni plini de har au vorbit mereu de o misiune cerească a poporului român. Părintele Arsenie Papacioc a spus: << Acest popor va avea un rol important în
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
la prima stație. - Mulțumesc, răspunse Ilinca și se uită în ochii lui cu un ușor zâmbet pe buze, binevoitor. Privirile lor s-au întâlnit și parcă au scânteiat. Ilinca și-a retras imediat privirea dar bărbatul a început să o studieze insistent. Se uita cu coada ochiului și îl studia și ea, din când în când. Bărbatul arăta destul de bine, nu-i dădeai mai mult de 50 de ani; îmbrăcat într-o pereche de blugi, o geacă neagră scurtă pâna la
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( I ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_i_vasilica_ilie_1331915511.html [Corola-blog/BlogPost/354608_a_355937]
-
în ochii lui cu un ușor zâmbet pe buze, binevoitor. Privirile lor s-au întâlnit și parcă au scânteiat. Ilinca și-a retras imediat privirea dar bărbatul a început să o studieze insistent. Se uita cu coada ochiului și îl studia și ea, din când în când. Bărbatul arăta destul de bine, nu-i dădeai mai mult de 50 de ani; îmbrăcat într-o pereche de blugi, o geacă neagră scurtă pâna la mijloc, un pulover gri cu anchior, dedesubtul căruia avea
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( I ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_i_vasilica_ilie_1331915511.html [Corola-blog/BlogPost/354608_a_355937]
-
a exprimat în timpul perioadei totalitariste petrecute în România comunistă, pentru a putea transmite gândurile, ideile, frământările Domniei sale. Dacă în știință a cercetat legi, teorii, concepte, a inventat altele noi, a completat multe existente, în artă, ca și în știință a studiat și a dezvăluit locuri speciale din natură văzute prin prisma paradoxistului Smarandache, oferind lumii noi valente, aspecte, fațete, idei. Propensiunea și energia profesorului Smarandache sunt în continuă creștere, ideile vin în avalanșă și cuprind tot palierul formelor de exprimare. Publicații
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
bebelușul pe care plănuiesc să-l adopte. E o satiră socială la granița dintre realism și absurd, în stilul lui Roy Andersson, care vorbește, printre altele, despre birocrație și conflictele dintre clasele sociale în Turcia. Anterior, Mehmet Can Mertoğlu a studiat literatura turcă în Istanbul, a publicat articole despre cinema în reviste și a regizat scurtmetrajul The Slope (2008), proiectat în zeci de festivaluri. Din Orientul Mijlociu vine și puternicul Clash, în regia lui Mohamed Diab, proiectat în Un Certain Regard. „Tulburătorul
Farhadi, Kolirin și Mertoğlu la Les Films de Cannnes à Bucarest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13612/farhadi-kolirin-si-mertoglu-la-les-films-de-cannnes-a-bucarest [Corola-blog/BlogPost/100272_a_101564]
-
să ia loc. - Te-am așteptat, nu am comandat nimic! - Mulțumesc! Mă aștepți de mult? - De o viață, draga mea! - Gicu, haide, să fim serioși! Dacă vrei să știi, îmi este chiar foame! - Uită-te pe meniu, eu l-am studiat și m-am gândit ce să comand. Ilinca se uită pe listă și își alese imediat meniul: ciorbă de văcuță, friptură de pui cu legume și ca desert, profiterol. De când se operase de vezica biliară, mânca mai ușor, se ferea
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( VI ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_de_inceput_de_primavara_vi_vasilica_ilie_1349285001.html [Corola-blog/BlogPost/343868_a_345197]